"Pe picior de plecare din București " – 22199 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
IViulian vadean
...nu-mi plac lucrurile de vazut...ascult muzica de mirosit si ma inchin unghiurilor... imi place sa cred ca exista fosnetul ierbii in crestere... borcanul cu sare din peretele casei ocnasului... ideea de zbor vertical si caderea totdeauna-n picioare... picioarele mele pe picior de plecare... caini manjiti cu sangele sorei mele... tristetea de a nu ma vedea murind... neputinta omului de a nu se naste... tu... eu... noi...
19 poezii, 0 proze
Iliescu Nicolae
Pe-un un picior de plai, pe-o gura de rai
3 poezii, 0 proze
ISIoana scrie
OM, oameni, s.m. 1. Ființă superioară, socială, care se caracterizează prin gândire, inteligență și limbaj articulat, iar din punct de vedere morfologic prin poziția verticală a corpului și structura piciorului adaptată la aceasta, mâinile libere și apte de a efectua mișcări fine și creierul deosebit de dezvoltat. ♢ Loc. adv. Din om în om = de la unul la altul. Ca de la om la om = în mod sincer, deschis, prietenește. ♢ Expr. (A fi) la mintea omului = (a fi) evident, clar. (Nu-i) nici picior de om sau nu-i (nici) picior de om = (nu-i) nimeni. Om ca (toți) oamenii = om obișnuit, care nu se deosebește prin nimic esențial de alții. Ca omul = cum se întâmplă sau s-ar putea întâmpla oricui. Ca oamenii = cu manifestări obișnuite oamenilor; cum trebuie, cum se cuvine. Om bun! = răspuns pe care îl dă o persoană care bate la ușă pentru a-l asigura pe stăpânul casei că vine cu intenții bune. ♦ Persoană integră, care întrunește calități morale deosebite, care se remarcă prin...
38 poezii, 0 proze
MMMărușteri Marius
M-am născut (pe bune !) într-o gară - de unde probabil și constantul meu "dor de ducă"...la poalele Apusenilor, unde - vorba Valeriei Tamaș - " se nasc și munții și probabil din aceeași piatră". Vreo 30 de ani de școală, ani în care am învățat unde să caut când nu știu ceva, unde să "depozitez" când am găsit ce căutam, respectiv unde să nu mai caut ceva ce nu o să găsesc niciodată... Devorator de poezie și literatură SF (uneori cele două genuri literare chiar au ceva în comun) :). Poet preferat: Vasile Voiculescu Ce cred despre "Ars poetica"? Am avut ocazia să îl aud pe marele Ștefan Augustin Doinaș, înainte de 1989, luând-o peste picior pe cea mai nesuferită (a se citi comunistă) profesoară de limba română din orașul unde făceam liceul - în cadrul unui cenaclu literar - cu privire la o recenzie făcută de aceasta "Mistrețului cu colți de argint". Citez aproximativ: "Doamnă (nu tovarășă - sic!), vă asigur că nu m-am gândit la nimic din ce ați spus când am scris această poezie !!!"
29 poezii, 0 proze
AIaurel ifteni
Prea bogată pentru o hîrtie, prea desuet so pun pe net... Totuși: născut la Suceava, copilărit în Galați, liceu militar la Cîmpulung Moldovenesc; Școală de aviație Aurel Vlaicu, cadru activ la catedra de invatatmint a școlii de aviație pînă în 1986; Pînă în prezent liber culegător, cugetător, călător pe gînd, pe nor, pe restul cu dor... minastire fără picior pană este fostul zbor...
