"Priviti-va in ochi" – 15400 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
AVApati Vasile-Cornel
"E liniste iarasi, eterna speranta, Cand cuvantul cade in genunchi si atinge durerea ce inunda ochii limpeziti de lacrimi." Prin promisiuni ma vad pe mine in aceeasi oglinda cuprinsa de spaima de nevazutul chip de ceara ce cuprinde miezul unei calmitati monotone. Se aseamana momentul desfatat de rodul sangeriu al unui trup de zmeura cu atingerea ta blanda ce era sa ma culeaga din obscurul inamic al meu numit captivitate. Prins intre doua lumi, cei ce au aripi si cei ce stiu sa zboare pentru ca aripile-mi cad precum fluturelui toamna, somnambul de vise tomnatice intrat in deriva intr-un peisaj venit odata cu vremurile grele cand coltii demonilor hazardati vor sa strapunga vlaga oricarui zburator. Plecati va spun!Eu inca stiu sa zbor si munca de creatie o fac dupa propriul gust dupa o cerinta divina care ma cheama prin vibratiile celorlalti frati.Simt detaliul oricarui cuvant sau replica unei fraze privita prin ochi buni clari, povesti triste ce vor lasa riduri vor imbatrani privirea...
4 poezii, 0 proze
ARAlexandru Rusu
Cred în Dumnezeul străbunilor mei daci si în mine, iar Credinta, Speranta, Vointa, Iubirea, Pacea, Constiinta, Viata si Stiinta sunt armele cu care lupt zi după zi pentru a face, prin Străbuni, punte între Pămant si Cer. Mă zbat clipă de clipă pentru o lume mai bună si sper din tot sufletul că voi apuca ziua în care să îmi văd visul împlinit, si Sfânta Patrie, întreagă din nou. În legătură cu ceea ce scriu: stiu că multi dintre voi îmi vor combate opiniile din momentul citirii. S-a mai întâmplat si nu am nimic împotrivă. Dar, vă rog, priviti doar pentru o clipă în adâncul sufletului vostru si veti întelege că noi, Oamenii, nu suntem pământ, ci pulbere stelară. Asa e de când există Universul si asa va fi mereu! Am venit însă pe lume Om, născut din femeie si bărbat, pe sfântul pământ românesc, si am datoria de a apăra destinul neamului meu, mai presus de destinele tuturor. Să învingă Viata Omenească! Asa să ne ajute Dumnezeu si Strabunii!
9 poezii, 0 proze
HPhose pablo
Această poezie ați fi vrut s-o scrieți voi De fapt nici nu este o poezie ca atare Este un mesaj de adio pentru comunitățile Acestea literare on on on_line Treabă e că îmi merge foarte prost Și trebuie să iau niște măsuri… urgent să fac ceva Evident că mulți dintre voi nici nu știu nimic despre mine Eu am doozeci de ani și nu nu … nu sunt fain. Acum o lună mi s-a născut o soră Familia mea are clipe frumoase dar și complicate totodat’ Crize financiare uneori chiar se ajunge la depresii din această cauză Deci eu acuma m-am dezis de internet Să contribui și eu la revenirea financiară [câtusi de puțin] a familiei Spre ușurarea unora sau nefericirea altora: Nu voi mai fi aproape deloc pe net Nu voi posta nimic deși aș vrea mult [Cu siguranță din când în când voi trece pe la net-cafe] Îmi iau rămas bun de la prietenii mei cyber Sau mai bine zis de la prietenii mei cu care Comunic mai mult pe net Să fiți liniștiți cu toții / cuminți Priviți frumos viitorul / bucurați-vă Să citiți neapărat pe...
