"Oameni și vremuri 1" – 20227 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
NTnicolae tomescu
Mulți, foarte mulți ani doar ca cititor am avut de-a face cu literatura. -din ianuarie 2007 public frecvent pe Agonia ro. -colaborări sporadice în Tribuna Sibiului, Formula AS și în Boema (Revistă de literatură și artă) ce apare la Galați -septembrie 2012:îmi apare romanul Spre Necunoscut la editura ARHIP ART -octombrie 2017: îmi apare romanul Străbătând ceața la aceeași editură mai 2021 îmi apare volumul Oameni și vremuri-povestiri contac:tutu_tomescu@yahoo.com https://www.amazon.com/dp/B0BZJG5TDT/ref=mp_s_a_1_1?crid=DSLOGXWQH7D9&keywords=ol%C4%83ne%C8%99ti&qid=1679680740&s=books&sprefix=%2Caps%2C254&sr=1-1&fbclid=IwAR0Dr5qysqcRx4aUolU89CbGscdFh5hnSwThum6pxh-mQx7rhdQOUMRWAZ0
915 poezii, 0 proze
Raul Joil
Raul Joil - pe vremuri, sub pseudonimul Raul Iulian, poet suprarealist - n. 25 aprilie 1904, Iași, d. ? a fost un scriitor român avangardist. A colaborat la revistele unu și XX - Literatură Contimporană. Traducător de marcă (a tradus sute de cărți din limba franceză) s-a aflat în echipa de conducere a Editurii de Stat pentru Literatură și Artă. alaături de el se mai aflau câțiva oameni care nu își pierduseră încrederea în soarta culturii. Printre cei în atribuțiile cărora se afla și redactarea cărților de literatură universală erau profesorul Alexandru Balaci, Olga Zaicik, Dumitru Hâncu, după un timp, Dumitru M. Mazilu. Ei au văzut în editarea operelor complete ale marilor scriitori o formă de salvare a conștiinței culturale. din memoriile unui scriitor, despre Raul Joil "Peste șefia de secție a lui Niculae Gheran, a apărut, la un moment dat, aceea a unui alt șef, presupun că „șef de serviciu”: Raul Joil. Noul șef, un bărbat de 30-35 de ani, promovat, fără-ndoială, tot din activiștii...
4 poezii, 0 proze
BMBuda Sorina Maria
Am fost copil, am reușit inconștient să ajung adolescentă, iar acum mă aflu la granița cu tinerețea, pe care o chem, o refuz... Realizările mele sunt: iubirea pentru oameni, natură, artă, timp, incert, complicat; fericirea pe care le-o aduc celor de lângă mine (în special, părinților), aproape 12 ani de școală și cam atât. Scriu versuri, le șterg, le recuperez, le învârt și îmi adăpostesc acolo tot ce simt eu că trebuie să păstrez ca amintire pentru vremuri de amnezie. Știu că nu am destulă îndemânare și apreciez remarcile critice. De asemenea, știu că nu voi fi niciodată un poet, deși mi-ar plăcea.
6 poezii, 0 proze
CMCosmin C. M.
Am decis sa dau glas chemarii de a arunca intr-adevar cateva cuvinte despre mine. Viata mea este relativ banala, nimic deosebit fata de mii sau milioane de alti oameni. Copilaria a decurs in imaginatia si entuziasmul prieteniei, a strictetii impuse de parinti sau bunici si in vremurile bombardamentului cultural media post revolutionist. Si totusi, cand aveam vreo 14 ani, am pus mana pe o carte - obisnuiam sa mai citesc cate ceva. Cartea se numea Dune si e oarecum faimoasa. A avut un impact imens asupra conceptiilor mele si mai ales asupra preconceptiilor. A fost momentul in care am incetat sa mai cred tot ceea ce mi se spune daca eu nu concluzionez, pe baza logica sau fizica, acelasi rezultat. Am inceput sa-mi pun intrebari, intrebari care, in viziunea mea, erau esentiale: ce sunt? incotro ma indrept? ce imi doresc? ce este dumnezeu? ce este viata? ce este un deja-vu?... Totul s-a schimbat si s-a metamorfozat intr-o opinie solida a universului inconjurator... in timp desigur... mi-au...
12 poezii, 0 proze
AHAdriana Hanganu
Crescuta in spiritul vremurilor tumultoase de dupa '90, am reusit sa ma mentin pe linia de plutire a bunului simt... cel putin asa sper. Iasul mi se pare a fi un oras al inspiratiilor si de aceea as dori sa incant cu putinul meu talent pe cel care are curiozitatea sa citeasca din ceea ce scriu. Nu-mi doresc decat sa pot sa bucur simturile unor oameni care poate ca uneori se regasesc printre randurile poeziilor mele.
21 poezii, 0 proze
cozaru mirela
Ma numesc Mirela si vad ceea ce este bun din oameni si din viata!
14 poezii, 0 proze
FSFlora Mărgărit Stănescu
Sunt un om care vine dintre oameni și se îndreaptă tot către ei. Din moment ce viața cu bune și rele este sursa mea de inspirație, consider ca așa este normal și corect. Culeg întâmplări de la oameni și le dăruiesc oamenilor, trecute prin filtrul personal și redate în stil personal. Flora Mărgărit Stănescu Nu scriu decit de placere si pentru a aduce bucurie cititorilor ce agreaza stilul meu.
