Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Povestea unui arici"20167 rezultate

0.04 secundeMeilisearch
41 rezultate
poveste_postmodernista

poveste_postmodernista

ColecțieRubrică53 texte

Poveste Postmodernistă

de Manolescu Gorun

RF

Ruse Florian

AutorAtelier

Am reuşit să şterg aproape tot ce am postat pe aici. Nu ştiu de ce nu pot face să dispară şi ultimele 4 titluri rămase, adică : Zădărnicie, Povestea unui vânător, Nesfârșita toamnă, Lacrimi pe asfalt. Nu sunt decât un neînsemnat laic..., totuşi, dacă există vreun Dumnezeu pe meleagurile acestea, l-aş ruga să elimine şi aceste ultime 4 firimituri. Vă mulţumesc pentru găzduire!

2 poezii, 0 proze

Apati Vasile-CornelAV

Apati Vasile-Cornel

AutorAtelier

"E liniste iarasi, eterna speranta, Cand cuvantul cade in genunchi si atinge durerea ce inunda ochii limpeziti de lacrimi." Prin promisiuni ma vad pe mine in aceeasi oglinda cuprinsa de spaima de nevazutul chip de ceara ce cuprinde miezul unei calmitati monotone. Se aseamana momentul desfatat de rodul sangeriu al unui trup de zmeura cu atingerea ta blanda ce era sa ma culeaga din obscurul inamic al meu numit captivitate. Prins intre doua lumi, cei ce au aripi si cei ce stiu sa zboare pentru ca aripile-mi cad precum fluturelui toamna, somnambul de vise tomnatice intrat in deriva intr-un peisaj venit odata cu vremurile grele cand coltii demonilor hazardati vor sa strapunga vlaga oricarui zburator. Plecati va spun!Eu inca stiu sa zbor si munca de creatie o fac dupa propriul gust dupa o cerinta divina care ma cheama prin vibratiile celorlalti frati.Simt detaliul oricarui cuvant sau replica unei fraze privita prin ochi buni clari, povesti triste ce vor lasa riduri vor imbatrani privirea...

4 poezii, 0 proze

Mihail Șolohov

Mihail Șolohov

AutorClasic

ȘOLOHOV, Mihail Alexandrovici (24.V.1905, cătunul Crujilin, azi în r-nul Vioșenscaia, reg. Rostov - 1984) - scriitor rus, activist pe tărâm obștesc. Membru al AȘ a URSS (1939). Erou al Muncii Socialiste (1967). Doctor de onoare al universităților din Rostov-pe-Don, Leipzig, Saint-Andrus. Este laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1965. Debutează în 1923 cu povestirea "Încercarea". Culegerea "Povestiri de pe Don" (1926), inspirată de evenimentele războiului civil, la care Ș. a participat ca voluntar, are ca temă destinele omului în epoca marilor transformări sociale ce aveau loc în lumea satului. Din 1924 Ș. se stabilește în stanița Vioșenscaia. Aici realizează principalele sale opere: "Donul liniștit" (cărțile 1-4, 1928-40, ultima trad. rom. 1971), "Pământ desțelenit" (cărțile 1-2. 1932-60, ultima trad. rom. 1975), "Ei au luptat pentru Patrie" (1942-44; ed. revăzută 1969) și "Soarta unui om" (1956-57; trad. Rom. 1958), care prezintă într-o formă artistică inegalabilă...

0 poezii, 0 proze

A

Alexandra

AutorAtelier

Despre mine nu ar fi atât de multe de spus. Am mers mai mult pe "real" decât pe uman. Poeziile de aici datează din perioada adolescenței, de când eram în liceu. Ați putea ține cont de asta când vă gândiți să comentați. Am mai scris o perioadă foarte scurtă de timp după ce am terminat liceul, iar mai apoi am lăsat-o baltă. Îmi mai scriu ocazional gândurile sau ideile, dar pe blog și nu sub forma unei "povești frumoase".