141 poezii, 0 proze
ITIonelia Tugui
Suferința nu însumează altceva decât momentul unic în care se instalează. Apogeul ei este demn de a fi simțit și atât, căci orice intenție de a povesti sau reaminti de acel moment va fi degradantă. Vei vrea să povestești a doua zi cuiva, și mânat de dorința de a expectora acea trăire înecăcioasă, îți vei căuta cuvintele potrivite. Și chiar de cuvintele nu ar fi cele potrivite, chiar de ai exagera, tot nu o să te înțeleagă nimeni, căci a simți nu este egal cu a povesti. Vei fi privit cu o milă tâmpă, zi mersi și de aia, și cel din fața ta te va considera patetic sau mincinos sau nebun sau câte puțin din toate. Agonia acelui moment nu înseamnă nimic din ceea ce dai afară atunci când povestești, sau din ceea ce explodează poate fără voia ta, ci înseamnă să realizezi că esti un Cineva pe care nimeni nu îl va putea vreodată înțelege, și din acest motiv să te suporți și să te asculți pe tine însuți. A povesti ceea ce suferi este o ofensă la adresa acelor simțiri, căci interiorul nimănui nu...
14 poezii, 0 proze
Aleister Crowley
Aleister Crowley, pe numele adevarat Edward Alexander Crowley s-a nascut pe 12 octombrie 1875 in Leamington, Warwickshire, Anglia si a murit pe 1 decembrie 1947 la varsta de 72 de ani. A fost in primul rand un ocultist,un mistic,un mag dar in acelasi timp si poet , vizionar, scriitor, astrolog, pictor, critic social, revolutionar sexual, alpinist, maestru de sah si un mare dependent de droguri in special de heroina. Copilaria lui Aleister a fost marcata de fanatismul religios pe care doreau sa il insufle parintii sai.Dotat de mic cu o inteligenta mult peste medie a privit insistentele parintilor cu scepticism,iar personalitatea si caracterul sau rebel si nonconformist a determinat-o pe mama sa sa-l numeasca "Bestia",epitet pe care mai tarziu il va imbratisa bucuros. Aliester si-a creat propriul sistem filosofic un amestec de Hinduism,Budism,Tantra,Zoroastrianism,fuzionate cu stintele oculte ale Ordinului Golden Dawn si cu variatele ritualuri ale Francmasoneriei. Cea mai importanta...
11 poezii, 0 proze
IMioana matei
m-am născut într-o poveste despre care un OM scria așa: "emoția magnifică și cea mai profundă pe care noi o putem resimți este starea inefabilă a misterului, acolo există germenul oricărei științe veritabile. Acela căruia această emoțiie îi este străină, care nu știe să se scufunde pierdut în sine de extaz, lăsandu-se cuprins de admirație, este deja un om mort. A STI CA CEEA CE NE ESTE ENIGMATIC SI DE NEPATRUNS EXISTA TOTUSI, manifestandu-se ca cea mai înaltă înțelepciune și cea mai radioasă frumusețe pe care facultățile noastre obtuze nu o percep decat sub o formă primitivă--această certitudine, acest sentiment îmbătător este în centrul oricărei stări sublime veritabile." (numele lui este Albert Einstein) și...cam atat... ________________________________________________________
1699 poezii, 0 proze
AAlu
Priviti atent imaginea de profil, si o sa intelegeti...
1 poezii, 0 proze
moisin
imi place ziua de azi privita prin clipa pierduta de maine
2 poezii, 0 proze
Niculescu Ioana
Sunt cerul sau marea din priviri .. Sunt calea ta de lumină Sunt mâna ce visu-ți poartă Sunt ziua caldă și senină, Sunt a nopții geană vrăjită Sunt pasul tău pe-al plăjii drum Sunt zefirul dimineții înmiresmat Sunt al primăverii parfum. Am îmbrățișări de rouă Am chemări înfocate în suflet, Am susur în inimă când plouă. Am umbre de val,colorat pamflet Am stropi de vise în privire Am zbateri de aripi închise-n timp, Am pașaport spre nemurire... Asta sunt...un castel de nisip Sunt un castel de nisip zgribulit, De furia valurilor mă feresc, De soare, și de răsărit, Și doar cu stelele mă sfătuiesc! Dar dincolo de umbra ta, Sunt plină de banalul eu, Și cândva îmi doream perfecțiunea, Și azi, și maine...și mereu Și când mă-nalț până la stele, Acolo sufletul e-o poartă.. E poarta ce m-asează între ele, Și ele îmi citesc în soartă! Dar, doar un val... e deajuns, Să mă dărâme, să-mi ia visul, Să-mi fure al meu nepătruns, Și să mi-l ia pe dânsul... Și dacă-mi ia visarea, zborul, Nu mai sunt, nu...
