"Pânze lăuntrice..." – 7705 rezultate
0.02 secundeMeilisearchTone Anca Viorica
Mi-am transformat lacrimile în cuvinte și le-am așternut pe pânze țesute din vise. A venit vremea să înfrunt realitatea.
5 poezii, 0 proze
Alexandru D. Ropalidis
Intre paradoxal si nefiresc se anunta vocea poetica, distincta, matura si profunda a lui Alexandru D. Ropalidis. Necunoscut pana acum, autorul are deja un discurs poetic autentic si individualizat. Amprenta lui stilistica oscileaza intre "nebunia inspirata" si greata sartriana proiectate pe un imens ecran al constiintei de sine. Versurile sale au intensitatea unei fotograme cinematografice si se propaga cu viteza rabdatoare a cuvantului tesut in mii de fire aidoma unei panze de paianjen. Realitatea este doar un pretext pentru punerea in scena a ceea ce, candva, Renee Magritte numea--dand umbrelor un contur sensibil si o semnificatie--"misterul si melancolia unei strazi". Alexandru D. Ropalidis produce prin versurile sale deopotriva misterul cat si secretul "alchimic" de ai da acestuia o forma sensibila. Traian T. Cosovei CONTEMPORANUL-Ideea europeana nr. 26,27,28,29(557-560),iulie 2001
30 poezii, 0 proze
Georgescu Jasmina
o pânză de păianjen clădită pe o prăpastie de gânduri.
2 poezii, 0 proze
Mircea Diaconu
Volumul \"Scaunul de panza al actorului\" ( 1985) Volumul de proza: \"Sugubina\" ( 1977) \"La noi cand vine iarna\" ( 1980)
2 poezii, 0 proze
viorel aloman
34 de ani si scriu de vreo 20 dar cu pauze mari , sunt mecanic auto
1 poezii, 0 proze
Gheorghe Sfintescu
O frunza de mediocritate cu vine de cuget, Moarta de panza invizibila a trairii, Vie de curent rece de ganduri. Imi vibrez optimist viitorul In bulgari de ploaie transfigurez Pe-al meu negru verde Praful ce imi ineaca ochii... O ruga imbratisanda strang la piept Animata de nerenuntare... O dogoresc si pielea mi-este'puizata De crunta oglindire calorica...
2 poezii, 0 proze
Clăpuci Radu
Medic rezident pediatrie, consultant Arpedia pt calitatea apei 29ani Vărsător scriu cam de 13 ani...cu tot cu pauze! Îmi plac Marin Sorescu si Johnny Raducanu. Când nu iubesc,mă chinui cu lucrurile efemere din lumea asta. "Nu contează ce ți se întâmplă, ci cum reacționezi la ce ți se întâmplă!"(H.Selye,1968) Cineva a zis odată: .. . Muncește ca și cum nu ai avea nevoie de bani. Iubește ca și când nimeni nu te-a făcut vreodată să suferi. Dansează ca și când nimeni nu te vede. Cântă de parcă nu te-ar auzi nimeni. Traiește ca și când Paradisul ar fi pe pământ !
36 poezii, 0 proze
Marcel Vișa
S-a născut în orașul Abrud pe data de 19.12.1983 A urmat liceul HCC din localitate.În prezent locuiește în Alba Iulia. Scrie poezie de la vârsta de 14 ani, cu pauze îndelungi, iar în 2017 a debutat cu volumul de poeme intitulat „Dumnelike”, la prestigioasa editură Cartea Românească. Înainte de apariția cărții, a publicat în majoritatea revistelor literare importante din țară, reviste ca România Literară, Familia, Steaua sau Discobolul au găzduit versurile lui. O bună parte a activității lui literare se regăsește pe site-urile de profil, mai ales în cadrul cenaclului online Qpoem din care face parte din 2016. În septembrie 2017, la propunerea poetului și profesorului universitar Aurel Pantea directorul filialei Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România ( poet laureat al premiului Eminescu pe 2017), a participat la maratonul de poezie organizat de Uniunea Scriitorilor din România la casa de creație de la Neptun. Juriul compus din cei mai importanți critici literari și poeți ai...
57 poezii, 0 proze
Cella Serghi
Cella Serghi (n. 4 noiembrie S.V. 22 octombrie 1907, Constanța, d. 19 septembrie 1992, București) a fost o scriitoare, publicistă și traducătoare română de origine evreiască, una dintre cele mai importante prozatoare române ale literaturii interbelice. A debutat cu romanul Pânza de păianjen, fiind susținută de scriitori faimoși ai epocii, ca Liviu Rebreanu, Mihail Sebastian și Camil Petrescu. În anul 1977 a publicat la editura Cartea Românească un volum autobiografic intitulat Pe firul de păianjen al memoriei. (text)==Despre Cella Serghi== "Născută la 22 octombrie 1907 la Constanța, scriitoarea Cella Serghi va rămâne atașată toată viața de farmecul ținutului natal, așa cum de altfel și mărturisește : "marea e o prezență vie și o prezență de vis. Mișcarea ei necontenită, valurile care se izbeau cu disperare de stânci și toate acele schimbări de culoare, de la verdele jadului la albastru de cobalt, nisipul, aur încins, diminețile triumfătoare de la Mamaia, Cazinoul și în centru statuia...
