"Posibilul e Casa mea" – 15828 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
MLMihaela Lica
Nu-mi place sa vorbesc despre trecut. Poate din lasitate? Ma tem sa vorbesc despre ce am fost, ca nu cumva sa nu-mi mai pot opri lacrimile. Totusi... Am fost jurnalist militar si mi-am iubit meseria. Pro Patria m-a invatat sa traiesc, sa iubesc oamenii, sa-mi iubesc neamul si sa inteleg natura romaneasca. Cine poate crede cata puritate si dragoste de viata poarta uniforma de camuflaj? Am crezut in iubire si am plecat din tara. Am crezut ca iubirea nu are granite. Inca mai cred. Doar ca, de data asta, nu a fost pentru mine... Sunt din 2002 in Germania. Prea mult... Ce mai e de spus? Multi ar vrea sa fie in locul meu. Dar, stiti... e adevarat: fie painea cat de rea, tot mai buna-n tara mea. Ma voi intoarce. Pana atunci am sa fac tot posibilul sa contribui cumva la promovarea unei imagini pozitive pentru Romania in lume. Avem doar atatea minuni!
1 poezii, 0 proze
BBBogdan Burileanu
Urâtul Nu-l iubeau deloc. Chiar îl disprețuiau, privindu-l de sus. Un ceva, acolo, de mâna a doua. La ce bun să te împiedici tot timpul cu privirea într-o vechitură antipatică, moștenită din alte vremuri, când utilitățile, dar și gusturile, erau altele? De folosit... le era și silă să o facă. Rar erau obligați să apeleze, fără nici o plăcere, la serviciile lui – îndeobște, când nu ajungeau destul de sus. Se hotărâseră de atâtea ori să îl arunce... La ce era bun? Așa că l-au tot mutat de colo colo, prin casă. Îi căutau un loc cât mai dosit. Și i l-au găsit, până la urmă: în magazia din dos . Să zacă naibii acolo, ca un obiect de prisos ce era. Când stăpânul casei l-a călcat pentru ultima oară în picioare, e posibil să fi tras nădejde până în ultima clipă că nu va fi nevoie să se umilească într-atât. Era orgolios stăpânul... vanitos și al naibii de impulsiv. În rest – pâinea lui Dumnezeu, cum îi plăcea să fie perceput. Aruncat cu o smucitură violentă de sub tălpile bărbatului care se...
6 poezii, 0 proze
FSFilip Simona
m-am nascut la Vaslui,intr-un satuc uitat de vremuri.Am locuit pana la maturitate intr-o localitate din judetul Bacau cu un posibil nume de erou din basmele nescrise ale romanilor:Frumuselu.Acum locuiesc in Gheorghieni(asa e caligrafiat in gara) unde lucrez ca profesoara si ma dedic necontrolat indrumarii elevilor de la Liceul Teoretic "Sf. Nicolae".N-am indraznit pana acum sa ies cu gandurile mele pe taraba,dar cred ca nevoia de comunicare m-a impins spre acest gest extrem.Va invit sa ne cunoastem!Eu sunt numai ceea ce vreti sa fiu!
4 poezii, 0 proze
BDBalan Florentina Daniela
M-am nascut in Buzau, un orasel mic si prietenos, unde toata lumea cunoaste pe toata lumea...desi daca merg acum acolo, chiar si o saptamana sa ma plimb zilnic pe strazile orasului, este posibil sa nu mai recunosc nici jumatate din oamenii pe langa care voi trece. Am fost (...si cred ca inca mai sunt)..un copil romantic...visator..cu suflet de artist..care din pacate in prezent este prins in mrejele cotidianului artificial si superficial care ne conduce viata prin prisma banilor (sau a nevoii de bani)... Recunosc ca de multe ori uit cum sunt cu adevarat,..si devin un robot economic, o unealta a societatii...insa in momentele cand ma regasesc...incerc sa scot ce e mai frumos din suflet si sa exprim iubirea prin arta...poezie...fotografie...rareori desen... Sunt in Bucuresti deja de 6 ani...nu imi dau seama cand a trecut timpul...lucrez la o banca cu nume...visez la ziua cand o sa traiesc cu adevarat din iubire, pentru iubire, iubind...arta...
5 poezii, 0 proze
MKmark kraft
Nu sunt scriitor. Scriu așa cum vorbesc și uneori o iau razna. Sunt molipsitor de rezervat și cu toane, așa ca sunt înclinat sa rup relațiile într-o veselie. Alteori sunt foarte încăpățînat. Tu mă vei găsi, probabil, plictisitor și vorba – lungă. Așa și scrisul meu. Este posibil ca nu întotdeauna sa scriu corect din punct de vedere gramatical sau al punctuației, dar asta e! Nimeni nu mă va „ citi ” ori înțelege, așa încît nu îți pierde timpul încercînd. Textele mele sunt un fel de montagne russe. Unele mai bune, altele mai proaste. Ca și viata de zi cu zi. Cu bune și rele.
