"Prietenie ca-n lumea lui Eliade" – 20226 rezultate
0.04 secundeMeilisearchGabriel García Márquez
Gabriel García Márquez (n. 6 martie 1927, Aracataca, Columbia) este un redactor și scriitor columbian, care a obținut Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1982, pentru nuvelă și scurte istorii, unde fantasticul și realul sunt combinate într-o lume liniștită de bogată imaginație, reflectând viața și conflictele unui continent. Este cunoscut de către prieteni drept Gabo. Cel mai cunoscut roman al său este: Cien años de soledad (Un veac de singurătate). Gabriel García Márquez s-a născut la data de 6 martie 1927, în municipiul Aracataca, aflat pe Coasta Atlantică Columbiană, ca fiu al lui Gabriel Eligio García și al Luisei Santiaga Márquez Iguarán. A fost crescut de bunicii materni, colonelul Nicolás Márquez și Tranquilina Iguarán, în Aracataca. Copilăria sa este relatată în memoriile sale: Vivir para contarla (Sa trăiești pentru a povesti). În anul 2007 s-a întors în Aracataca, după o absență de 24 ani, pentru a primi omagiul adus în onoarea sa de către guvernul columbian la...
28 poezii, 0 proze
DANILA MONICA
Sa incepem cu inceputul, adica mai bine zis cu o frumoasa si insorita zi de iarna adica 13 Februarie 1973 cand am aparut pe lume in prafuitul Bucuresti, o foarte prietenoasa, voluntara si guraliva Varsatoare. Si sa fiu sincera n-as fi vrut sa ma nasc in alta zodie , si mai mult decat atat am ales sa apar cu 2 saptamani mai devreme decat era prevazut de la nenea doctorul. Sunt unica la parinti (desi toti suntem unici, ca personalitate si suflet) cu toate ca mi-as fi dorit frati sau surori. Am crescut inconjurata de dragoste si armonie si de prieteni insa mereu am simtit o nevoie mai mare de dragoste decat ceilalti... Nascuta in Bucuresti dar cu radacini dincolo de Prut, asa m-am nascut, romantica, si la inceput am crezut ca sunt ciudata, sau ma rog asa credeau cei din jurul meu pana cand am crezut-o si eu...Si eram ciudata pentru ca : imi placea marea, sa ii ascult chemarea la ceasul când se tes luminile si cand in linistea inserarii se nasc sublime ganduri.. Mai eram ciudata pentru ca...
156 poezii, 0 proze
Herta Müller
Herta Müller (n. 17 august 1953, Nițchidorf, Regiunea Timișoara) este o scriitoare germană născută în România. Tatăl ei a fost un șvab expropriat de autoritățile comuniste. Herta Müller a studiat germanistica la Timișoara. Prietenia cu membrii "Grupului de Acțiune Banat" Aktionsgruppe Banat, format din studenți și scriitori de etnie germană, cetățeni români, care aveau o atitudine protestatară, neacceptată de regimul comunist, a adus-o în atenția Securității. [1] Ca urmare a refuzului ei de a colabora cu Securitatea, Herta Müller a fost concediată și expediată pentru reeducare într-un "mediu muncitoresc sănătos" la întreprinderea "Tehnometal". Herta Müller a lucrat apoi ca traducătoare. Ulterior, și-a câștigat traiul lucrând la cîteva grădinițe și acordând ore particulare de germană. Biografia sa este prezentată în volumul "Regele se înclină și ucide". Volumul de debut, "Niederungen" - "Ținuturile joase", a apărut în 1982, după o puternică confruntare cu cenzura, care i-a limitat...
8 poezii, 0 proze
Emil Gulian
Emil Gulian (n. 15 mai 1907; d. decembrie 1942), a fost un poet și traducător român. Emil Gulian s-a născut la data de 15 mai 1907. În anul 1934, tânărul Emil Gulian publică unicul său volum de versuri Duh de basm. Marele critic literar român George Călinescu l-a inclus pe Emil Gulian în volumul său de istorie literară românească (Istoria literaturii române de la origini până în prezent) ca poet interbelic ce reprezintă poezia ermetică. În anul 1938, împreună cu soția sa, Ortansa (sau Hortanse) Gulian, Emil Gulian a devenit primul traducător din limba engleză a poeziilor poetului Edgar Allan Poe. Este mai puțin cunoscut faptul că poetul era un foarte bun traducător din literatura franceză, din care a tradus scrierile lui Paul Claudel, Valery Larbaud, George Duhamel și François Mauriac. Printre prietenii celebri ai lui Gulian s-au numărat cei din cercul exclusivist al lui Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Eugen Lovinescu și Eugen Ionescu. Atunci când Mircea Eliade a trădat prietenia cu...