23 poezii, 0 proze
MBmarin badea
melancolie de sticlă / trianon hotel / oameni și iepuri / fricile / alien - vinea
421 poezii, 0 proze
MGManolescu Gabriel
Eu sunt ceea ce sunt.O strofa dintr-o poezie.O lacrima de tristete si bucurie.Sunt aici dar sufletul meu traieste printre stele.Visele mele sunt ale sufletului meu.Corpul doar le intretine.Gandurile mele sunt mostenirea trecutului si al educatiei mele.Tot ce am strans pana acum e tot ce am mostenit de la strabunii mei.de la bunici si parinti.Sunt o apa care curge din munte si s-a varsat in Olt iar din Olt a urcat pe dealuri prin paduri spere un loc mirific unde eu mi-am trait copilaria cu bune si rele cu jicniri de la oameni si cu zambete de la ei cu multa ,multa suferinta a mamei mele...si a tatalui meu.Din toate acestea sunt eu Un ghem de pamant plin de viata...iar mai tarziu ma voi cobora in pamant iar dim mine se va hrani un liliac cu flori albastre.Sufletul meu se va ridica din nou la stele iar eu voi citi din cand in cand din zambetele voastre cuvintele din versurile mele.
7 poezii, 0 proze
ISIuliana Serban
M-am născut pe 2 iulie 1977, la Tulcea. Am început să scriu în 1997, din nevoia de a găsi o parte din adevărul despre mine și despre ceilalți oameni și de-a le împărtăși și lor ce-am găsit. Un poet a zis odată că "oamenii sunt răspunsuri care-și așteaptă întrebarea și se sting pentru că ea nu mai vine". Am vrut să-mi găsesc întrebarea... pe a mea și pe cea pe care trebuie s-o pun celorlalți. Tot din 1997 fac parte din clubul "Nouă ne pasă!", cea mai frumoasă și sinceră experiență cu oameni care mi s-a oferit în viață. Din 2000 sunt profesoară de informatică la Colegiul Național "Cantemir-Vodă" din București. Încerc să le ofer unor adolescenți motivația de a-și construi o viață frumoasă și scuturată de fals și convențional. În 2002 am publicat un volum de versuri, intitulat "Drum spre a fi".
100 poezii, 0 proze
Oameni și vremuri 1
de nicolae tomescu
Era Gheorghe fierar aproape de când se știe. Acolo, în satul lui, să tot fi avut nouă, ori poate zece ani, l-a privit pe fierarul satului, țiganul Cleașcă, cum scotea un fier înroșit în foc pe care,...
Oameni și vremuri 12
de nicolae tomescu
A vrut el, Gheorghe, să fie lăsat în pace, să vină doar la serviciu și apoi să fie liber, să-și vadă de gospodărie. Avea un gând care, credea el, este ușor de pus în aplicare. Va altoi cei câțiva...
Oameni și vremuri 18
de nicolae tomescu
Gardul din fundul grădinii lor nu era mai departe de zece metri de calea ferată Sibiu-Vinț. De aici, printre uluci, îi plăcea lui Ghiță să privească trenurile în mișcare. Pe platformele unor vagoane...
Oameni și vremuri 19
de nicolae tomescu
Doamne, fă, în așa fel, ca rusul să-mi dea o pereche, sau două de căști. Știu că poți, iar el sigur are. Și nu numai el, dar și ceilalți soldați din cortul din grădina noastră, că doar i-am văzut și...
Oameni și vremuri 10
de nicolae tomescu
Dis- de- dimineață, primarul era în biroul său, cu ochii la fereastră, nu cumva să sosească muncitorii îmbarcați în camioane, așa cum a fost anunțat telefonic, iar el să nu fie primul care să-i...
Oameni și vremuri 11
de nicolae tomescu
A ajuns Gheorghe destul de devreme în sat. Se auzea de undeva, parcă de foarte aproape, sunet de toacă îmbinat cu cel de clopot. Se dădu jos de pe bicicletă și își făcu repede cele trei cruci pe care...
Oameni și vremuri 13
de nicolae tomescu
A trecut mai bine de un an de la călătoria lui Gheorghe în satul Ruși de unde și-a adus în schimbul fiarelor de plug grâul și cucuruzul care i-a prins atât de bine. Mămăliga aurie se potrivea cu...
Oameni și vremuri 15
de nicolae tomescu
Le plăceau copiilor să meargă la film. Ce frumoasă era povestea acelui bebeluș voinic, care mergea de-abușilea, cu îndrăzneală, printre pericolele ce se iveau la tot pasul prin jungla luxuriantă!...
Oameni și vremuri 16
de nicolae tomescu
Ajunsese, așa cum își dorise încă de mic, inginer. Dar ce drum lung până aici! Nevoia de cunoaștere i se manifestase încă de foarte mic. Părinții, fratele mai mare și surorile nu și-au dat seama când...
Oameni și vremuri 17
de nicolae tomescu
S-a bucurat tatăl lui Ghiță când a aflat că în cartierul lor se va construi o școală și copiii lui n-o să mai trebuiască să învețe la cea din curtea bisericii ortodoxe, unde toți ochii sunt...