"Portul este vechi, nu mai pot aștepta " – 14278 rezultate
0.06 secundeMeilisearch
poetul-si-portretul
poetul florian silisteanu si portretul sfintei distanțe
de florian stoian -silișteanu
MSMarian Stan
Marian Stan este un poet român contemporan. Volumul său de versuri "Ne văd copiii" aparut la editura Curtea Veche în 2009 l-a determinat pe criticul Felix Nicolau sa afirme: "Marian Stan este un autor foarte subtil. El a câștigat pariul pe care l-a câștigat cîndva Creangă: e capabil să se adreseze și copiilor, dar și adulților. De fapt ceea ce face el este să se transpună în pielea copilului, să mimeze infantilul și să facă un proces părinților și adulților, în general. Marian îi vede pe adulți ca pe niște copii ratați și cred că toți, citind această carte, ne putem pune mari întrebări: unde ne aflăm noi acum, cît de anchilozați și de sclerozați suntem." Despre același volum de versuri, poetul Robert Șerban avea să spună: "'Ne văd copiii' este una dintre cărțile din care îi citesc cu bucurie fetiței mele care a 'sărit', nu cu mult, de doi ani. Iar ea stă, ascultă, zâmbește și repetă pe limba-i unele versuri. Ce dovezi mai clare că îi place? Asta pentru că Marian Stan reușește să scrie...
22 poezii, 0 proze
AOAlexandru Obedenaru
Poetul cu "figură baudelairiană!, Alexandru Georgică Obedenaru, s-a născut în București, la 13 iulie 1865. Deși în poeziile sale, de formă concentrată, proslăvește moartea, el va duce până la adânci bătrânețe o existență de jovial noctambul, de om de spirit, fantezie și umor. Decorat, sărbătorit de Societatea scriitorilor români, Alexandru Obedenaru a fost o figură cunoscută a vechii boeme literare, de stil macedonskian, la al cărui cenaclu participă în mod activ după 1888. La 75 de ani revine în presă, în ziarele "Dimineața" și "Adevărul", cu amintiri din tinerețe, care nu sunt simple fragmente autobiografice, ci pagini de evocări memorialistice, de reconstituire a unei lumi intelectuale apuse, o galerie de scriitori, actori, pictori, muzicanți, pierduți în amintirea Bucureștilor de altădată. Încă din 1894 este funcționar la Academia Română, împărțindu-și existența între munca aridă de bibliotecă și poezia parnasiano-simbolistă, prelungită până târziu, în indiferența totală a...
9 poezii, 0 proze
CBCamil Baltazar
Camil Baltazar (n. 25 august 1902, Focșani, d.27 aprilie 1977, București) este pseudonimul literar al lui Leibu Goldenstein (sau Leopold Goldstein) și desemnează un poet român evreu din perioada interbelică. Poetul cultiva versul tradiționalist și poezia intimistă. Deși în perioada 1947-1976 a publicat alte 8 volume de versuri, poetul a intrat, treptat, într-un con de umbră. Vecernii, 1923 Flaute de mătase, 1923 Reculegeri în nemurirea ta, 1925 Biblice, 1926 Strigări trupești lângă glesne, 1927 Cina cea de taină, 1929 Poeme vechi și noi, 1931 Întoarcerea poetului la uneltele sale, 1937 Tărâm transparent, 1939
10 poezii, 0 proze
Mihail Cruceanu
Născut în Iași la 13 decembrie 1887, fiul lui Mihai Cruceanu, farmacist, și al Ecaterinei Petrovna. Licențiat în litere și drept. Un timp, avocat și profesor secundar. În 1905, poetul se apropie de cenaclul lui Macedonski, omagiat și mai târziu prin dedicații (Insula, I, 18 martie 1912). Devine apoi colaboratorul Vieții noi, integrându-se grupului său simbolist, pe care-l apară (X, 1, 1 martie 1914) și despre care lasă amintiri (Jurnalul literar, I, 2, 2 ianuarie 1939). Întreprinde o anchetă despre poezia nouă, în 1912, în Rampa, important document de epocă. Apropiat de mișcarea muncitorească, după 1916, Mihail Cruceanu devine membru al P.C.R. de la înființare. Vechi ilegalist, poetul înfruntă arestări și închisoare. După 23 august 1944 este ales în toate legislaturile deputat în Marea Adunare Națională. Duce la îndeplinire importante sarcini obștești. OPERE (poezii): Spre cetatea zorilor, Târgoviște, 1912; Altare nouă, Buc., 1915; Fericirea celorlalți, Craiova, 1920; Lauda vieții,...
