"Până la urmă" – 20681 rezultate
0.01 secundeMeilisearchIosif Andrei
Cioban pana la 24 de ani, in prezent student la matematica. Imi place sa adun si sa scad oamenii din animale domestice, sa privesc cum se inmultesc iepele, sa adorm in fin. La coasa am fost intotdeauna lenes, adica mi-a placut sa raman in urma cu fetele. De aceea cred ca fetele sunt cosite cel mai la urma. Intai se duc oamenii lot. Nu am scris nimic nimanui, niciodata. Am zis numai. Acum ca am si invatat literele o sa le pun si pe ele sa ma invete.
3 poezii, 0 proze
Bala Lucian Claudiu
M-am nascut in Alba Iulia si aici am copilarit pana pe la varsta de 10 ani ,dar pana la urma ne-am mutat la sat .Acum sunt la liceul teoretic din Alba Iulia Horea ,Closca Si Crisan la o clasa da informatica.In general imi place matematica si nu numai atat ...incep sa sa simpt o viata noua scriind.Im place proza existentialista si altele...
1 poezii, 0 proze
Motoc Lavinia
Am debutat cu cateva poeme in Ceaiul de la ora cinci, cu ceva ani in urma, insa activez literar abia din 2002, cu ajutorul sitului www.poezie.ro. Am mai publicat poezie si proza in paginile ziarului Ziua literara si in Atheneum. Desi nu am publicat nici un volum, cateva poeme personale sunt incluse intr-una din antologiile colective publicate de comunitatea poezie.ro. Am castigat un premiu I de creatie literara la Bacau. Poezia este pana la urma un fel de ' acasa' pentru cei care nu isi mai gasesc locul. Sau este ceea ce vrea poetul sa fie.
248 poezii, 0 proze
ilies vlad ionut
Un romantic incurabil care nu si-a gasit adevarata iubire...dar care incearca mereu si poate pana la urma o sa o gaseasca.
1 poezii, 0 proze
Melinte Liviu Constantin
Scriitor obscur , scurt si la obiect ,filosofez. Daca ar fi sa spun ceva despre mine e ca si cum as spune ca totul este nimic si nimicul este tot , pana la urma un paradox.
1 poezii, 0 proze
Paul Alexandrescu
M-am născut pe 29 aprilie 1985 la Tulcea. Mutându-mă la o vârstă foarte fragedă în Brăila, am avut parte de o copilărie simplă și plăcută la țară într-o atmosferă tipic crengiană. Am inceput să scriu poezii pe la 13 ani și am continuat în liceu în general pe tema metafizică a misterelor de nedeslușit ale vieții și futilitatea deranjantă a încercărilor noastre de a afla scopul propriei existențe ce duce de obicei la depresie. Prin liceu, am început să scriu proză, câștigând pe parcurs cateva concursuri de "short stories" în limba engleză și încercând în general să abordez tema geniului dintr-o perspectivă nouă. Totodată doresc să stimulez cititorul să își pună constant întrebări , să emită ipoteze, pentru că până la urmă, viața chiar nu are sens dacă nu încercăm să provocăm destinul. Destul de ironic, mă pregătesc să termin facultatea de Automatică și Calculatoare pe meleaguri bucureștene și lucrez ca web-designer și programator
22 poezii, 0 proze
Popa Ana Maria
Dorul vine si pleaca foarte usor,ca adierea vantului si a timpului...Ochii,parul,zambetul,chipul...dispar odata cu dorul si raman doar o amintire...Pana la urma cu toti ramanem doar umbre,amintiri. Ce se leaga de noi?...doar praf...pt ca tot in tarana ne intoarcem... Asa ca...ia aminte si nu-ti risipi timpul,traieste-ti clipele pt ca sunt scurte si le poti lua o data cu tine,in schimb avutia nu o poti lua.
17 poezii, 0 proze
Mihai Vogoride
Am descoperit că mă bucur de fiecare dată când mai apare câte o scriere proastă, ba chiar îmi face plăcere să citesc astfel de texte. Publicatul e opțional, nu obligatoriu. Singurul lucru care contează până la urmă este de fapt mesajul de profunzime, dincolo de formele care de la o zi la alta își schimbă înfățisarea. Și asta pentru că o adevarată cultură este întotdeauna centrată pe valori, nu pe chestiuni perisabile.