2 poezii, 0 proze
Constantin Noica
Constantin Noica (n. 12 iulie 1909, Vitănești, județul Teleorman - d. 4 decembrie 1987, Păltiniș, județul Sibiu) a fost un filosof, poet, eseist, publicist și scriitor român. Provenind dintr-o familie cu vechi rădăcini aromâne, Constantin Noica s-a născut la 12 iulie 1909 în comuna Vitănești (județul Teleorman). Începe gimnaziul în București; în perioada 1924-1928 urmează liceul "Spiru Haret", apoi bacalaureatul în 1928. Debutează ca licean în revista liceului, Vlăstarul, în 1927. Îl are ca profesor de matematică la "Spiru Haret" pe poetul Uvedenrodelor, Ion Barbu. Se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere din București, pe care o va absolvi în 1931 cu teza de licență Problema lucrului în sine la Kant. Timp de trei ani îl are ca profesor pe filosoful Nae Ionescu. În perioada 1932-1934 frecventează societatea culturală "Criterion". Toți prietenii lui Noica de la "Criterion" - Mihail Polihroniade, Haig Acterian, Mircea Eliade - vor îmbrățișa, mai devreme sau mai tîrziu, cauza...
49 poezii, 0 proze
Adria Martin
Raspuns la intrebari Nu, n-am incetat sa scriu. N-am lipsit niciodata De la orele de visare. Doar ca acum scriu Pe peretii labirintului Cu o iesire spre soare. Nu, n-am incetat sa scriu, Doar ca acum scriu si citesc Ceva ce-ar trebui sa stiu Si sa-mplinesc. Nu, n-am incetat sa scriu, Nici sa iubesc, Nici sa traiesc, Doar ca acum Ma scurg in cealalta jumatate A clepsidrei Asteptand ceasul Cand mana destinului O va intoarce. Nu, n-am incetat sa scriu Voi fi din nou la tarmuri, Doar ca mai tarziu. Toronto Martie 26, 2007 www.adriamartin.com Prietene! Nu uita ca traiesti si mori in fiecare zi.... "Carpe diem quam minimum credula postero" - Horatiu (65 - 8 BC) ---------------------------***-------------------------
500 poezii, 0 proze
Carmen-Elena Munteanu
Ma numesc Carmen, dar prietenii imi spun Amy. Sunt dintr-un orasel din N-E tarii, Roman. Momentan sunt studenta in Iasi, la Universitatea "Al. I. Cuza", Facultatea de Litere, Departamentul de Jurnalistica si Stiintele Comunicarii, in anul III. Sunt o fire incapatanata, dar care iubeste adevarul, plimbarile in aer liber sau prin ploaie, linistea. Ador sa citesc si sa scriu. In anii precedenti am facut cateva cursuri de teatru si de pian, dar micul meu oras nu mi-a dat prea multe sanse de a ma lansa. Imi place ceea ce studiez acum si sper ca intr-o zi sa ajung acolo unde mi-am propus... este o promisiune pe care mi-am facut-o, in primul rand, mie... iar pe langa aceasta dorinta, sper ca intr-o zi sa pot tine in maini propria-mi carte... mai multe despre mine puteti descoperi din textele pe care am sa le trimit.
9 poezii, 0 proze
Frédéric Mistral
Motivația Juriului Nobel "ca o recunoaștere a originalității lui pline de prospețime și a inspirației adevărate a creației lui poetice, care reflectă fidel priveliștile țării sale și sufletul autentic al poporului său, și, de asemenea, ca o recunoaștere a activității lui semnificative ca filolog provensal". Frédéric Mistral ( n. 8 septembrie 1830 Maillane, Bouches-du-Rhône - d. 25 martie, 1914 Maillane) poet francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1904. Joseph - Étienne Frédéric Mistral s-a născut la 8 septembrie 1830, în localitatea Bouches-du-Rhone din sudul Franței. Tatăl său este proprietar al Mas-ului du Juge, unde poetul va locui până la moartea acestuia (1885). Face studii la școala rurală de la Saint-Michel-de-Frigolet, apoi la Pensionatul Dupuy și la Colegiul Regal din Avignon. Prima sa încercare poetică (încurajată de Joseph Roumanille, "repetitor" la Colegiul din Avignon și unul dintre cei mai apropiați colaboratori și prieteni ai scriitorului) este...
