"Risipă de alb" – 2576 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
EBEta Boeriu
Eta Boeriu (n. 25 februarie 1923, Turda - d. 13 noiembrie 1984, Cluj-Napoca) a fost o scriitoare, poetă și o traducătoare română. S-a născut la 25 februarie 1923, la Turda. Pe numele său de fată, Margareta Caranica, Eta Boeriu a fost fiica lui Ion Caranica, profesor, și a Sevei (n. Capidan). A fost nepoata pictorului Pericle Capidan și a etnografului Theodor Capidan, precum și sora poetului Nicu Caranica. A urmat Liceul la Cluj (1933-1940) și Sibiu (1940-1941). Licențiată a Facultății de Litere și Filosofie din Cluj-Sibiu (1941-1945). A participat la ședințele Cercului Literar de la Sibiu. Este considerată a fi cea mai importantă traducătoare din limba italiană în limba română din toate timpurile. Poezii Ce vânăt crâng, 1971 Dezordine de umbre, 1973 Risipă de iubire, 1976 Miere de întuneric, 1980 La capătul meu de înserare, postume, 1985 Din pragul frigului statornic, antologie poetică, 1999 Traduceri Giovanni Boccaccio, Decameronul, 1957 Cesare Pavese, Tovarășul, 1960 Giovanni Verga,...
4 poezii, 0 proze
Szasz Emeric
Declaratie de dragoste E ziua ta calendarul ca o amendă nimic schimbat Doamne ajută!copiii si sănătate același chimir rate rulante nu nu vreau să ieșim mai cîrpim risipa și desfată-te acum măcar după douăzeci de ani cu o halcă de hatîr ce-o fi:un chilipir o mărunțime -ancoră mocnitelor valuri aride Alt an egal ritual: îmi fac mea culpa deși palmele-mi curg rîu inflație pe milostivi-ți sîni nu le știu măsura nici atît la chiloți ștrampi pantofi etîcî așa că te rog reverberează plenar andante andante fosnet al ierburilor necosite-n extaze la tocita ofrandă a simetrice roze Și ce-ți doresc? Ce gingaș tupeu! din bolovan nu iscă stele poezia mea pecum mersul pe jos știu si eu așa la prima strigare La nesfîrșit siamezi să mulgem zorii și molcoma datina matinală: cafeaua cu caimac cescuță de vitrină farfurioară linguriță de argint invariabila rugăminte mai tare si mai amară
4 poezii, 0 proze
AAAlexandru Adrian Ardelean
Iată-mă. Colindând meleaguri blânde ori de-a dreptul vrăjmașe, pendulând între frumuseți mărunte și mizerii de necuprins, mă deprinsesem să potrivesc în gând cuvinte măiestre, cuvinte a căror vrajă, fără nici o îndoială, ar fi subjugat până și pe cel mai pretențios cititor. Le întorceam pe toate părțile, căutând armonia și-o muzică numai de mine auzită, le înnobilam cu freamătul cel mai de taină al simțirii mele, chipurile, pentru când voi ajunge la masa de scris, să le aștern dintr-o răsuflare. Adevăruri unanim acceptate se oglindeau, iată, limpezi și de neclintit, în cugetul meu. Nu am nici o îndoială, nu este om care să nu fi trăit acest sentiment, această bucurie arareori împărtășită. Mai întotdeauna se ivea însă ceva neprevăzut, o cunoștință pusă pe bârfe, un detaliu aproape neînsemnat și-n clipa aceea fugară vraja se risipea, cuvintele se destrămau din îmbrățișarea suavă. Uitarea își râdea atunci de mine, amintirea zăbovea haotic împrejurul unei taine ce n-avea să se mai...
3 poezii, 0 proze
PMPopa Ana Maria
Dorul vine si pleaca foarte usor,ca adierea vantului si a timpului...Ochii,parul,zambetul,chipul...dispar odata cu dorul si raman doar o amintire...Pana la urma cu toti ramanem doar umbre,amintiri. Ce se leaga de noi?...doar praf...pt ca tot in tarana ne intoarcem... Asa ca...ia aminte si nu-ti risipi timpul,traieste-ti clipele pt ca sunt scurte si le poti lua o data cu tine,in schimb avutia nu o poti lua.
17 poezii, 0 proze
Risipă de alb
de Glodean Elena
Alături de tine, privesc mahmur Cum țese crăiasa-n fir filigran Perdele de-argint de jur împrejur Și-n ochiuri de geam, flori de porțelan. Timizi, licuricii îți joacă pe față Și-n taină-ți sărută...
