"Omul de flori" – 20079 rezultate
0.05 secundeMeilisearchLucian Preda
Provin dintr-o familie de boieri, cu carte la cap.Desi boieri cu titlu dat de mine saraci sunt ei si le e foarte bine.Am terminat scoala primara la 24 (generala nu ani)Liceul l-am facut pe langa Padurea Verde (mai repede Padurea Corbilor) la UMT am terminat cu brio (media 6) Imi plac florile de mai si ochii misteriosi ai prietenei mele.Sunt omul care vrea sa aseze pe ciorna sentimente sau ganduri. 8.07.03 o zi de suta mai departe istorie.
434 poezii, 0 proze
Popescu Diana
1 poezii, 0 proze
Alex Popescu
Omul de nisip - Editura Lumen, 2009 Trepte - Editura Lumen, 2008
2 poezii, 0 proze
Ioan Suciu
studii superioare economice. cărți publicate: Vânătoare de roboți (povestiri),Trei sute de trepte (roman), Candelabrul galben (povestiri),Omul de fier (povestiri), Instituția (roman) Femeia de porțelan (povestiri), Momâia(nuvele), Năucul (roman), Omul de sticlă (povestiri), Furnicile uriașe (povestiri), Minorul (roman)
13 poezii, 0 proze
Dumitru Pricop
n. 21 mai 1943 d. 29 iulie 2007 Poet, supranumit "patriarh al Vrancei". Autor al volumelor de versuri: "Patima muntelui" (1978) "Lumile din strigăt" (1981) "Locuitor în Oedip" (1983) "Lacrima arlechinului" (1985) "Stelele din adâncuri" (1988) "Inițiere în obsesii" (1990) "Dumitru al peșterii - Dimitri de la caverne" (1997) "Paharul însângerat" (2001) "În căutarea muntelui albastru" (2003) "Muntele patimii" (2003, volum antologic "Scrisori din temnița libertății" (2005) Poezia lui Dumitru Pricop a fost receptată de mari critici literari precum Alexandru Piru, Laurențiu Ulici, Ion Rotaru, Constantin Ciopraga. Dumitru Pricop este un simbol al culturii vrâncene și merită un omagiu pe măsura valorii sale. Semn de prețuire fata de personalitatea poetului, colectivul de cadre didactice de la Școala Negrilești, propun schimbarea denumirii singurei instituții de învățământ din satul copilăriei lui, atât de drag marelui poet, în Școala cu clasele I-VIII „Dumitru Pricop”. Omul de litere Dumitru...
3 poezii, 0 proze
George Almosnino
George Almosnino (n. 17 iulie 1936, d. 24 noiembrie 1994) a fost un poet român, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A fost soțul poetei Nora Iuga și tatăl balerinului Tiberiu Almosnino. Operă Laguna (1971) Nisipuri mișcătoare (1979) Omul de la fereastră (1982) Poeme din fotoliul verde (1984) Marea liniște (1995, postum)
11 poezii, 0 proze
Dragoș Vicol
Născut 06.07.1920, Cacica – decedat 21.12.1981, Sadova (Suceava). Poet, prozator, dramaturg, traducător, studii juridice la București. Redactor, colaborator la revistele literare: "Zori noi", "Săteanca", "Luceafărul", "Apărarea patriei", "Viața militară", "Steaua", "Ateneu" etc. Opera: "Poezii", 1940; "Scrisori de la tata", 1949; "Raiul de aur", 1951; "Se risipește negura", 1951; "Valea fierului", 1953; "Huțulca", 1953; "A venit un pui de om", 1957; "În munții de miazănoapte", 1959; "A doua tinerețe", 1960; "Omul de la ora 13", 1964; "Satul cu oameni frumoși", 1975; "Poemele de acasă", 1977; "Cerbul singuratic", 1978.
2 poezii, 0 proze
Octav Chivulescu
Cine sunt eu, dincolo de omul care îsi trăieste portia de viată alături de toti ceilalti asemenea mie, care împreună formăm câteva generatii contemporane le omenirii? M-am născut (18 Noiembrie 1963) în această dimensiune a realitătii sub forma unei mici vietăti goale, ghidate de instincte. Iar când spun “goale” mă gândesc, desigur, la bagajul gol de experiente personale. Astăzi, patruzeci si ceva de ani mai târziu, sunt, ca si voi toți de altfel, o entitate imaterială de gânduri constiente ce guvernează atât actiunile trupului meu efemer cât si suma informatiilor adunate de-a lungul vietii si memorate mai mult sau mai putin în format de experientă. Sunt o constiintă de sine. Singura noastra sansă de a accede nu la nemurire - caci ar trebui sa ne mutam in Urb Binaria - ci la o existență ceva mai îndelungată decât cea a trupurilor noastre, este cea a cultivarii gândurilor izvorâte din mintile noastre în mintile celor din jur, si a celor ce vin dupa noi. Pentru a întretine continuitatea...
