"Noi ne iubeam" – 20213 rezultate
0.01 secundeMeilisearchcrisan gabriela
REZUMAT MESCHIN Rezumatul meu Privind in depàrtare /cum candida ninsoare , Se-asterne peste noi /purtìndu-ma ‘napoi, In timp...si ma-nspàimìnta ,/Tacerea ce se-‘mplìntà, Atunci ìn viata mea… Vad zari de catifea, /Si gìnduri sìngeroase, Cu degete paroase,/Pocnindu-mi ochii grei…/de lacrimi si tristete, si zìmbete razlete… _Reci mìmgìieri materne,/_Zàpada ce se-asterne,/ Si ploi ce o topesc… Barbati ce nu-i iubesc; Poi prietene perfide/ce linistea-mi ucide, si case de straini_ecouri de haini… Ce-aluneca pe-o scarà,/cu trepte ce-ntr-o doara / ma chinui sa le spal.. Si-apoi un tainic val,/de flori mirositoare Si dulci si tematoare;_Gradina ce-o iubeam_ Iar marul de la geam,,/cu crengile-agitate, de merele stricate/ce cad cu zgomot greu. Iar dupa, _ tatàl meu/ cu vocea lui blajina, si inima meschina…/strivindu-ne auzul… Vad parca troleibuzul/ ce trece iar si iara; Si-‘nfecta mea càmarà… Imi pare ca aud / Latrìnd cu glasul surd,/un cìine din gradina; O ploaie ce suspina/ìncet ìn viata mea...
10 poezii, 0 proze
Dobrescu Bianca
„Ne face plăcere să reluăm o rubrică mai veche a revistei noastre - DEBUT. Cine are talent, are șansa ca într-o singură zi să iasă din anonimat... Azi, Bianca Dobrescu. Mioveni, o localitate așezată undeva pe Paralela 45 din emisfera nordică. Nu știu dacă fata a venit pe lume pe partea dreaptă sau pe partea stângă a liniei imaginare, dar s-a născut cu mult noroc. Și norocul ei stă în puterea de imaginație pe care se altoiește misterul creației. (..) Și scrie, lumea zice „în prostie”, pentru că nu știe să se mai oprească. Și poezie, și dramaturgie, dar mai ales narațiuni. De curând a trecut la roman. Timpul va dovedi dacă e vorba de ceva temeinic sau numai de o pâlpâire de flacără de paie. Noi ne facem datoria să-i deschidem poarta spre celebritate.” Marin Ioniță ( Revista Argeșul) id: icanplaywithmadness
4 poezii, 0 proze
Marian Stan
Marian Stan este un poet român contemporan. Volumul său de versuri "Ne văd copiii" aparut la editura Curtea Veche în 2009 l-a determinat pe criticul Felix Nicolau sa afirme: "Marian Stan este un autor foarte subtil. El a câștigat pariul pe care l-a câștigat cîndva Creangă: e capabil să se adreseze și copiilor, dar și adulților. De fapt ceea ce face el este să se transpună în pielea copilului, să mimeze infantilul și să facă un proces părinților și adulților, în general. Marian îi vede pe adulți ca pe niște copii ratați și cred că toți, citind această carte, ne putem pune mari întrebări: unde ne aflăm noi acum, cît de anchilozați și de sclerozați suntem." Despre același volum de versuri, poetul Robert Șerban avea să spună: "'Ne văd copiii' este una dintre cărțile din care îi citesc cu bucurie fetiței mele care a 'sărit', nu cu mult, de doi ani. Iar ea stă, ascultă, zâmbește și repetă pe limba-i unele versuri. Ce dovezi mai clare că îi place? Asta pentru că Marian Stan reușește să scrie...
22 poezii, 0 proze
Ramona
eu cred ca noi suntem ceea ce am facut si ceea ce facem si nu ceea ce soarta ne face.
1 poezii, 0 proze
Ene Catalin Ionut
Îmi place să exprim idei sau gânduri legate de orice ne înconjoară. Consider că Universul este o dovadă a măiestriei și iubirii cu care noi oamenii, înșine, am fost făuriți.
11 poezii, 0 proze
Andreea Cristina Șarba
"NU CAD FRUNZELE CI TIMPUL SE SCURGE FOSNIND, IAR NOI IL ASCULTAM SI TUTUROR NE E FRICA..." 29.01.1987 – apariţia mea pe lume. Lucrez in domeniul cercetarii. Poezia - legătura mea cu stelele morgana_criss@yahoo.com
20 poezii, 0 proze
petrescu veronica mihaela
gandeste-te la tine si la mine, la noi ca la un bulgare de nea si apoi realizeaza ca ne contopim si topim impreuna
1 poezii, 0 proze
Popa Ana Maria
Dorul vine si pleaca foarte usor,ca adierea vantului si a timpului...Ochii,parul,zambetul,chipul...dispar odata cu dorul si raman doar o amintire...Pana la urma cu toti ramanem doar umbre,amintiri. Ce se leaga de noi?...doar praf...pt ca tot in tarana ne intoarcem... Asa ca...ia aminte si nu-ti risipi timpul,traieste-ti clipele pt ca sunt scurte si le poti lua o data cu tine,in schimb avutia nu o poti lua.