7 poezii, 0 proze
ZZZ
Cand eram mic, eram foarte naiv; ascultam cu gura cascata povestile celor din jur si credeam tot ce auzeam. Eram convins ca daca intru in dulap si rostesc "itzi-bitzi iesi afara" diavolul va navali in camera mea, cerandu-mi socoteala. Eram convins ca tiganii fura copii si-i baga in sac, de aceea purtam mereu cu mine un briceag numai bun de taiat saci. Visurile imi erau frante de gropi, fara exceptie, drept pentru care am invatat sa mi le controlez. Cand vedeam groapa in care urma sa cad, ma trezeam. Multi ani nu am putut duce nici un vis pana la capat. Apoi am inceput scoala. nu ma intelegeam cu colegii; in pauze stateam intr-un colt si cantam la muzicuta. Suflam in muzicuta aia pana cand simteam ca o sa lesin. Fiind un copil bolnavicios, stateam mult timp prin spitale. De acolo am ramas cu cele mai frumoase amintiri. In spital citeam fara sa ma deranjeze nimeni, mama imi aducea bomboane, toata lumea se purta frumos cu mine si nici macar nu eram nevoit sa-mi fac temele. Daca cineva...
7 poezii, 0 proze
Pânze lăuntrice...
de Iulia Elize
O fată foarte tânără e înăuntrul meu și totul e un rost de tăcere… ești pesemne o stea în cetatea mea de pânză adormitoare iar femeia are sub gleznă niște papucei roșii de pânză deja, mă joc cu...
Pânze lăuntrice (2)
de Iulia Elize
O fată foarte tânără e înăuntrul meu și totul e un rost de tăcere Ești, pesemne, ca o stea proaspăt născută, în cetatea mea de pânză adormitoare iar femeia are sub gleznă niște papucei roșii de pânză...
Lemne si panze
de Cristi Vasilica
Trase de clanță și deschise ușa, apoi o trânti cu ciudă: „Nu, ușa nu este pragul. Este altceva; mai degrabă o cortină, ca la teatru, o perdea mată, dar nu o ușă. Ușa e prea grea, masivă și concretă....
Clipă de rătăcire
de Raluca Maria Blanaru
Încă simt parfumul puternic și dulce rămas ca o parafă pe pielea mea...îl simt întruna și mă pierd sub cenușia lui boare. Ai lăsat asupra-mi un val fumuriu de iubire, ca o țigară ce fumegă neîncetat...
Daruri
de Geo Dumitrescu
Înecat de iubire, prea plin, întinzând mâinile după fluturii șovăitori ai bucuriei, neîncetat mă gândeam la un dar nemaipomenit, la un dar uriaș, fără egal, mai de preț chiar decât inima mea, în care...
Sonetul lenei
de razvan rachieriu
Stau într-un cub de singurătate care sparge nonsens, Cu cercuri pliate – ochi închiși – lipite sub gene, Cerul și pământul închid într-un cub imens Oamenii mișcându-se într-un amestec social de...
Nu-i decât apă
de Kabir
* Nu-i decât apă Nu-i decât apă în iazurile sfinte. Știu pentru că am înotat în ele. Toți zei sculptați în lemn și în fildeș Nu poate scoate un cuvânt Știu, fiindcă i-am strigat. Sfintele scripturi...
Cloroform
de Ilarie Voronca
În suburbie cinematograf și bordel. Iată Geometria orașului: logaritm stelar, vals Pe fire electrice soneria Europei țipând fals, Luntre și pasăre de azur, viziune descuiată. Desigur, vreau să fiu...
Dezlipiri tomnatice
de razvan rachieriu
Am decupat cu foarfeca sufletul și l-am lipit pe o hârtie care a luat înfățișarea de înger și a zburat către orașul lui Dumnezeu Am tăiat cu foarfeca rațiunea și am aglutinat-o de realitate rațiunea...
Ipohondrie si schizofrenie
de razvan rachieriu
Ne întrebăm de atâtea ori cine suntem că uităm cine am fost. Frica, spaima lărgindu-se hidos devenind un peisaj grotesc, năruie veșnicia imanentă evoluției omului. Destinul este calea pe care...