0 poezii, 0 proze
Stanescu Ionut Cristian
Urasc felul in care sunt etichetat dupa cuvinte. Urasc prietenia celor ce vor de la mine numai guma de mestecat. Urasc profesorii care predau intr-un stil de fals interes pentru soarta elevilor. Il urasc pe dirigintele care n-a vrut sau n-a stiut sa se apropie de inima nici unui coleg de-al meu. Urasc sistemul social care impune puterea banilor ca valoare morala. Urasc institutia pedagogica ce poarta numele de scoala pentru ca urmareste o dezvoltare “multilaterala” uitand ca ar trebui sa fie o institutie psiho-pedagogica. Urasc indoctrinarea la care sunt supus eu si cei pe care ii urasc. Imi urasc parintii pentru ca ma iubesc neconditionat contrazicandu-mi ura. Pentru ca vor sa dau tot ce mai bun din mine. Pentru ca incearca sa nu ma lase sa gresesc. Pentru ca m-au nascut si crescut intr-un mediu iubitor. O urasc pe ea pentru ceea ce a devenit. Pentru ca am iubit-o. pentru felul in care isi musca buza de jos dupa ce o sarutam. Pentru felul in care suvita ei rebela cadea intre buzele...
5 poezii, 0 proze
bilă gând reptilă
Gandul meu reptilian se defasoara si apoi se incolaceste tacut, rece, usor repugnant, in jurul pietrelor solare, apolinice zvarlite de prietenii sai in acest camp. E muscatura ce vine-n intimpinarea mainii prietenului deschisa ca un vers, stropul de venin ce simte subtilitatea decisiva a centrilor nervosi.
6 poezii, 0 proze
Prietenie ca-n lumea lui Eliade
de stefan preda
Zig-zag între bordurile bulevardului meu preferat și parcarea în care mi-am lăsat mașina alunec ca o pisică în tufa de flori a celor nouă vârste și nu pot uita nici după zece ani și zeci de ceaiuri...
Despre prietenie
de Mircea Eliade
Se spune ca a fi sincer inseamna a nu ascunde nimic celuilalt, a te deschide tot. Este exact, dar criteriul acestei sinceritati il are intotdeauna celalalt, nu tu. Esti considerat sincer nu \"cand nu...
Ceasul lui Pitagora
de Ioan-Mircea Popovici
ard steluțele pe cer a legendă și-a mister vrăbiile cântă ca și ieri pescărușii și cormoranii ca întotdeauna se strigă-n înalt dintre stânci până să-mi povestească Ea, Călăuza de Tomis, credeam că...
Sinceritate
de Nicolae Diaconescu
1. Știți cum își manifestă Japonică, labradorul meu falnic și negru, supușenia? Îmi pupă mâna, la propriu, când îi pun lanțul de gât și îl țin toată ziua legat! Orice s-ar întâmpla el m-ascultă! Ce...
Replay la viata II
de Ana-Maria Balas
II O dimineață de mai... o altă zi cenușie cu soare și nori, cu zeci de culori, o zi ca toate altele....Sună telefonul... aflu că sunt invitată după-amiază la o plimbare, de către Claudiu, un amic pe...
Mircea Eliade (2)
de Mircea Eliade
1940, Apare la Paris cel de-al doilea volum din „Zamolxis”. Aprilie 10 - septembrie, Se află la Londra, ca atașat cultural la Legația română. Tipărește, la Editura Socec, amplele nuvele fantastice...
Mă îndepărtam făcînd plecăciuni
de Nicolae Diaconescu
Mă îndepărtam făcând plecăciuni Duminică 03 Septembrie 2005 Răspuns la remarca Liviei Ciobanu” Povestea lui Tobiță îmi sună foarte cunoscută „ Când mi se înecau toate corăbiile mergeam să întâlnesc...
Cum se face - Mircea Horia Simionescu, poetul*
de Tudor Cristea
DUPÃ CE a dat la iveală, în mai bine de patruzeci de ani, peste douăzeci de volume de proză, Mircea Horia Simionescu surprinde (și chiar contrariază) lumea literară prin publicarea, către finele...
Oamenii de cultură
de Nicolae Diaconescu
Cu mai multă vreme în urmă am trimis în eter un strigăt de disperare. Cum chipurile am o mulțime de prieteni muzicieni, mă așteptam, dacă nu la un sprijin, măcar la o empatie. Tăcerea de mormânt a...
Secretul doctorului Honigberger
de Mircea Eliade
1 Intr-o dimineata din toamna anului 1934, un comisionar mi-a adus o scrisoare destul de ciudata, adaugind ca asteapta raspunsul pe loc. Imi scria o doamna de al carei nume, Zerlendi, nu auzisem...