3 poezii, 0 proze
PPPier Paolo Pasolini
"Pasolini apare pe scena literară și culturală italiană încă de foarte tînăr, la jumătatea anilor '50, și de atunci nu o mai părăsește, traversînd-o și ocupînd-o în mod răsunător, adesea în chip de protagonist, pînă în anul morții sale, 1975, și chiar mult timp după aceea. Într-adevăr, la mai bine de treizeci de ani de la sfîrșitul lui violent se vorbește în continuare despre el ca despre un protagonist al timpului său și se discută despre ideile și provocările sale cu o pasiune cîtuși de puțin îmblînzită. Moartea lui este o rană necicatrizată, o pierdere pe care, din fericire, societatea italiană contemporană nu a reușit încă s-o metabolizeze." "Ultimul film al lui Pasolini, Salò sau cele 120 de zile ale Sodomei, este proiectat în avanpremieră la Paris, pe 22 noiembrie 1975. Cu numai 20 de zile înainte, în noaptea de 2 noiembrie, viața lui Pasolini fusese frîntă pentru totdeauna în portul de la Ostia, la cîțiva kilometri de Roma. Prin acea moarte, s-au frînt și vena creativă și...
1 poezii, 0 proze
ADana-maria david
Doar muritorii cauta nemurirea fiindca nemuritorii nu stiu ce este aceasta. Ceea ce nu mă ucide mă face mai poet. Poezia este o trecere de pietoni între viață și moarte. Fiecare poezie este o reîncarnare sub o altă limbă de moarte. Cu fiecare cuvânt, mi se scurge o picătură de viață. Poezia este singura disciplină în care poetul este indisciplinat. Omenirea se duce de râpă, norocul nostru că mai există poeții.
15 poezii, 0 proze
GAGeorge Asztalos
Crez artistic: „Altă caracteristică a tribului, e existența poeților. Unui ins, i se întîmplă să potrivească șase sau șapte cuvinte, îndeobște enigmatice. Nu se poate stăpînii și le strigă, în picioare, în mijlocul unui cerc alcătuit din vrăjitori și din mulțime, cu toții întinși pe jos. Dacă poemul nu-i stîrnește în niciun fel, nimic nu se petrece. Dacă, însă, cuvintele poetului îi tulbură, se îndepărtează toți de el, în tăcere, stăpîniți de o oroare sacră (under a holly dread). Simt că poetul este atins de spirit și nimeni nu-i va mai adresa o vorbă sau o privire, nici măcar propria-i mamă. Din clipa aceea el nu mai este om ci zeu și oricine poate să-l ucidă. Poetul, dacă mai apucă, își caută refugiu în nisipurile dinspre Nord” – J.L. Borges : Cartea de nisip Biografie: * Vine peste lume din Depresiunea Colinară Transilvană, zona Mureș, de la 06.04.1963 și pînă în prezent...poate chiar mai încolo *Debutează cu poezie la revista "Ambasador", în Tg.Mureș, în 1998. *Activist de cartier...