17 poezii, 0 proze
cosmin manole
ma puteti confunda cu un film care se deruleaza in continuu in jurul unei clipe privite din mai multe unghiuri, un cadru pregatit fara nici un motiv de 18 ani, o pelicula prinsa intre doua roti, o explozie neintrerupta de lumina, si o fereastra. izolati de mine sunt oameni care nu fac altceva decat sa priveasca si sa comunice unii altora ceea ce vad. observ in ochii lor imagini din mine. si sunt tentat sa le spun ce am visat inainte ca filmul sa inceapa
3 poezii, 0 proze
Priviti-va in ochi
de fratila mircea
Priviti-va in ochi ! Si spuneti-mi unde se afla Acel cineva asupra caruia se pravalesc in soapta Nori negri si grei ? Cine sunt, de nu lasa Puritatea oceanului albastru Sa-si aduca aminte de florile...
Soare de decembrie
de Silviu Miloiu
Uitați-vă în ochii voștri și răspundeți: luminile acelea aprinse atunci mai există? Analiza-ți-vă faptele voastre și răspundeți: au fost veșnic subsumate Idealului? Priviți-vă în privirile mele ca...
adevărul
de Macovei Costel
nimic nu e mai dureros și mai înălțător ca adevărul numai că nu toată lumea acceptă că trebuie luat în doze mici toată viața indiferent de ce-ți va oferi lumea din jur sub un tatuaj se ascunde o mare...
poeme de iubire
de x
Nu știm să prețuim seninul, Pășim mereu spre înapoi, Ca un blestem ne este visul Când pruncii cresc si au nevoi. Purtăm o mantie de ură, Ne dușmănim pentru un gard Ce stă-ntre lacrimile noastre Ca un...
filioque
de Vasile Munteanu
îndesați-mă cu pagini rupte din caietul de teme doar așa sufletul meu fi-va vouă încheietura ce deprinde caligrafia și mersul pe străzile cu oameni la ce bun prefăcuților cui folosește excesul acesta...
[giulgiul care îmi acoperea fața]
de Daniel Dăian
cu o umezeală de nedescris și-a sprijinit așteptările într-un picior de lemn de parcă numai aici ar fi avut cel mai acut sentiment de siguranță trăiam în același lucru unde câinele și-a vegheat...
profilaxie
de Cristian Vasiliu
I Dacă ieșiți din casă Purtați măști chirurgicale Ocoliți-vă și nu vă priviți în ochi E periculos Dragostea este foarte Contagioasă II Cei lucizi Cei ce iau vitamine cu egoism Și își inoculează...
hai măi Ioane
de Ioan Postolache-Doljești
măcar azi de ziua unirii lasă dracului toată ranchiuna și dă mâna cu tine priviți-vă ca niciodată în ochi până țăndări s-o face mânia-n privire că de-o samă sunteți și timpul rămas e prea scurt...
Probabil....
de bucur alexandra-emilia
În timpul tău liber, privește blocul ăsta, pe lângă care treci zilnic, E blocul din cartierul gri, nici alb, dar nici negru, de pe muchia orașului, Nici spre stângă, nici spre dreapta, Un melanj care...
Formula fericirii
de silvia gavrilov
Ochii extraterestrului straluciră ca două luminițe verzi. -Nu vreau să te sperii , Alina șopti, nu vreau să îți fac rău...nu aș putea niciodată, dar ca să poată să fie ceva între noi,îți sunt dator...