5 poezii, 0 proze

Alexei MateeviciAM

Alexei Mateevici

AutorClasic

Alexei Mateevici (n. 27 martie 1888, Căinari - d. 24 august 1917, Chișinău) este unul din cei mai reprezentativi scriitori români născuți în Basarabia, actualmente Republica Moldova. 1888 – La 16 martie (stil vechi) se naște la Cainari, fostul județ Bender, Alexei Mateevici, primul copil al preotului Mihail Mateevici, originar de prin părțile Sorocii, căsătorit cu Nadejda (1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din Căușani. 1893 – Părinții se mută cu traiul în satul Zaim. Aici micul Alexei învață la școala primară și se familiarizează cu frumoasele povești și balade, pe care le aude de la părinții săi, precum și de la țăranii de prin partea locului. 1897 – Este înscris de părinți la școala teologică din Chișinău, pe care o termină (conform adeverinței de absolvire) în 1902, “cu privilegii”( cum laude). 1902-1910 – Își urmează studiile la seminarul teologic. Face cunoștință și se împrietenește cu viitorul sculptor Alexandru Plamadeală (1880- 1940), care studia și el la seminar în...

34 poezii, 0 proze

Stefan Daniel DincaSD

Stefan Daniel Dinca

AutorAtelier

Viata e un mare semn de intrebare. Povestea unui om se sfarseste intotdeauna cu "punct si virgula".

6 poezii, 0 proze

Marcus CristianMC

Marcus Cristian

AutorAtelier

new guy, am 15 ani și am început să scriu o carte (Povestea unui țăran (încă caut titlu)). aș vrea niște ajutor :) totuși, aș vrea ca - cartea să rămână propria mea creație. Așa că admini, vă rog, nu mi-o puneți la atelier. Vreau să o continuu singur, cu puțin ajutor din partea celorlalți membri agonia.ro (asta nu înseamnă că pot să îmi schimbe după plac povestea. accept doar comentarii ajutătoare). Mulțumesc anticipat!

2 poezii, 0 proze

Luis SepulvedaLS

Luis Sepulveda

AutorClasic

Probabil cel mai faimos scriitor chilian contemporan, Luis Sepulveda, născut la Ovalle în 1949, a străbătut încă de foarte tânăr teritoriile posibile ale geografiei și utopiei, din selva amazoniană în deșertul Saharei, din Patagonia până la Hamburg, din celulele dictatorului Pinochet pe navele organizației ecologiste Greenpeace. Din 1997 trăiește la Gijon, în Spania. Din această viață extrem de agitată a dat la iveală povestiri și romane care l-au impus imediat drept unul dintre cei mai înzestrați romancieri și nuveliști sud-americani și nu numai. A debutat cu un volum de versuri, pe când avea doar șaptesprezece ani. Trei ani mai târziu îi apărea prima carte de povestiri, intitulată Cronicile lui Pedro Nimeni. I-au urmat romanele Bătrânul care citea romane de dragoste (1989, recompensat cu Premiul Tigre Juan), Lumea de la capătul lumii (1989), Nume de toreador (1994), Povestea unui pescăruș și a motanului care l-a învățat să zboare (1996), Jurnalul unui killer sentimental. Yacare...

4 poezii, 0 proze

Ion MinulescuIM

Ion Minulescu

AutorClasic

Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, București - d. 11 aprilie 1944, București) a fost un poet și prozator român, reprezentant important al Simbolismului românesc. Născut la București,a copilărit la Slatina, de unde este originară mama sa. A urmat școala primară și gimnaziul la Pitești; a făcut bacalaureat în 1899 la un pension particular din București, "Brânză și Arghirescu". În 1897, sub pseudominul (I. M.) Nirvan apar primele producții poetice ale lui Ion Minulescu, atunci încă elev la Pitești, în revista "Povestea vorbei". În 1898, sub semnătura I. Minulescu-Nirvan, tânărul poet publică în "Foaia pentru toți", doi ani mai târziu poetul pleacă la Paris pentru a studia dreptul. Poeții francezi îi schimbă însă dorințele și, captivat de scrierile acestora, uită de studiile sale juridice. După numai 4 ani se intoarce in tara, unde compune poezie si proza, in 1905 va publica unele poeme unele fragmente de proză din "Jurnalul unui pribeag", în revista "Viața nouă" a lui Ovid Densusianu,...

