"Pe cîmpia clară" – 22201 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
NENicolae Maroga Enceanu
\"Originar din comuna Ianca,din campia Romanatiului,Nicolae Maroga Enceanu (nascut la 3 mai 1950) a publicat pana in prezent volumele de versuri:\"Taceri destainuite\" (1993),\"Drumul fantanilor\"(1995)si \"Cararile din lanuri\"(1998),romanul \"Salvatorul\"(1994),culegerea de povestiri si legende \"Frumoasa cu pletele de aur(1995)si volumul de nuvele si povestiri \"Strigate pe ulicioara\"(1997). In recentul roman:\"Miracolul Valcoviei\"(Editura \"Agora\",Craiova-1999),Nicolae Maroga Enceanu isi propune sa evoce peisajul mirific al copilariei,garla Valcovia,din intinsa balta Potelu,de langa Dunare,zona de un viu pitoresc etnografic,intr-o tonalitate lirica si realista,in acelasi timp.\"Miracolul Valcoviei\"este un roman autobiografic,avand la baza tehnica memorialistica.Peisajul copilariei se reconstituie din amintiri.Nicolae Maroga Enceanu surprinde cu acuitate,in acest roman,psihologia oamenilor care traiesc in preajma baltilor,a apelor batranului Danubiu,intr-o maniera ce ne...
4 poezii, 0 proze
Nicolae Maroga Enceanu
\"Originar din comuna Ianca, din campia Romanatiului,Nicolae Maroga Enceanu (nascut la 3 mai 1950) a publicat pana in prezent volumele de versuri: \"Taceri Destainuite\" (1993), \"Drumul Fantanilor\"(1995) si \"Cararile din lanuri\" (1998),romanul \"Salavatorul\"(1994), culegerea de povestiri si legende \"Frumoasa cu pletele de aur\" (1995) si volumul de nuvele si povestiri \"Strigate pe ulicioara\" (1997). In recentul roman: \"Miracolul Valcoviei\" (editura \"Agora\" Craiova-1999), Nicolae Maroga Enceanu isi propune sa evoce peisajul mirific al copilariei, cu garla Valcovia, din intinsa balta Potelu, de langa Dunare, zona de un viu pitoresc etnografic, intr-o tonalitate lirica si realista, in acelasi timp. \"Miracolul Valcoviei\" este un roman autobiografic, avand la baza tehnica memorialistica. Peisajul copilariei se reconstituie din amintiri. Nicolae Maroga Enceanu surprinde, cu acuitate, in acest roman, psihologia oamenilor care traiesc in preajma baltilor, a apelor batranului...
0 poezii, 0 proze
ȘBȘtefan Bănulescu
1926, 8 septembrie: În satul dunărean de cîmpie Făcăeni, județul Ialomița, s-a născut Ștefan Bănulescu, al optulea fiu dintre cei unsprezece ai plugarilor Ion și Elena Bănulescu. 1938 - 1945: Urmează și absolvă Liceul teoretic Știrbey-Vodă din Călărași, secția limba latină. 1948 - 1952: Urmează și absolvă Facultatea de Filologie din București, având ca profesori pe George Călinescu, Tudor Vianu, Alexandru Rosetti, Iorgu Iordan, Alexandru Graur. 1949 - 1962: Intensă activitate publicistică: debutează în anul 1949, în revista Viața româneasca, cu un eseu despre nuvelistica lui Gogol. Colaborează la revistele Contemporanul, Gazeta literară, Tribuna, Steaua, cu o serie de eseuri, dominante fiind cele cu caracter literar-cultural (în unele dintre ele inserează câteva dintre Cântecele de câmpie); semnează eseuri despre locurile de origine ale scriitorilor clasici Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ion Creangă, Liviu Rebreanu; dintre acestea unele sunt incluse în volumul Scrisori din...
18 poezii, 0 proze
PPPetruț Pârvescu
născut în secolul și mileniul trecut, în păcala făgețelului, pe valea vezii, dincoace de pitești, locuitor, de o vreme, al septentrionului botoșănean... Addendă ziua după zi zi după ziuă stele lumi paralele care nu există pe câmpia numerelor o geometrie lichidă bile și cuburi drepte și plane efluvii genetice în bantustanele libertății egal prin repetiție bântuit de totemice vise in nord-estul singuratății noastre nu sunt decât o celulă bipedă am umblat după glorie care nu e numai glorie am umblat după femeie care nu e numai femeie am umblat după mine care nu sunt numai eu trag linia paralelă cu punctul și adun nici glorie nici femeia aceea numai poate eu însumi o dimensiune repetabilă prin pădurea lichidă a geometriei!... pentru detalii: Petrut Parvescu Wikipendia adresă de contact: petrutparvescu@yahoo.com
33 poezii, 0 proze
PCpetre ioan cretu
Petre Ioan Crețu, născut pe 12.09.1954 în Comuna Ciulnița, Județul Ialomița. Inginer, jurnalist, poet. Din noiembrie 2020 membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala București. CĂRȚI 1. Poemele săptămânii uitate - Editura Vif, 2014 2. Câmpia în genunchi - Editura Rafet, 2016 3. Ucigașii de vise - Editura Etnous, 2018 4. Poemele săptămânii uitate (ediția a II-a) - Editura Etnous, 2018 5. Recviem pentru o roată bolnavă mintal - Editura Neuma, 2020 6. Banshee sau revolta piciorului de lemn - Editura Neuma, 2021 7. Blues pentru un hidrant roz – Editura Neuma 2023. ANTOLOGII – Between Dusk and Dawn (38 Romanian and Australian Perspectives) - Editată de Mihaela Cristescu & Se Crawford, 2018 – 41 Arguments avant la lettre (Romanian and Australian anthology) - Editată de Mihaela Cristescu & Se Crawford,2019 – Noaptea statuiele întineresc, Editura Neuma 2020 . Antologia poeților membri din Filialei București-Poezie a Uniunii Scriitorilor din România – Orașul Amintire și uitare, Editura...
