"Răvașe scurte" – 3870 rezultate
0.03 secundeMeilisearchioana vaduva
Mi-am luat dreptul la cuvintele mele, m-am născut cu ele pe inventar așa cum te naști cu tot stratul de celulită de care urmează să te bucuri o viață, cu tot norul de neuroni pe care urmează să-i ucizi într-o viată, cu toți anii și toate secundele în care urmează să te așezi vreme de o viată. Mi-am luat dreptul la cuvintele care sunt ale mele. Le-am dat liber și nu s-au dus, și-au cusut cămașa de forță direct pe piele și acum, și doar acum vreau rochia mea de seară cu umeri dezbracati și n-aș putea… Doar sa gasesc firul dus și să destram silabele până ce aerul dintre ele rămâne surd și să arunc în spate ghemul cum arunca voinicul pieptenele în poveste. Și-n spatele meu să nu se fac zid, nici pădure, să se starnească doar o furtună de răvașe trecătoare. Cuvântul spus cu adevărat e ca o zi de naștere cu tort și îmbrățișări.
6 poezii, 0 proze
Ruse Florian
Am reuşit să şterg aproape tot ce am postat pe aici. Nu ştiu de ce nu pot face să dispară şi ultimele 4 titluri rămase, adică : Zădărnicie, Povestea unui vânător, Nesfârșita toamnă, Lacrimi pe asfalt. Nu sunt decât un neînsemnat laic..., totuşi, dacă există vreun Dumnezeu pe meleagurile acestea, l-aş ruga să elimine şi aceste ultime 4 firimituri. Vă mulţumesc pentru găzduire!
2 poezii, 0 proze
Anton Naum
Anton Naum (n. 17 ianuarie 1829, Iași – d. 28 august 1917, Mărășești) a fost un poet junimist, profesor universitar al universității ieșene, membru titular al Academiei Române. Era de origine macedoneană, mama și tatăl său se numeau Teodor și Zamfira Naum. Se pare că primele contacte cu învățătura se petrec în casa părintească. Este cunoscut faptul că se obișnuia încă, la începutul secolului al XIX-lea, ca familiile cu stare să aducă profesori particulari în casă pentru educarea fiilor. După aceea Anton Naum frecventează Academia Mihăileană din Iași. Deși îi dispar părinții din fragedă tinerețe, educația sa avea să continue la Paris, conform datelor rămase despre el. După ce s-a întors de la studii din Paris, a fost numit provizor al liceului din Iași, apoi profesor la Școala militară superioară și, în final, profesor în Școala normală superioară din Iași. A debutat la Junimea, în anul 1872, cu două traduceri din opera poetului A. Chénier. Își făcuse o bună faimă cu traducerile sale...
2 poezii, 0 proze
OBOctavian Bilcescu
Octavian Bilcescu (n. 1924) este un inginer agronom și poet român ce a semnat și poeme în germană sub numele de Olaf Bilius. A debutat în revistă în anii '40. În 1978, 1979, 1980 a câștigat mențiuni la concursul de debut Albatros. Doar primele două dăți i s-a publicat ciclurile în cadrul Caietelor debutanților - în 1980 cenzura i-a scos unele dintre poezii și acesta a refuzat să publice poeziile rămase. A debutat, deci, în “Caietul debutanților” 1978, al Editurii “Albatros”, alături de diverse nume, afirmate sau pierdute, el situându-se, fără îndoială, în prima categorie: Mihai Banciu, Marcel Bărăganu, Eugen Chirovici, Șerban Codrin, Florin Iaru, Claudia Ilie, Al. Pintescu, Florina Jianu, Theodor Purice, George Stanca, Liviu Ioan Stoiciu, Ion Vădan, Nicolae Alexandru Vest. Octavian Bilcescu a reactualizat și reformulat Cărțile sale în limba germană sunt următoarele: “Live schnitte”, Amsterdam, prezentat la Symposion International Uitgevere, Jutte Graubner, 1995: “Gaudi, oder poetishe...
3 poezii, 0 proze
SSappho
Sappho (Σаπφω(lb.greaca), Safo sau Psappha), poetă din Lesbos, care a trăit la sfârșitul secolului al VII-lea Î.Hr. și în primul sfert al secolului al VI-lea Î.Hr. . Ea a fost cea mai de seamă poetă lirică a antichității grecești. Sappho (numele ei adevărat, în dialectul eolian, era Psappha) s-a născut în insula Lesbos, la Mytilene, dintr-o familie aristocrată. A fost măritată și a avut o fiică pe nume Cleis. L-a cunoscut pe Alceu. Sappho a fost alungată din patrie, unde luptele civile făceau ravagii, și s-a dus la Siracuza, în Sicilia, dar acest exil n-a durat mult și ea s-a întors pe insula Lesbos pe care a trăit până la bătrânețe. Dragostea ei pentru frumosul Phaon precum și sinuciderea în cascada de la Leucada sunt pure legende. Ea dedică unora dintre elevele sale versuri aprinse de pasiune. Cei vechi o numeau pe Sappho "a zecea muză" și-i așezau uneori opera alături de cea a lui Homer. Puținele versuri rămase de la ea sprijină această apreciere. Ea știa...