2 poezii, 0 proze
MCMaria Marinela Circiumaru
născută în a șaptea zi a lunii august, 1987, din mamă sfântă și tată filosof bunicul meu fără un picior (i-a rămas cândva pe undeva prin rusia) m-a învățat să citesc și să scriu la șase ani. Prin urmare, în primele săptămâni ale clasei întâi am vrut să renunț la școală, din motivul că "asta nu-i treabă serioasă". Cred că ar fi fost o decizie înțeleaptă! în clasa a șasea am vrut să pun foc bisericii din sat pentru că mi-a murit bunicul. 2002-2006...elevă a Colegiului Militar Liceal "Mihai Viteazul", Alba Iulia. Patru ani nu au fost de-ajuns pentru a-mi da seama dacă rastelurile goale sunt semn de pace sau de război (nici astăzi nu știu). 2006- 2009..studentă la Faculatea de Teologie "Andrei Șaguna" din Sibiu... am publicat 2 volume de poezie (Aproape târziu, ed Unirea, Alba Iulia 2005 și A opta mea zi, Agnos 2008, Sibiu)...primul din dragoste pentru un băiat, al doilea fără nici un motiv serios... cmariamar@yahoo.com www.mariamcirciumaru.wordpress.com
14 poezii, 0 proze
VPVictor Potra
11 iulie 1969, născut, nu făcut, totuși neîntrebat noiembrie 1969, botezat ortodox, categoric neîntrebat 1972, prima (și ultima) rugăciune - Înger, îngerașul meu 1976, ochelari, moment de cotitură în evoluția mea... 1978, cărți de popularizare științifică, Uzina Aqua, Uzina Terra, Uzina Cosmos... Ai mei credincioși dar iubitori. 1981, ateism. Dezbatere în familie, patriarhul tolerant (G. Potra) "L-o lumina..." 1986, furcile caudine. Biologie nu, filozofie-istorie nu, nici măcar istorie... Politehnica. Meditații. 1987, TCM, dar mai întâi armată. 15 Noiembrie 1987 – așteptăm cu arma la picior să împușcăm ceva. Nu știm ce, dar împușcăm cu entuziasm. Educație politică. 1989, decembrie, Televiziune, degeaba. 1990, aprilie – mai, Piața Universității, iunie, trei zile pe stradă, alegeri. Sfârșitul politicii. 1993, Filosofie, speranțe mari. Creativitate versus dresaj. Despărțirea de ateism. 1996, despărțirea de cultură. Vreau. Acum. Mass-media. 1999, patron. Începe o lungă degradare...
194 poezii, 0 proze
NVNeguș Vasile
Pictorul VASILE NEGUȘ, s-a născut în anul 1967 în Pucioasa și locuiește de la început, și își dorește până la sfârșit, în satul Dealu-Frumos, com. Pietroșița, jud. Dâmbovița. Pictorul și teologul VASILE NEGUȘ este un pictor de factură mistică, bizantină, și este cu creionul în mână de la vârsta de 3 ani, iar traseul vieții îl poartă lucrând și abordând mereu tehnici și stiluri diversificate, ajungând cu darul lui Dumnezeu, ca în a doua parte a vieții, să poată studia și picta mai ales pictură bisericească, iconografică, dar și o pictură de creație proprie, în stilul suprarealist mistic. Tehnicile sunt pe diferiți suporți, de lemn, pânză, piatră și zidărie, și poartă în ele o îndelungată experiență și studii asupra tehnicilor vechi, consacrate. Dar, parcă lipsindu-i ceva, domnul Vasile Neguș, a început să cocheteze și cu scrisul, în special poezia creștină, îmbinând foarte bine imboldul artistic prin “hrana” pentru vedere, adică pictura, și “hrana” pentru auz,...
