Gheorghe Asachi

Gheorge Asachi (1788 - 1869) a fost un poet, prozator și dramaturg român care s-a născut la Herța, în nordul Moldovei (azi în Ucraina). Precursor al generației pașoptiste, Gheorghe Asachi a fost unul din întemeietorii nuvelei istorice la noi, a condus numeroase reviste literare, a recuperat de la Lemberg din Polonia, unde studiase în tinerețe, manuscrisul Țiganiadei, epopeea bufă a lui Ion Budai Deleanu. A fost îndrumător cultural în domenii diverse: teatru, școală, presă, activitate tipografică. Asachi a fost și unul din întemeietorii Academiei Mihăilene. A publicat prima gazetă româneasca din Moldova, Albina Românească (1829). A organizat primele reprezentații teatrale în limba română (1816) și Conservatorul filarmonic dramatic (1836). Traduce și adaptează piese de teatru străine. În poezie, abordează toate speciile: ode, elegii, sonete, imnuri, fabule, meditații, balade. Versifică legendele istorice Dochia și Traian, Ștefan cel Mare înaintea Cetății Neamț. A scris și nuvele...

15 poezii, 0 proze

Constantin Mile

Ilustru întemeietor al presei românești democratice. In unele ziare si reviste ca ,,Adevarul”, ,,Drepturile Omului”, ,,Facla”, publicisti, precum Alexandru Beldiman, Constantin Mile, N.D. Cocea au desfasurat o virulenta campanie antimonarhica. In spiritul organizarii politice a lucratorilor industriali au activat cercurile socialiste, dupa 1887 cercurile muncitoresti, si apoi cluburile muncitoresti. Ele au grupat intelectuali ca: Zamfir Arbore, Constantin Mile, Ion si Sofia Nadejde. In 1888, socialistii au participat la alegerile parlamentare, reusind sa trimita in forul legislativ al tarii pe primii doi deputati socialisti, Ion Nadejde si Vasile Mortun. In 1893 s-a izbutit inchegarea Partidului Social Democrat al Muncitorilor din Romania ce avea ca organ de presa ziarul ,, Lumea noua”. La conducerea partidului s-au aflat intre altii, Constantin Mile, Vasile Mortun, Ion Nadejde si Al. Ionescu. Ați zis-o; mîne însă a voastră cuvântare De-am lua-o noi, nebunii, de-om zice tot ca voi:...

2 poezii, 0 proze

Dinu Flămând

Dinu Flamand (n. 24 iunie 1947, Susenii Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud) este un poet, eseist și jurnalist francez, originar din România. Este de asemenea un traducător inspirat din literatura franceză, spaniolă, italiană și portugheză, precum și comentator politic al actualității în presa românească și în cea internațională. Este licențiat al Facultății de Filologie a Universiății „Babeș-Bolyai” din Cluj (1970). Membru întemeietor al cenaclului iar apoi al revistei Echinox. A lucrat in diverse redacții de ziare si reviste din București, între care Amfiteatru și Secolul 20. În anul 1971 a fost transferat disciplinar de la Centrala cartii pentru ca a refuzat sa participe la acțiunea de epurare ideologica a cărților (a făcut o prezentare favorabilă volumului de poezii Marea conjugare de Nina Cassian.[1] În anii 80 pleacă din țară și se refugiază în exil la Paris, de unde denunță, in presa scrisă și in emisiuni radiofonice, regimul de opresiune din România. Locuiește de atunci în...

18 poezii, 0 proze

Ion Heliade Rădulescu

Ion Heliade-Rădulescu - (n. 6 ianuarie 1802, Târgoviște - d. 27 aprilie 1872, București) a fost un scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, considerat cel mai important ctitor din cultura română prepașoptistă. După obiceiul și în spiritul vremii, Ion Heliade Rădulescu învață limba greacă , înainte de a învăța să citească românește, din istoria pentru începutul românilor în Dachia a lui Petru Maior (asemeni lui C. Negruzzi, în Moldova). În 1818, el devine elevul lui Gh. Lazăr, căruia îi va urma la conducerea școlii de la "Sf.Sava". Este membru activ al asociaților culturale din epocă: "Societatea Literară" (din 1827), "Societatea Filarmonică" (din 1833), întemeietor al presei din Țara Românească: Curierul Românesc (1829) și Curierul de ambe sexe (1837), tipograf, editor, poet, prozator, critic. În 1846, Heliade propune planul unei "biblioteci universale", menită sa înzestreze cultura noastră cu toate capodoperele literare,...