12 poezii, 0 proze
Ligia Pârvulescu
Motor: sunt tinerr duamnă am / puță de om serios / îmi place veșnicia de la buric în jos (G. Azstalos) Texte publicate în revistele: Oglinda Literară 2007 Arcada 2008 24:ORE 2010 EgoPHobia 2011 Feed-Back 2011 Litere 2011 Familia 2011 Negru pe Alb 2014 Din întâmplare, ca orice se întâmplă :) ...iar din 2009 m-am întâmplat mai rar pe-aici. Când am început să-mi revin, m-am temut că-mi voi pierde integritatea mintală. Îmi amintesc că mama voia să-mi citească dintr-o carte pe care i-o cerusem eu, "Dincolo de planeta tăcerii", de C.S. Lewis, dar timp de două-trei nopți n-am lăsat-o să-mi citească. Până la urmă am acceptat și, după ce am ascultat-o ceva mai mult de o pagină, am izbucnit în plâns. Mama m-a întrebat de ce plâng. Fiindcă înțeleg, i-am zis. Apoi m-am întrebat dacă voi mai putea să scriu vreodată. (J.L. Borges) Pe drumul lung de la pește, pasăre și maimuță până la animalul belicos al timpurilor noastre, pe drumul acesta lung la capătul căruia sperăm să devenim oameni și zei, nu...
213 poezii, 0 proze
florea vanda steliana
Ar putea să ne mire debutul întârziat al Vandei Florea cu volumul intitulat sugestiv „Catapeteasma luminii”. Asta pentru că Lightheart, așa precum o cunosc cei care ascultă emisiunea postului Radiolynx din București – Casa Poetescu, este o autoare care a cochetat de ceva timp cu poezia și chiar a participat la mai multe cenacluri literare. Totuși, din motive de nimeni știute, a preferat să-și tăinuiască manuscrisele și chiar să le dea uitării. Să fi fost teama, să fi fost neîncrederea sau nevoia unei intimități creatoare? Poate câte puțin din fiecare însă, până la urmă, Vanda Florea a înțeles că din moment ce primești un dar de mare preț precum poezia, trebuie să-l dai mai departe. Poezia nu este un act al egoismului. Ea poate vindeca suflete, poate lega punți durabile între oameni sau poate fi o cale spirituală. Chiar dacă volumul Vandei Florea cuprinde fascicule de poeme luminoase care ne pot trimite la Blaga sau „stoluri” de cuvinte cu iz stănescian, nu voi insista asupra...
12 poezii, 0 proze
până la urmă
de Ottilia Ardeleanu
are importanță copilul cui ești și dacă bunicul e veteran de război de ai mâncat mămăligă cu ceapă ori slănină ori ai trecut prin școală poate ai făcut cambridgeul sorbona sau trotuarul de știi să...
Pană la urmă...
de NIMENI
Până la urmă Bate vânt topit... Pustie sunt de tine Și nu-ți pasă De toamna Ce cu lacrimi a sosit Să stea cu tine Când eu nu-ți sunt acasă.. Ce depărtare apropiată avem În patul ce nu ne mai știe.....
pana la urma...
de Cristian Oravitan
ma’ntreb ce’am pierdut; mai nimic, in general chestii despre care nu’ti mai aduci aminte; promisiuni… de cele mai multe ori, promisiuni ce n’au nimic de’a face cu regulamentul de functionare a...
Pana la urma...
de Adria Martin
Pana la urma nu exista printi Si nici printese, Ne amagim...Am vrea sa fie. Iubirile nu-s multe si nici dese In viata locul nu mai e de poezie. Pana la urma toate trec si lasa In urma gauri mari in...
Până la urmă
de Alexandra Ivan
Până la urmă iubirea-i un mit pe asfaltul ud - și miturile sunt un strop din adevărul oricui. sau nu?!... până la urmă, ce-mi pasă mie dacă nu am fost prima, sau singura care și-a trecut degetele,...
Pana la urmă
de diaconescu diana
Pana la urmă… Prin tot ce fac, Mă apăr pe mine insămi Pană la urmă Tot ce sper E doar…neprigonirea Sufletului meu irosit Pană la urmă Tot ce sfârșesc… Sunt toate acestea… Impreună…
până la urmă...
de Daniel Gherasim
trebuie să recunosc că m-am cam săturat de drumul acesta pe care merg din ce în ce mai des. case pomi stâlpi mașini umbre nori ziare trotuare semne fire gânduri drumul e plin de toate lucrurile la...
Până la urmă
de Stefan Doru Dancus
Până la urmă „Până la urmă oi muri și eu”, mi-a spus acum vreo 20 de ani, la OJT-ul din Baia Mare, Ion Burnar. Eram mai tineri atunci, și eu – și el, am râs, am zis că poetul poet rămâne, ori că iese...
Până la urmă
de Laurentiu Nastasa
Strâmba din nas atinsă muguri porniți să se arunce în vocea înghesuită prinsă terci în avangarda somnului de veci cuprinsă de ape reci cu vorba dulce smulsă. Se scoală și se strigă în realismul...
Până la urmă
de Lorena Craia
până la urmă moartea s-a decis să-şi facă de petrecanie în mijlocul drumului leşinată pe dâra fumului pe buza tunului un soldat a găsit-o zăcând se răscolea într-însa şi poate şi-n el pe braţe a...
