"Omul de la Paltinis" – 20078 rezultate
0.03 secundeMeilisearchDumitru Pricop
n. 21 mai 1943 d. 29 iulie 2007 Poet, supranumit "patriarh al Vrancei". Autor al volumelor de versuri: "Patima muntelui" (1978) "Lumile din strigăt" (1981) "Locuitor în Oedip" (1983) "Lacrima arlechinului" (1985) "Stelele din adâncuri" (1988) "Inițiere în obsesii" (1990) "Dumitru al peșterii - Dimitri de la caverne" (1997) "Paharul însângerat" (2001) "În căutarea muntelui albastru" (2003) "Muntele patimii" (2003, volum antologic "Scrisori din temnița libertății" (2005) Poezia lui Dumitru Pricop a fost receptată de mari critici literari precum Alexandru Piru, Laurențiu Ulici, Ion Rotaru, Constantin Ciopraga. Dumitru Pricop este un simbol al culturii vrâncene și merită un omagiu pe măsura valorii sale. Semn de prețuire fata de personalitatea poetului, colectivul de cadre didactice de la Școala Negrilești, propun schimbarea denumirii singurei instituții de învățământ din satul copilăriei lui, atât de drag marelui poet, în Școala cu clasele I-VIII „Dumitru Pricop”. Omul de litere Dumitru...
3 poezii, 0 proze
George Almosnino
George Almosnino (n. 17 iulie 1936, d. 24 noiembrie 1994) a fost un poet român, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A fost soțul poetei Nora Iuga și tatăl balerinului Tiberiu Almosnino. Operă Laguna (1971) Nisipuri mișcătoare (1979) Omul de la fereastră (1982) Poeme din fotoliul verde (1984) Marea liniște (1995, postum)
11 poezii, 0 proze
Dragoș Vicol
Născut 06.07.1920, Cacica – decedat 21.12.1981, Sadova (Suceava). Poet, prozator, dramaturg, traducător, studii juridice la București. Redactor, colaborator la revistele literare: "Zori noi", "Săteanca", "Luceafărul", "Apărarea patriei", "Viața militară", "Steaua", "Ateneu" etc. Opera: "Poezii", 1940; "Scrisori de la tata", 1949; "Raiul de aur", 1951; "Se risipește negura", 1951; "Valea fierului", 1953; "Huțulca", 1953; "A venit un pui de om", 1957; "În munții de miazănoapte", 1959; "A doua tinerețe", 1960; "Omul de la ora 13", 1964; "Satul cu oameni frumoși", 1975; "Poemele de acasă", 1977; "Cerbul singuratic", 1978.
2 poezii, 0 proze
Negrescu Maria
Hm...O stea pe un soare...Adica doua stele... Nu mi-am facut niciodata o biografie, asa ca ce o sa scriu eu aici nu stiu daca o sa corespunda cu ceea ce se cere.. Eu m-am nascut si am trait(cel putin pana acum) in acelasi oras, in acelasi cartier, cu aceeasi familie.. Am muncit la copilaria mea, am mers si pe la gradinita(de la vreo 3-4 ani), apoi am trecut la scoala generala nr 12 si la sfarsitul ei, am dat(ca tot omul) examenul de capacitate. Am intrat si la liceu si au urmat 4 ani frumosi. Apoi, am terminat si liceul(yeah!...)..de fapt, scuze, Colegiul National I.C.Bratianu si am intrat(cica!) la A.S.E.(sectia SELS) la Bucuresti. Ce-o sa fie de acum incolo? Habar n-am... Cam atat despre mine... Cam putin si prea normal?!Ata ete!
7 poezii, 0 proze
Camelia Bortos
Cuvantul este cea mai puternica arma pe care omul o mosteneste de la viata. El poate capata forme, chiar si culoare, poate schimba ganduri si sentimente, chiar daca nu poate fi atins. Sunt prea tanara, prea simpla si nestiutoare ca sa plamadesc titani din simple versuri, dar imi place sa cred ca-ntr-o zi voi avea si eu acea bagheta magica la varful degetelor, care sa-mi permita sa redau mai mult decat episoade cotidiene si teme comune. Pana atunci voi scrie, voi fi elevul model si criticul propriu.
2 poezii, 0 proze
Sesto Pals
Sesto Pals (n. Simion Șestopal, 18 septembrie 1913 la Odessa, d. 27 octombrie 2002) este un poet suprarealist român. Făcând studiile la București și Galați, l-a avut drept coleg de bancă pe Gherasim Luca. Astfel, se aliniează revistei Alge încă de la primul număr al revistei. Semnează uneori Sesto sau D. Amprentu. Arestat pentru pornografie în 1933, este eliberat la intervenția părinților, iar în 1934 devine student la Politehnică pe care o termină în 1940. Emigrează în 1970 în Israel și revine la literatură abia în 1982. Poemele sale au fost publicate în 1998 în volumul Omul ciudat (prefațat de Nicolae Țone) la Editura Vinea - carte republicată în 2003 la Editura Paideia.
7 poezii, 0 proze
cornel marinescu
vreau de la viata totul.nu sunt omul care sa accepte compromisuri .