42 poezii, 0 proze

Petre Stoica

Petre Stoica (n. 15 februarie 1931, Peciu Nou, județul Timiș - d. 21 martie 2009, Jimbolia, județul Timiș) este un poet, traducător, publicist, colecționar de presă și bibliofil român, considerat scriitorul cu cea mai mare longevitate literară. A fost unul dintre întemeietorii spirituali ai "generației 60" alături de Nichita Stănescu, Matei Călinescu, Mircea Ivănescu, Cezar Baltag, Modest Morariu, Vasile Gordu. A tradus în limba româna operele unor importanți scriitori germani, fiind autorul antologiilor ”Poezia germana modernă” (1967) si ”Poezia austriaca moderna” (în colaborare cu Maria Banuș - 1968). A participat la numeroase colocvii, congrese pe teme literare și la festivaluri internaționale de poezie ce au avut loc la: Frankfurt pe Main, Sonnerberg, Berlinul de Vest, Leipzig, Dusseldorf, Lindau, Manheim, Marburg, Viena, Graz, Lindabrum, Zagreb, Bled, Budapesta, Rotterdam, Moscova, Sofia etc... și e tradus în sârbă, germană, maghiară, slovacă. Poezii Poeme" (1957), "Pietre...

37 poezii, 0 proze

Saint-John Kauss

Nascut la Hinche (Haiti) in 1958, locuind in provincia Quebec (Canada), Saint-John Kauss a scris si publicat mai bine de cincisprezece volume de poezie, printre care - la HUMANITAS, Montreal - Pages fragiles (1991), Testamentaire (1993), si Territoires (1995). Clasat \"poet al anului 1995\" de catre ziarele haitiene din diaspora, opera sa literara a fost publicata inca din 1979 in Haiti, Franta, Statele Unite, Canada, Cuba, Germania si, acum, in Romania. A primit al doilea premiu de poezie Air Canada pentru Pages fragiles (1991). Poeziile lui sunt traduse in mai multe limbi si constituie in prezent obiectul unor studii academice in Statele-Unite. Fiind secretarul general al Asociatiei scriitorilor haitieni (AHE), el este totodata intemeietorul scolii literare numita SUPRAPLUREALISM. Saint-John Kauss (John Nelson) este biolog si cercetator (farmacologie clinica/psihiatrie) in cadrul Centrului de cercetari Fernand-Seguin al spitalului Louis-Hippolyte Lafontaine din Montreal. In 1997 va...

4 poezii, 0 proze

Epigramisti romani

6 poezii, 0 proze

Nicolae Petre Stan

- Membru al Societății Scriitorilor Români - 2008 - Președintele Cenaclului literar-artistic "Marin Giurcă" - În 1979 fondează cenaclul "Prometeu", al Combinatului Siderurgic Călărași - Fondator al publicației "Orizont Călărășean" - 2003 Volume: - Versuri - volum colectiv, Ed. Litera, București, 1988 - Sperietoare fără surâs, Ed. Agora, Călărași, 1999, Premiul de debut al Concursului "Alexandru Odobescu" - 1999 - Șotron cu Isus, Ed. Agora, Călărași, 2000 - Clepsidra vie, Ed. Agora, Călărași, 2001 - Fântâna din ochiul tăcerii, volum colectiv, Ed. Amurg Sentimental, bucurești, 2002 - Aproape de noi, volum colectiv, Ed. Amurg Sentimental, București, 2003 - Colecționarul de greieri, Ed. Alas, Călărași, 2004 - Pașaport pentru Rai, Ed. Alas, Călărași, 2005 - Pamflete în Still FM, E. Ana, Călărași, 2006 -Pamflete în stil... N.P. Stan, Ed. Grafopress, Călărași, 2007 - Urlalia, Ed. Societatea Scriitorilor Români, București, 2008 - Cronica unor alegeri de pomină, Ed. Grafopress, Călărași, 2009...

24 poezii, 0 proze

Constant Cantilli

O figură originală a primei serii de simboliști români, provenită din cenaclul macedonskian, este și Constant Cantilli, născut în comuna Otojpeni, Ilfov, la 20 iunie 1875. Fiu de moșier, va face în tinerețe boemă literară, sport, publicistică. Studii începute la Paris și Bruxelles (poli tehnice și artă dramatică), întrerupte brusc după 1907, când sărăcește prin pierderea proprietății din Odeni, Vlașca. Pasionat ciclist, C. Cantilli în­treprinde în 1894 o cursă București-Brașov, însoțit de „maestrul" Mace­donski, aventură insolită, descrisă într-un original reportaj: Pe velociped, cursa între București și Brașov, cu o scrisoare a lui Alex. Macedonski (Buc., 1894). Este un adevărat sportiv, stabilind, în 1912, chiar și un record, distanța București-Paris, acoperită în 10 zile și 6 ore (Din zborul bicicletei, Buc., 1912). Scoate în 1896—1897 Revista modernă (colaboratori: Al. Mace­donski, Ion Theo [Tudor Arghezi], Grigore Pișculescu (Gala Galaction), Cincinat Pavelescu, Iuliu C. Săvescu...

3 poezii, 0 proze