19 poezii, 0 proze
George Bălan
Sunt verdele crud din ochii tuciurii a lui Alex și istoria portocalie care învăluie coapsele mamă-si. Sunt roua din sufletul tău care-ți sărută obrajii, de bucurie. Sunt greșeală, fericire și strigăt. Uneori câinele nostru mă scoate cu el la plimbare, dar nu schimbă cu mine nici o vorbă . Nu știu de ce. Cu Alex valsează și cântă. Poate nu mă credeți, cum nici eu nu v-aș crede. Veniți să vedeți! Am fost întotdeauna pe locul doi, pentru că n-am putut niciodată să văd mai departe de omul care mă ținea de mână.Chiar și-n căsnicie sunt pe locul doi, fiind soț, nu soție... Am greșit! Trei!...Ba nu, că e și Alda...Patru! Am absolvit cu greu Școala de Iertare, unde, în fiecare an, am rămas repetent. Actualmente sunt fântânar la Fabrica de fântâni S.A. din Oradea. Am încercat o dată să scriu și m-am speriat atât de tare încât nu cred că voi mai scrie niciodată. Acum transcriu anotimpuri pe frunze, iar pe fețe răstimpuri. Era să uit ceva ce chiar că mă definește: îmi plac frăguțele. Bineînțeles...
61 poezii, 0 proze
Negrescu Maria
Hm...O stea pe un soare...Adica doua stele... Nu mi-am facut niciodata o biografie, asa ca ce o sa scriu eu aici nu stiu daca o sa corespunda cu ceea ce se cere.. Eu m-am nascut si am trait(cel putin pana acum) in acelasi oras, in acelasi cartier, cu aceeasi familie.. Am muncit la copilaria mea, am mers si pe la gradinita(de la vreo 3-4 ani), apoi am trecut la scoala generala nr 12 si la sfarsitul ei, am dat(ca tot omul) examenul de capacitate. Am intrat si la liceu si au urmat 4 ani frumosi. Apoi, am terminat si liceul(yeah!...)..de fapt, scuze, Colegiul National I.C.Bratianu si am intrat(cica!) la A.S.E.(sectia SELS) la Bucuresti. Ce-o sa fie de acum incolo? Habar n-am... Cam atat despre mine... Cam putin si prea normal?!Ata ete!
7 poezii, 0 proze
Omul de flori
de Alina Tacu
De ce iubirea nu îmi cîntă în ochi Și eu ca talazul mă zbat să cunosc Timpul uitat al cuvîntului nocturn. Să nu citesc pe chipul fad al lunii Șoaptele durerii. Mă vlăgui Fără să cunosc rima Poeziei...
ce mai vreau de la mine
de Iulia Elize
...poate în palme mi se văd un fel de răni și de flori deschizându-se foarte repede poate pardesiul care mă strânge pe sân și nu omul el își deschide de fapt mâinile ca să înfloresc pe mâinile lui...
Zugravul - Florian Silișteanu
de Eugenia Reiter
ZUGRAVUL LUNI 18 DECEMBRIE 2017 FILARMONICA PITEȘTI ORA 18.30 # un spectacol total: teatru, film, muzică... talk show. # Un proiect într-o regie care încearcă să demonstreze că noțiunea de...
Sinapsa III / 2008
de florin caragiu
A apărut numărul III al revistei de cultură Sinapsa. Volumul începe cu un articol al Părintelui Stăniloae: „Se deslăvește iarăși slava Ortodoxiei”, apărut în Telegraful Român, în anul 1933,...
Stăpână pe timpul meu liber 13
de nonciu dragos
S-ar putea spune că omul de fiecare dată caută belele, dar niciodată nu-și găsește singur ieșirea, ci trebuie să fie cineva care îi dă un șut de ieșire, lucru care se întâmplă și la intrare. Tot la...
dicționar - animale
de Girigan Oana Gabriela
albină: mic strop de lumină ce adună în stropii de miere dulceața și liniștea verii. ca multe lucruri și persoane, capătul fără miere are venin. bou: încăpățânat ce-și poartă cu fală prin lume...
mda, duminică o nouă zi...
de Ioan Postolache-Doljești
iar am plutit în vis ca un yoghin îm transă de data asta fără să mă mir c-aveam pe mine doar capot de casă şi că aveam mustaţa rasă şi-o ţăcălie de emir în largul meu cu linişti de câmpie priveam...
Despre dimensiuni inspiraționale
de FLOARE PETROV
Cercetători în antropologie au afirmat că omul este o ființă multidimensională, însemnând că în ființa lui cuprinde mare parte din dimensiunile universale, terestre. Cea mai mare putere...
Cum am ajuns să te cunosc, haiku-ule…
de Maria Tirenescu
Am găsit în revista HAIKU o prezentare a cărții intitulate CLIPE CAPTIVE, carte scrisă de poetul și omul de radio Emil Burlacu. Acolo, poeta Cornelia Atanasiu se referă la o emisiune de radio. Mă voi...
Ce este libertatea
de Marius Andreiana
Nu vreau să reiau o temă clasică, dezbătută deja o mulțime de alți cugetători. Hai să discutăm însă despre prezent, când întrebarea este Ce era libertatea? Odată cu dobândirea acesteia de către...