1 poezii, 0 proze
SDSalvador Dali
SALVADOR DALI – pictor, desenator si scriitor spaniol. S-a nascut la 11 Mai 1904, la Figueras, in Catalonia. A studiat la Academia de Belle Arte "San Fernando" din Madrid (1921-1925). Dupa o perioada neoimpresionista, Dali s-a apropiat de tehnicile cubiste, apoi de miscarea suprarealista, pe care a descoperit-o o data cu stabilirea sa la Paris, in 1927. In grupul suprarealistilor a cunoscut-o pe viitoarea sa sotie, Gala, impreuna cu care s-a stabilit, din 1930, la Cadaques, Spania. A murit in 1989. Dali este creatorul unei iconografii originale, cu dominanta sexuala si morbida. Titlurile tablourilor sale contin adesea aluzii freudiene. Dintre tablourile sale mai cunoscute: - Persistenta memoriei (1931) - Girafa in flacari (1935) - Metamorfoza lui Narcis (1937) - Descoperirea Americii de catre Cristofor Columb (1960) Scrieri mai cunoscute : - La conquete de l-irrationnel (1935) - La vie secrete de Salvador Dali (1942)
17 poezii, 0 proze
AȘAlex Șulai
Pictor, sculptor, grafician, artist media. Designer/media artist/asociat fondator, Fit & Fun Media - studio de creație (din 2004) Designer/DTP, Super Poster - tipografie (2002-2006) Designer, Vesta Investment - dep. media (serigrafie, tampografie, flexografie, autocolante) (1996-2002) Facultatea de Arte Plastice Luceafărul (1999-2005)- pictură - atelierul pictorilor Alexandru Andronache (anul I), Marcel Bunea (anii II-V) Liceul de Arte Plastice N.Tonitza (1992-1996) - sculptură - atelierul sculptorului Mihai Marcu Clubul de Ceramică în cadrul Palatului Pionierilor și Șoimilor Patriei din București (1986-1993) - profesor Dumitru Constantin Născut pe 15 Decembrie 1977. București. shully_man@yahoo.com
14 poezii, 0 proze
Pe picior de plecare din București
de Dragoș Vișan
Motto: "Departe-n zare, primăvară, du-te! Apropie-Te-ndată-n, noapte, Tată! Vremilor, ce vă tot amestecați?... De cu Seară – vino, ultim soare! Cum să Te uităm pe Tine, Doamne!… 《Îngerii șoptesc....
Punk
de george vasilievici
Stau în București. Pe Victoriei, în mansardă. Este foarte simplu totul. Ca și cum carnea abia a început. Povestirile pe care le scriu nu îmi ies de nici o culoare. Asta în sensul că după ce efectul...
\"Buna dimineata, monstrule!\"
de remus radu
\"Buna dimineata, monstrule!\" Termocentrala de la Anina, o investitie de peste un miliard de dolari, nu a functionat decit 8.407 de ore in patru ani, intre 1984 si 1888. Citeva ore pe zi, niciodata...
Pățania lu' nea Marin...
de Dumitru Sava
- Hai noroc! Și ia zi… cum e bre, nea Năică, când se îmbolnăvi Puțică de sculament sau… de boli de-alea lumești cum le zicea? - Noroc… hai noroc! Eh, hee… Măi taică erau vremuri grele pe atunci, nu...
Cuvinte cu și fără accent dintr-o zi de mai dedicată domnului Valeriu Cercel
de Maria Prochipiuc
Toate plecăriile sunt frumoase, indiferent cu ce și cum, orice plecare este un motiv de nostalgie. Imi place să călătoresc, fiecare călătorie aduce o revedere, apoi despărțiri, fiecare cu veniri și...
Cîntecul bestiei
de Marta Novice
Gara de Nord. Miezul zilei, căldură mare, oameni obosiți de zăpușeală, mirosuri, trenuri plecînd, trenuri sosind. La stație, vocea: -Trenul rapid 691 cu plecare la zece patruzecuși cinci, pleacă de...
Pe un picior de plai
de Nicolae Diaconescu
Pe un picior de plai Fragment din povestirea „Eu și Roșia Montană” Oare câți ani sunt de când diriginta ne cerea să vorbim și să scriem despre fericire?! Această întrebare mi-am pus-o când am citit...
Ultima oră!...
de Ion Luca Caragiale
Mă aflam în toiul conflictului româno-bulgar, în parcul de la Sinaia. Vreme splendidă, deși prea călduroasă, și o mișcare neobicinuită: pe de o parte afluența trenurilor de plăcere, ale căror bilete,...
Marcel Iancu - Arta mea și sionismul [I]
de Vlad Solomon
În numărul trecut am scris un articol care se referea la reevaluarea, în publicațiile de limbă română, a unor promotori ai literaturii și artei de avangardă, din România interbelică, care au avut un...
Filatelista
de alexandru petria
Cu niște ochi adânci sub părul negru prins în coadă de cal, deși anatomic avea modelat totul fără cusur, cu tristețea ce-o învelea ca o husă cât ziua de vară și un ceva doar al ei, de neexprimat în...