1 poezii, 0 proze
Anton Vasile
În 1993 am participat la Concours Rousseau, organizat de Ambassade de France en Roumanie. Am publicat în revista Magazin cultural, articolele: Omul, diavolul și iraționalul, nr.41(2500 din 13 septembrie 2005, Omenirea -între optimism și pesimism, în nr.38(2445) din 23 septembrie 2004, Despre sufletul pereche, în nr.49(2508) din 8 decembrie 2005 și De la facerea lumii la nașterea lui Iisus, în nr. 15(2422) din 15 aprilie 2004. Cel mai important lucru în viață este să fac ceva pentru alții: asta dă sens și farmec vieții. Adresa email:antonvasileiasi@gmail.com Tel: 0748 867879;0332 404935
39 poezii, 0 proze
Iulian Andriescu
M-am născut în dulcele (acu vreo sută de ani) târg al Ieșilor, în luna lui Făurar, în a șaptea zi, în anul de la Dumnezeu 1980. Școala am trecut-o destul de greu, că nah, cine era să mai hoinărească prin minunatele păduri ale Ciricului sau ale Buciumului și să hălăduiască pe toate aleile și străduțele târgului, din Tătărași și până-n Copou, de la CUG și până pe dealul Păcurarilor? De ajuns la facultate, am ajuns, ca tot omul, și-am și terminat-o, că deh, au trecut cinci ani. Amu, bunul Dumnezeu știe pe ce căi am s-o apuc...
37 poezii, 0 proze
George Bălan
Sunt verdele crud din ochii tuciurii a lui Alex și istoria portocalie care învăluie coapsele mamă-si. Sunt roua din sufletul tău care-ți sărută obrajii, de bucurie. Sunt greșeală, fericire și strigăt. Uneori câinele nostru mă scoate cu el la plimbare, dar nu schimbă cu mine nici o vorbă . Nu știu de ce. Cu Alex valsează și cântă. Poate nu mă credeți, cum nici eu nu v-aș crede. Veniți să vedeți! Am fost întotdeauna pe locul doi, pentru că n-am putut niciodată să văd mai departe de omul care mă ținea de mână.Chiar și-n căsnicie sunt pe locul doi, fiind soț, nu soție... Am greșit! Trei!...Ba nu, că e și Alda...Patru! Am absolvit cu greu Școala de Iertare, unde, în fiecare an, am rămas repetent. Actualmente sunt fântânar la Fabrica de fântâni S.A. din Oradea. Am încercat o dată să scriu și m-am speriat atât de tare încât nu cred că voi mai scrie niciodată. Acum transcriu anotimpuri pe frunze, iar pe fețe răstimpuri. Era să uit ceva ce chiar că mă definește: îmi plac frăguțele. Bineînțeles...
61 poezii, 0 proze
Omul de la Paltinis
de cornel marginean
Omul de la Păltiniș Încercare de a aduce aminte ,, Și Abel și Cain aduc jertfă. Dar spre jertfa lui Abel, Dumnezeu privește cu plăcere, iar spre jertfa lui Cain nu. De ce? Îți vine să spui: ,,dar nu...
Geometria sacrului în lirica viereană
de Paul Gorban
În urmă cu doar câțiva ani descoperisem cartea lui Horia Bădescu, Memoria Ființei – poezia și sacrul, în care autorul ne arată o altfel de vedere asupra obiectului de cunoscut, fie el și un proiect...
Jurnalul de la Paltinis
de Gabriel Liiceanu
Ce înseamnå a fi european în estul postbelic? [1] „Orgoliul unui om nåscut într o culturå micå este întotdeauna rånit.“ Cu aceste vorbe se deschide o carte faimoaså pe...
De Caelo
de Constantin Noica
DE CAELO CONSTANTIN NOICA se naște la 12/25 iulie 1909 la Vitănești (Teleorman). Este elev la liceele bucureștene „Dimitrie Cantemir“ și „Spiru Haret“ — în a cărui revistă, Vlăstarul, debutează în...
erori la patapievici
de pi
erori la patapievici - pălăvrăjeală la noica: în cele ce urmează voi face câteva considerații asupra școlii de la păltiniș și asupra unor cunoștințe (mai ales științifice) ale domnului patapievici....
De ce îmi plac bețivii?!
de cristina cornilă
De ce îmi plac bețivii?! Mi s-a spus că Generația treizecistă ar fi fost alcătuită din niște bețivi ordinari, care pe lîngă sticlele de băutură au mai avut și alte îndeletniciri în viață: să scrie....
Constantin Noica
de Constantin Noica
CONSTANTIN NOICA se naște la 12/25 iulie 1909 la Vitănești (Teleorman). Este elev la liceele bucureștene „Dimitrie Cantemir“ și „Spiru Haret“ — în a cărui revistă, Vlăstarul, debutează în 1927. Între...
Rugă și comentariu
de Dragoș Vișan
Nu ne mai punem întrebări despre noi înșine, despre singularitatea fiecărui scriitor sau nescriitor ca mine, despre omul din fiecare mânuitor al condeiului. Cine poate oase roade, cine nu, nici carne...
Mitzva
de Eduard Rosentzveig
Te privesc în ochi și meditez că vizitarea unui fost iubit este o mitzva, chiar dacă va trebui să mă vizitezi singură, ca unic suflet pereche. Trăiești o îngustare a gândurilor și a aerului, de parcă...
În ambele cazuri rămâi singură
de Eduard Rosentzveig
Nimeni nu mă poate asigura că gelozia este vindecabilă. Te privesc în ochi și meditez la faptul că vizitarea unui îndrăgostit este o mitzva, chiar dacă va trebui să mă vizitezi singură, ca unic...