34 poezii, 0 proze
RCRamona Crangasu
Sunt cine nu esti tu si cine nu si`ar dori el sa fie. Inconfundabila, cu amprenta personala mereu in buzunare, culeg informatia si experienta de pe unde pot. Atata vreme cat informatia si experienta ajuta la construirea unui nou brand. Brandul meu. Admir oamenii talentati si ambitiosi, pe care fac tot posibilul sa ii adun in jurul meu.Analizez, rationez, respir. Nu sunt cu nimic mai speciala decat tine sau ei. Sunt eu. Sunt suma viciilor si valorilor personale, pe care incerc sa le tin in echilibru. Fragil. Citeste`ma si iti dai seama de restul.
4 poezii, 0 proze
ȘIȘtefan Ioanid
S-a născut la 18 aprilie 1949 - Brașov Pseudonim S. Cioacă A debutat în revista \"Astra\"(1966) A publicat: Cuvîntul unic(ed.Albatros,1976) Mersul pe ape(ed.Albatros,1980) Al doilea vis în Pădurea de Cedri(Cartea Românească, 1986) Prolegomenele morții(Cartea Românească, 1998) Jurnal cu Anselmus(ed.Pideia, 2005) "Spirit laconic și ludic, Ștefan Ioanid încearcă în poezia sa o pătrundere dinspre real în posibil, în virtual, în ceea ce este opus „realizatului”, iar ultimul său volum de poeme, Subteranele Fundației (Paideia, București, 2008), nu dezminte această constatare. Realul dispare în irealitate, se contopește cu aceasta –o nostalgie a originilor, a acelui illo tempore în care posibilitățile, doritoare de împlinire într-o realitate viitoare, coexistau. Și de ce nu ar fi așa, având în vedere faptul că, după cum ne-ar atenționa logica, posibilul precedă realul? Aș spune că poezia lui Ștefan Ioanid ar putea fi considerată, în ciuda aspectului ei diaristic (în mare parte titlurile...
1 poezii, 0 proze
ABAdriana Bochis
pe cat posibil, om...
83 poezii, 0 proze
Elena Luminita Bouleanu
Exist între un trecut cert și un viitor posibil.
21 poezii, 0 proze
Nirolf Elisav
Sunt un om ca oricare altul... un om care iubeste poezia si ii place sa o scrie, gasind in orice un posibil subiect.
6 poezii, 0 proze
Posibilul e Casa mea
de Emily Dickinson
Posibilul e Casa mea - Decît Proza e mult mai frumoasă - Ferestrele-i sînt numeroase Și uși mai bune are această Casă - De nepătruns ca niște Cedri Sînt Încăperile-i o mie - Acoperișul Nesfîrșit E...
împărăteasa Cristal
de enus ruxandra
Într-o dimineață, pe când îmi ascuțeam de zor săbiile ce învinseseră atâția monștri, aud deodată tropotul cailor ce păreau a veni spre casa mea. Eram curios să aflu cine ar putea sa mă viziteze la...
Iubire manelară, planetară, insulară
de Cojocaru Ramona
Mă gândeam la fetița aia de 13 ani pe care o văzusem lângă o casă dărăpănată, plină ochi de țigani. Îmi plăcuse și numai gândul că era așa de mică mă făcea să râd în așteptarea propriei mele Lolite....
Mi-as fi dorit
de nica ioana
Mi-as fi dorit sa stiu sa cant la vioara.sa vorbesc cursiv japoneza si sa fi locuit la Paris intr-o alta viata, intr-o mansarda racoroasa, ducandu-mi existenta de pe o zi pe alta din schite si...
Casa spiritelor, piesă de film politic, partea a doua
de Razvan Dragoi
Levente și Terezia stau pe prispă. În fundal se aud greierii. - Terezia, somniferul dorințelor mele, mai toarnă-mi, te rog, un șpriț. Terezia toarnă. Cei doi dau noroc. - Ce frumos cântă greierii!...
La familia Szabo
de Raluca Oana Helgiu
Ajung cu mama mea într-o după-amiază la familia Szabo care stă în Brașov, aproape de calea ferată. E pe la marginea Brașovului. Sun la ușă și peste vreo cinci minute apare și Sabina. Era îmbrăcată ca...
Cu Cristian la Palatul Cantacuzino
de Raluca Oana Helgiu
E seară și e târziu. Cred că e trecut de ora 23,00. Nu am ceas de perete în camera mea, pentru simplul fapt că nu am chef să-l aud cum mă țăcăne la cap zi și noapte. Sunt un om foarte stresat și...
Scrisori netrimise (7)
de Florentina-Loredana Dalian
Revelionul l-am petrecut în casa unor italieni înstăriți, capul familiei fiind șeful secției chirurgie a spitalului în care lucra Mihnea. Îmi spusese că relațiile dintre ei nu erau tocmai bune, însă...
Critica hedonismului
de Adrian Arvunescu
e...cah, ma simt strans de gat, legat la gura, de maini si de picioare si pus cu fierul de calcat incins la 1 cm in fata. nu pot sa transmit nimic din ceea c simt, sunt d fapt atat d energic, plin de...
Fericirea
de Nistor Iulian
Este cel mai minunat sentiment întâlnit frecvent până și în Lumea celor ce nu cuvântă, chiar și la plante. Nu o dată m-am oprit din drumul meu spre casă, privind cu o deosebită plăcere joaca unor...