172 poezii, 0 proze

Dem. IliescuDI

Dem. Iliescu

AutorClasic

Dumitru Iliescu (Dem. Iliescu) Bibliografie: "Piatra cu lilieci" (Buzău, 1931) Colaborări la ziare și reviste: Universul literar și artistic, Floarea de foc, Viața literară, Curentul, Carnet literar, etc. În manuscris: "Ofrandă pentru fata anonimă" Era un entuziast, care, ca mulți alții, s-a angajat în tinerețe în Mișcarea legionară, fiind un idealist iremediabil. Mai întâi ne-a povestit viața lui, anturajul și cele 7 minuni ale Buzăului, din care rețin doar două: Crângul (celebrul parc) și Vulturul Ilie. Apoi, povestea romantică a căsătoriei: ca tânăr avocat, avea 28 de ani și scria câte un articol în presa locală, cu caracter literar. Într-o zi se plimba prin parc și tocmai admira o fetiță care circula cu un caiet în brațe. Când a ajuns în dreptul lui, fata s-a oprit și l-a rugat să-i acorde puțin timp, cerându-i să citească manuscrisul unui roman și să-și dea cu părerea dacă poate fi publicat sau nu. Ulterior s-au căsătorit. Au început persecuțiile politice, care au culminat cu...

1 poezii, 0 proze

Povestea unui arici

de elena gheorghiu

În zona deluroasă de pe planeta Rodana își avea sălașul o familie de arici. Părintele se numea Þepușă, mama Þepina și cei doi pui Þepișor și Þepică. Având o mulțime de treburi pe cap ariciul Þepușă...

ProzăAtelier

Galia Gruder și Burschi Gruder - «Aventurile cârligului de rufe Uf»

de Marina Nicolaev

Editura Hasefer, București, 2009 ISBN: 973-630-201-5 Preț: 21.8 LEI Publicată în condiții grafice deosebite la Editura Hasefer în 2009, cartea pentru copii «Aventurile cârligului de rufe Uf» are o...

ArticolAtelier

Foloasele și ponoasele unui Povestitor

de Ioan-Mircea Popovici

De luni până joi Vin amintirile după noi Ne-am cam obişnuit să trecem printre minuni Ca popândăii prin livada cu pruni Mare noroc vecinătatea cu marea şi cu Infinitul Tot vroiam să-ţi spun, dar am...

Atelier

condiment

de Bejliu Anne-Marie

cândva mă voi liniști de tot nu voi mai căuta nici cheile nici lacătul gurii tale le voi desena cuminți și le voi așterne în raftul cu vechituri le mai scot din când în când și scriu câteva versuri...

PoezieAtelier

Foișorul cu vise - XII -

de Emil Iliescu

Îmi este din ce în ce mai frig aici, în foișor. Poate fiindcă a început să coboare seara peste curtea asta părăsită. Mă copleșesc acele amintiri reci, dureroase, care mă fac să mă strâng ca un arici...

ProzăAtelier

Utopie

de Nincu Mircea

În țara orbilor chiorul era bufonul regelui. Iar regele îl iubea foarte mult pentru că îl făcea să râdă cum nimeni altcineva nu o putea face. Poveștile bufonului chior despre ceea ce vedea cu...

PoezieAtelier

Ultimul crin regal

de Valeria Lioara Roman

În vara în care am împlinit 15 ani am petrecut o vacanță pe care nu am uitat-o niciodată. Și au trecut destui ani de atunci. Dimineață de august. Vă rog să opriți aici îi ceru o fetișcană șoferului...

Atelier

La cules de rodii în cartierul Rahova 13

de Anni- Lorei Mainka

Tata venea din delegații cu valiza într-o mână și o plasă într-alta, cele din fir tare de plastic roșii sau verzi cu găuri, ce-ți tăiau pielea din palmă. Sculptorul Napoleon Tiron își purta...

ProzăAtelier

povestea unui moment

de Adam Rares-Andrei

pentru toate momentele în care cerșim sau în care ridicăm un stâlp și proștii îl numesc lăcaș de cult pentru toate clipele în care întindem mâna sau dacă n-avem mâini atunci când ne pierdem privirea...

PoezieAtelier