253 poezii, 0 proze
Émile Verhaeren
Poet belgian de expresie franceză, născut la 21 mai 1855 în Saint-Amand, într-o familie burgheză; își petrece copilăria în câmpia flamandă, pe malurile Escaut-ului; învață la colegiul iezuit din Gand, apoi la Universitatea din Louvain, unde studiază dreptul; se stabilește și practică avocatura la Bruxelles; debutează în 1883 cu volumul de versuri Flamandele; vreme de câțiva ani trece printr-o criză spirituală, cu dereglări psihice; călătorește în Spania, Germania, Anglia; în 1891 se căsătorește cu Marthe Messin, care va juca un rol important în vindecarea poetului; se apropie de mișcarea socialistă belgiană; îi apar într-un interval de zece ani (1893-1903) câteva cărți de versuri care-i aduc o notorietate internațională; invitat în multe țări, conferențiază pe teme literare în Germania, Elveția, Franța, Rusia; la începutul primului război mondial își afirmă poziția de patriot belgian, refuzând compromisul unei neutralități individuale; în 1916, 26 noiembrie, venind la Rouen pentru a...
25 poezii, 0 proze
ACAlbert Cătănuș
Beam us up, Scotty! Când aveam șapte ani i-au tras pe roată pe trei țărani la sute de kilometri de locul unde m-am născut: într-un cătun din câmpia Bărăganului, nu departe de orașul Brăila. Am fost al optulea copil în familie, iar pentru că eram slab și mă imbolnăvisem de friguri, dar mai ales pentru că nu voiam să sug la sân, la vârsta de opt luni, tata m-a dus la târg la Brăila iar acolo m-a dat unei cuconițe sterpe care voia un copil pe trei saci de grâu și patru găini. Știu șapte limbi în afară de română: greacă, rusă, turcă, bulgară, franceză, germană și albaneză. Înțeleg cam tot pe atâtea limbi cât cunosc. Pe tatăl și pe mama mea naturală nu i-am mai întâlnit niciodată. Toată familia mea a murit când aveam nouă ani. Unii spun că din cauza unei epidemii de tuberculoză care lovise în acele vremuri Bărăganul, alții spun că acel cătun a fost incediat de arendașul locului, iar alții mi-au spus că într-o noapte un batalion de ruși beți a trecut pe lângă el și fără preaviz soldații au...
196 poezii, 0 proze
Daniela Mariana Zamostean
Nascuta in Turda, am crescut in blocurile muncitoresti din Campia Turzii. Mama avea grija sa invat, chiar daca nu mi-a permis sa citesc atat cat as fi vrut. Am invatat la Scoala Generala nr.1 in Campia Turzii, iar invatatoarei si profesorilor mei le multumesc pentru ca educatia primita imi e partener de drum oricand. Am fost prima pe lista de admitere la Liceul Pedagogic Gh. Lazar din Cluj. Anii de liceu si viata de internat mi-au oferit posibilitatea de a invata despre viata, a fost prima perioada de expansiune, de care am profitat citind, studiind, exersand si literatura si arta plastica. Doream sa studiez Filologia, dar , dupa absolvirea liceului, am optat pentru Institutul de Arte Plastice. Mi-am vazut numele pe al patrulea rand sub linia de admitere si m-am resemnat 30 de ani ca educatoare. Nu pot preciza cand am scris prima poezie, dar pastrez lucrari din scoala generala. Prin 2006 am inceput sa scriu haiku, ma atrage forma concisa (sau ordinea 5-7-5) . Inca nu am publicat, dar...