409 poezii, 0 proze
GCGiorgio Caproni
S-a născut la Livorno la 7 ianuarie 1912, apoi la vârsta de zece ani s-a mutat cu familia la Genova. A participat la război și la Rezistență, după care s-a stabilit la Roma, ocupându-se de gazetărie și activând în învățământ. Prima culegere de poeme e din 1936, Come un\'allegoria, fiind urmată de: Ballo a Fontanigorda (1938); Finzioni (1941); Cronistoria (1943); Stanze della funicolare (1952); Il passaggio d\'Enea (1956); Il seme del piangere (1959); Congedo del viaggiatore & altre prosopopee (1966); Il muro della terra (1975); Il franco cacciatore (1982). A tradus din Proust, Apollinaire, Genet. Deși aparent se integrează ermetismului în vogă când debutează, Caproni e un poet original ce știe să găsească o direcție proprie, vizibilă la început în muzicalitatea versului și în miza afectivă a conținutului. În timp, odată cu Il passaggio d\'Enea, poetul este tot mai atent la real, pe care încearcă să-l capteze în starea de virginitatea, recurgând la registrele vorbite ale limbii într-un...
1 poezii, 0 proze
ASalexandra stefanenco
"Poetul nu este un filosof, ci un clarvăzător." a zis Juan Ramon Jimenez
5 poezii, 0 proze
RCRazvan Claudiescu
http://www.editura-online.ro/html/rasvan_claudiescu.html Mentorul meu literar este: - poetul Mihai Eminescu -
171 poezii, 0 proze
Portul este vechi, nu mai pot aștepta
de Giorgios Seferis
Portul este vechi, nu mai pot aștepta pentru prietenul care a părăsit insula cu pini pentru prietenul care a părăsit insula cu plantații pentru prietenul care a plecat spre mare. Am lovit tunurile...
conspiratorii
de florin iordache
CONSPIRATORII Trenul EXPRES “Paris-București” se opri în Gara Oradea...Serafim Pișcoci Pleșcoi se afla în sfârșit din nou în Þară...Venea de la Anvers, unde lucrase mai mulți ani la Biroul Comercial...
Visul unui tigan in blugi
de Liviu Andrei
Visul unui țigan în blugi – Te-ai îngrășat ca un porc! Þi-a mers bine, văd… – Am fost acolo… Și erau mult mai negri decât noi! Aii, și ce cuvinte porcoase și sentimentale aveau!... Ai mama ness?! Ai...
Un poet pe campiile elizee
de cornel marginean
Un poet pe campiile elizee, Traian Furnea ,, Din camp un copil Flutura o batista Spre tren Cat s-ar bucura Sa-i raspunda cineva Dar nu se osteneste Nimeni Copilul creste mare Si merge si el Cu trenul...
Din Rezerva M
de Valerian Ciobanu
Din ”Rezervația morții” (fragment dintr-un roman care-și aștepta Editura potrivită) Și a găsit-o, la București. Lansarea la Bookfest, 2 iunie 2018. Deja a fost! În clipa ceea aveam impresia că știu...
Prin labirintul vieții
de Marian Malciu
La interviu Adriana a lăsat o foarte bună impresie, iar testul tip grilă l-a rezolvat cu punctaj maxim, după calculele sale. Era fericită dar nu avea curaj să meargă acasă până nu vedea scris negru...
Tabloul
de Nicolae Diaconescu
Tabloul Venea zilnic la aceiași oră și se strecura neobservată după o mică draperie pentru a se dezbrăca. Nu ieșea niciodată din cuvântul lui. Te rog zâmbește, îi spunea el, foarte bine, acum rotește...
Jurnal 33
de viorel gongu
Am coborât la Adam. Când m-a văzut a început să râdă și să se agite întinzând mânuțele spre mine. Semăna izbitor cu George în copilăria mică de parcă ar fi fost frați și de tată și de mamă. Să mă...
Mai deșteaptă decât bărbatul. Lupta pentru supremație
de george geafir
Domnul Stamatie, de profesie director, că fusese uitat în post de nici nu se mai știe când, familiar zis Þuțu, ajunse acasă, ca de obicei, la ora când, la televizor, se dau „actualitățile”, obosit și...