Poeme pe coajă de săpun. E mult de când
de Luminita Suse
„într-o zi/ ieri sau alaltăieri m-am trezit / și nu m-am gândit deloc la tine” - Dan Herciu diminețile mă trezesc cu sentimentul că trebuie să fac ceva tendonul nopții alunecă peste pubisul lunii sub...
Furat de mirajul eclipsei
de Silviu Somesanu
Prin fereastra încadrată-n pereții umbrei privește în depărtare migdalul cu fructe aromate stăpâne peste tării ce vindecă ce se mai poate. Un paharnic se pare de viță domnească dezleagă taine cu...
pâine, Queen și ciorbă de perișoare
de Florina Daniela Florea
ai simțit bine clipa mea pe vârful limbii frigea restul era un tot artificial de purtat sau de aruncat sau de dezbrăcat ca acele fructe din ipsos decorațiuni interioare de duzină nu replay nu, nici...
poate...
de Ioan Postolache-Doljești
................................. poate de aceea ieri când între cer și pământ era o calmă risipă de alb l-am întrebat de ce nu mai stai la pervaz cu nasul lipit de geam și nu mai zâmbești posac mi-a...
pe catarg
de Ioan Postolache-Doljești
de la fereastra dinspre apus a apartamentului meu de la patru privesc depărtarea și-mi pare că sunt Ulise sus pe catarg sperând să zărească Itaca la mine a fost o mare risipă de fulgi pe dealurile...
vers împreună
de pop romeo
mi-ai spus să iubesc am murit m-am născut în porfire păstorit de firul de iarbă ce-și crește iertarea acum râd și plâng cu flamuri dansându-mi umbrele la tine în palme câtă risipă de alb cercul...
Evening kiss
de Carmen Sorescu
m-am săturat să-mi fac singură de mâncare să beau un pahar de vin și să-l vărs din grabă pe fața de masă pentru că vreau să termin mai repede cu singurătatea asta să spăl farfuria și să sting becul...
Țăranul și florile
de Ion Gheorghe
Se scoală țăranii și se scutură de pământ prin orașe de pe unde i-a vărsat primăvara cu trenurile; angajați la bursa pâinii lucrează și ei ce se pricep, din amintirea de bătrâni gospodari; în...
Balada instinctului
de Ionut Acrudoae
... cu un suflu fugar, ființa se prăbuși în genunchi. Privea arma uciderii, printre valuri și coerențe fuzionate. Apoi întoarce privirea spre trecut, deschizând fereastra spre o clipă pe care, dacă...
te laşi cãlcatã în picioare de fluturi albi
de Calotescu Tudor Gheorghe
faci risipã de flori din palstic cum risipesc muritorii din neştiinţã nemurire dupã nemurire într-o nebunie totalã arunci cerului lacrimi niciodatã plânse întreg oprite ca un nod în gât de un baraj...
atât de alb
de pop romeo
atât de alb mistuitor trăznet ce se luminează-n oglinda propriei lumi magie întoarsă-năuntru domol dar fulgerator topit în extazul spiral impromptu galactic la dansul ce mișcă stele și cer în celule...
RISIPA
de Andreea
RISIPA DE TIMP SI DE SPATIU... SI MULTE INTREBARI PE CARE LE TIU IN MINE IARNA IN INTUNERIC CU ZAPADA INNOROITA SCARTAIT RAMAS IN URMA DE BOCANC SI SOAPTE CIUDATE ...SAU POATE SIMPLE VORBE REPETATE...
îi invit pe toți să te scuipe
de Leonard Ancuta
cum ar pupa o icoană pe care oricum își lasă balele să vină toți să îți ardă fața cu un pumn, cu o palmă ca un harem nemulțumit să vină toți să te scuipe că nu ești demnă de milă, nici de iubire că...
Azi a văzut lumina tiparului cartea mea: "Îngerii urcă la cer"
de Belean Maria Ileana
Azi a văzut lumina tiparului cartea mea: "Îngerii urcă la cer" Coperta și grafica: Mihai Cătrună Prefața: Valentina Becart Note de lector Să am de unde curge veșnic... În primăvara anului 2009 poeta...
Am venit, Maria!
de Roman Anamaria
Se ridică din pat și se opri, o clipă, pe marginea lui. În ultima vreme această „clipă de pe marginea patului” devenise tot mai lungă și îi era tot mai greu să-și îndrepte spatele. Oricum îi scăzuse...