17 poezii, 0 proze
AmneziA
De ce oare/de ce oare/doamne de ce oare dc esti roman tre` sa fi stigmatizat peste hotare/de ce oare/de ce oare/doamne ce ma doare/caci atunci cand ei construiau catedrale/noi aparam crestinatatea la dunare in zale/ Cum p... mea sa nu`i urasc pe cei far` de cultura care mai mereu ne iau la p.../catalogandu`ne pe toti drept niste hoti........./trebie sa`mi percepi soundu` literalmente/caci sunt cantaret de rap eminamente/finalmente/mi`am scris istoria pe 4 pergamente desigur ca cele mai frumoase momente/etologii m`au privit si s`au crucit/m`au catalogat drept un savant/insa nu`i adevarat,doar modu` meu de viata este eclatant,uneori derutant alteori socant/...alerg bezmetic inspirand morbid`aroma`cetii/caci sunt bantuit de blestematu` dar al vietii/....Nu pot sa mai iubesc..caci oamenii sunt la fel ca si shogunii/iar eu ma zbat far` de putere in cusca de cristal a ratiunii.(extract from one of my future projects..this is Unda`ground abstract hiphop)
2 poezii, 0 proze
ioana matei
m-am născut într-o poveste despre care un OM scria așa: "emoția magnifică și cea mai profundă pe care noi o putem resimți este starea inefabilă a misterului, acolo există germenul oricărei științe veritabile. Acela căruia această emoțiie îi este străină, care nu știe să se scufunde pierdut în sine de extaz, lăsandu-se cuprins de admirație, este deja un om mort. A STI CA CEEA CE NE ESTE ENIGMATIC SI DE NEPATRUNS EXISTA TOTUSI, manifestandu-se ca cea mai înaltă înțelepciune și cea mai radioasă frumusețe pe care facultățile noastre obtuze nu o percep decat sub o formă primitivă--această certitudine, acest sentiment îmbătător este în centrul oricărei stări sublime veritabile." (numele lui este Albert Einstein) și...cam atat... ________________________________________________________
1699 poezii, 0 proze
Noi ne iubeam
de Papadopol Elena
tu îmi cunoșteai toate gândurile cu toate rugile îngemănate în suflet ce frumos îmi spuneai: te iubesc! atrăgând asupra ta situații când nici marea nu știa ce să mai inventeze ca să îmi facă toate...
noi ne iubeam in trenuri
de Liviu Nanu
Noi ne iubeam în trenuri personale țipau sub noi vagoanele de-Arad mă cuprindeau durerile de șale pe scândurile rococo de brad. Oftam pe rând. La ace numai trenul gemea sentimental țac-țac-țac-țac ne...
Noi ne iubeam nespus...
de Palade Ruxandra
Noi ne iubeam nespus... Mai știi ce fericită am fost Când mi-ai dăruit Un trandafir de plastic,roz, Dat cu parfum? Ne iubeam nespus... Îți amintești ce mi-ai spus? Că pot să-l țin în palme Fără să-mi...
se terminau toate, toate - doar noi ne iubeam
de Ștefan Petrea
Iubiți-vă! spuse Domnul și ne-am iubit până la încetarea supraviețuirii Iubiți-vă și Dincolo! ne spuse și ne-am iubit până la încetarea lumii, de unde se poruncea Procesul dar noi eram și vii și...
Așa mult ne iubeam
de nica mădălina
Dar noi ne iubeam și nu era teamă, nu era jenă s-o spunem, chiar și în poezii. Ne iubeam și în aer mirosul de pară (miros de măr în pământ). Îngerul tău și îngerul meu, așezați în fotolii, urmăreau...
poezie scrisă cu tine
de alexandra pauna
tu:ploua infernal și noi ne iubeam pe mansarde. eu:și timpul stătea pe loc, iar ploaia dormea pe umerii tăi picătură cu picătură, rânduri,rânduri... tu:din stele parcă ploua... eu:ploua cu numele...
Ploua patrafir
de Darie Ducan
Ploua patrafir Și noi ne iubeam Tălmăciți în alte cărnuri. Și, vai, cine să ne traducă În cărnurile inițiale, înapoi? Dicționarele erau arse în Piața publică și cuvintele din ele Trăgeau obiectele Pe...
ivan gogh
de Maria Pilchin
ei strigau cu pancartele noi ne iubeam nebun şi paradisiac jos sus strigau ei toate culorile curcubeului politic se revărsau în urbe şi noi citeam cu ivan gogh viile roşii albastre verzi ce cromatic...
în terțiar ningeai cu mine
de Cătălin Al DOAMNEI
pe vremea aceea ne iubeam în terțiar îl studiam pe wittgenstien & te numeai laura asistam în direct cum cresc din noi rotocoalele de fum precum dragostea ta de mine te iubesc tăvălugește-mă pe...
Ploaie în luna lui Marte
de Nichita Stănescu
Ploua infernal, si noi ne iubeam prin mansarde. Prin cerul ferestrei, oval, norii curgeau în luna lui Marte. Peretii odaii erau nelinistiti, sub desene în creta. Sufletele noastre dansau...