8 poezii, 0 proze
Visan Tiberiu-Ioan
Nascut in Turda, jud. Cluj. Liceul Teoretic in Campia Turzii. Licentiat in teologie la sectia Teologie fundamentala si istoria religiilor, promotia 1976, Sibiu. Pseudonimul Glad Elian a fost fost ales in l980 pe cand eram ghid-muzeograf la Biserica monument istoric Voronet,jud.Suceava. In l987 am debutat cu acest pseudonim, intr-un volum comun (Alpha '87, al editurii Dacia, cu cateva poeme grupate sub titlul: Estuarele Noptii. Dupa revolutie am publicat in 1995, la editura Carminis, Pitesti, volumul de poezie: Zodia terna. Toate poemele scrise erau doar incercari lirice din timpul dictaturii. Am folosit acelasi pseudonim. Sub numele meu adevarat, in anul 2000 am publicat la editura Olimp, Bucuresti, volumul de eseuri intitulat Treptele Nedumeririi. In 2005 am publicat la editura Anastasia cartea: Sub privirile Sfintilor Zilei - Un calendar Ortodox comentat. In 2007 a aparut la editura Rentrop&Straton cartea: Libertate si Credinta.
34 poezii, 0 proze
GVGeorge Vâlsan
George Vâlsan (n. 21 ianuarie 1885, București — d. 6 august 1935, Carmen Sylva, Constanța) a fost un geograf român, membru titular (1920) al Academiei Române. Și-a făcut studiile la București, Berlin și Paris. A fost profesor la universitățile din Iași, Cluj și București; președinte al Societății etnografice române și director al Institutului de geografie din Cluj, pe care l-a înființat și în jurul căruia a înființat o școală geografică românească. S-a ocupat de probleme de geografie generală („Sensul geografic ca știință”, editat postum), de geomorfologie („Câmpia Română”, 1915) de geografie umană („O fază în popularea țărilor românești”, 1912), de istorie a geografiei („Harta Moldovei de Dimitrie Cantemir”, 1926, pe care a descoperit-o în Biblioteca Națională de la Paris), de etnografie („O știință nouă: etnografia”, 1927), de toponimie, de biogeografie etc. George Vâlsan a conceput geografia ca o știință a marilor ansambluri teritoriale, privite în întregul lor, prin integrarea...
1 poezii, 0 proze
Pe cîmpia clară
de Cristina-Monica Moldoveanu
Iată, Magna Carta Libertatum, privită cu lupa, pare a fi o păpădie țesută de lumina stelelor. Privită de departe era doar o iluzie a unui clavecin bine temperat de un amestec în procente clare de...
Note de primavara
de George Bacovia
Verde crud, verde crud Mugur alb si roz si pur Vis de albastru si azur Te mai văd te mai aud. O punctează cu-al său foc Soare, soare Corpul ce întreg mă doare Sub al vremurilor joc. Dintr-un fluier...
note de primăvară
de George Bacovia
Verde crud, verde crud ... Mugur alb, și roz, și pur, Vis de albastru și de-azur, Te mai văd, te mai aud ! Oh, punctează cu al tău foc, Soare, soare ... Corpul ce întreg mă doare, Sub al vremurilor...
Petruț Pârvescu. Câmpia cu numere (Geometria visului)
de florin caragiu
În volumul „Câmpia cu numere (Geometria visului)” (Paralela 45, 2005), poetul Petruț Pârvescu creează o atmosferă a unei lumi recompuse în nelămuritul timpului subiectiv, în care se întrețes modurile...
Peisaj de vară cu ciuperci otrăvitoare
de rechesan gheorghe
Mi-am așezat șevaletul pe un dîmb, deasupra taluzului, în umbra rară a unui arin, de unde aveam o perspectivă largă asupra văii: liziera întunecată, verde intens, în fundal, lanul cu spice zburlite,...
Festivalul Național \"Eterna epigramă\", Cluj-Napoca, 2010
de Vali Slavu
Poartă de intrare în Câmpia Transilvaniei, Viișoara este o comună situată în apropiere de municipiul Câmpia Turzii. După ce „am scăpat de la ocnă”, ne-am îndreptat spre această comună frumoasă, unde...
Menajerie personală cu maimuțe și papagali
de Tudor Cristea
O Prezență insolită, ca și proza pe care o scrie, în peisajul literar autohton: Șerban Tomșa (pe numele adevărat Ion Șerban), născut în 1956, profesor de română în comuna Gratia, județul Teleorman,...
Mihai și Cristina
de Arthur Rimbaud
Ei, și ce dacă țărmul e părăsit de soare ! Fugi, clar potop ! Pe drumuri văd umbrele căzînd. În sălcii, peste curtea cea veche de onoare, Furtuna își aruncă mari stropi, în primul rînd. O, sute de...
Ziua în care iepurele era plecat de-acasă - 29
de marin badea
Autobuzul seamană cu un vagon de marfă. Pufnește, horcăie, tușește și se vaită ca un fumător înrăit bolnav de gastrită, iar interiorul e la fel de soios și de mototolit precum un șorț de chelneriță...
Visul
de Emma Greceanu
* Mașina celor doi străbate de câteva ore o autostradă pustie. Nina se foiește, privind când înainte, când spre Mihnea. - Ce s-a întâmplat, nu-ți place peisajul? Tu ai vrut să urmăm traseul ăsta, o...