7 poezii, 0 proze
GPGheorghe Hagi Toma Peșacov
Gheorghe Hagi - Toma Peșacov-Pedestrășescu (Gheorghe [Gheorghian] Peșacov; 15 aprilie 1785, Vidin, Bulgaria - 1 noiembrie 1854, București) este un poet. Tatăl său se trăgea dintr-o familie (Peșica) de aromâni din Vlaho-Clisura, care se stabiliseră la sfârșitul secolului al XVI-lea în Craiova și se îndeletniceau cu comerțul. Peșacov a învățat la Brașov și Craiova. Răpit de cârjaliii lui Osman Pazvantoglu, tânărul este reținut la Vidin în cancelaria acestuia și obligat să traducă documente slavone luate de la boierii români. După 1818, la Vidin, controlează comerțul de tranzit și este secretarul lui Rusten Pașa. Se stabilește apoi la Craiova, unde se numără printre intelectualii orașului. La 1821 dădea lecții particulare și era profesor la Școala Normală din Târgu Jiu. E numit, din 1843, tălmaci în Comisia Documentală de pe lângă Arhivele Statului din București. Aici traduce, în 1849, documentele slavo-bulgare rămase de la Neagoe Basarab. Era prieten cu Văcăreștii, îi cunoștea pe Anton...
1 poezii, 0 proze
Răvașe scurte
de Ghenoiu Steluta
Citește.. cuvintele înnobilează ! Găsește înțelesul vieții.. e primul pas ca să trăiești bine! Cuprinde nemărginirea..așa poate te regăsești în ea! Organizează-ți viața..așa o sa ai parte de toate...
Scurte lecturi paralele
de Irina Iacovescu
Coborâm pe abruptul amintirii spre colbul verzui al ierbii, strivită pe prea mulți pași, la Vama Veche. Janis Joplin. Respirăm în spațiul pietrificat, ea ne cântă întru reamintirea tinereții rămase...
Răvaș
de cristina minea
Prințesa dintre zidurile înverzite, prințesa de sub lama ghilotinei stă măruntă în sinele înșelător; mai înșelător chiar decât pânzele celor patru păianjeni, care țes, neîncetat, lumea. Prințesa e...
Eszter
de Florin Andor
laptele curgea în puținele poze rămase ceva ne leagă, șopteai păstrează fraza doar pentru el cruce înfiptă în netedul palmei inima umple obrazul cu resturi de pâine și oase *** mă încearcă două...
signifying nothing
de Dacian Constantin
am inundat cabina telefonică. suntem blocați în ea și sunăm la întâmplare. sunt toți plecați. ne răspund focile rămase acasă, în locul robotului. degetele lui s-au lipit de taste. ale mele de...
o epifanie pe zi
de Realdo Tokacs
“iubire, te-aș lua la o plimbare prin parc, să mâncăm vată de zahăr și să ne spunem povești din altă viață”, zise îngerul bătând scurt din aripi, picurându-mi o pană drept mărturie sau cadou, nu mai...
Pe scara fără sfârșit
de Silviu Somesanu
Se așază întunericul în straturi de vată și tăcerea se scurge odată cu teama, golurile se umplu, între ele plutește nevăzutul. Oamenii se căută pe pipăite cu mâinile, în ochi au licăriri scurte,...
Tragica beție
de mihai traista
Lui Ducu Berți Adulmecă-mi povara trădărilor de-a rândul, beția risipită prin fumul de țigară, păcatele cu fapta sau cu gândul și câte și mai câte, rămase pe afară. A vieții mele haină e mult prea...
Cȃntec de lebădă
de Lorena Popa
Din cercuri de foc răsar îngeri de gheață Din harpe cȃntȃnd imnuri de soare; Pe vȃntul sălbatic alunecă flori În sănii de sticlă, pe lespezi de nori. Împușcate în aripi, gȃndurile...
cantos
de dan mihuț
cleiul în dar și unsul în sus al stâlpilor de piatră de fontă până la buza desprinsă de jocurile împotriva mugurilor inutili de pe călcâiul întrezărit al ghildei cu vergele cilindrice apoi te lași să...
Asa a fost sa fie
de De pe drumuri
- Bine, sună-mă când ești mai în forma, spuse Mihai și închise celularul. Rămase așa minute în șir, privind, îngândurat, spre nicăieri. Vântul călduț, de început de Octombrie, și soarele îngăduitor...
Sonia cu accent grav și hiat (4)
de Daniela Luminita Teleoaca
Sò-ni-a are aproape opt ani. Părul tuns scurt. Băiețește și nu prea. O rochiță roz cu bretele convinse sărutând umerii. Croită și cusută de Bunica Vie Însăși. Aproape se topește de fericire în...
străbătând ceața 90
de nicolae tomescu
Ploaia neîntreruptă, de aproape două săptămâni, a pus capăt lucrărilor agricole prin raportarea la județ, și de acolo mai departe, a rezultatelor obținute. În presa scrisă și în cea audiovizuală erau...
Văduva și lămîile
de Zburlea Ariana
Însă în ochii ei candizi, odată plini de Dumnezeu, se citi înverșunarea scrisă cu slove de sînge și umbre pricinuite. Camera îi rămase într-un pustiu calm, mînat de o singulară certitudine – fata nu...