"Nimicul din noi" – 2905 rezultate
0.01 secundeMeilisearchAlina Aga
Am slujit in viata la mai multi stapani si din fiece clipa mi-am facut chip cioplit. De-ar sti lucrurile stinse cat le-am iubit, ar capata un suflet numai sa ma planga. Nimic din ale lumii n-am defaimat prin nepasare. Si astfel am lunecat infrigurat si trudnic pe nimicul ei. Stiu cine sunt si stiu unde vreau sa ajung. Dar drumul mi-e brazdat de viata si gropile ma impiedica sa ajung la tine....tu cu drumul lin.
6 poezii, 0 proze
Donici Iulian
"Acum cunoasc nimicul ce pentru om a insemnat nimic, si nu l-a insemna decat in nimic."
3 poezii, 0 proze
cozianu gina gabriela
singura cu mine...singura cu ceilalti...vorbele zidesc...de obicei nimicul...si asa mai departe...
2 poezii, 0 proze
Paduraru Mihai
Nascut in Romania. Student. Sunt pasionat de nimic si nimicul ma pasioneaza si ceea ce nu exista, nu a existat si nici nu v-a exista vreodata.
10 poezii, 0 proze
Iosif Diac
Nu cunosc prea multe despre mine, dar doresc ceva de la mine. Nu sunt nimic in comparatie cu Totul dar ceva in comparatie cu nimicul.
4 poezii, 0 proze
Ana-Maria
Poate talentata, poate venita de pe marte , poate doar poate , o persoana si nimic mai mult , un nimic mai mult decat nimicul si mai putin decat tot .
4 poezii, 0 proze
Dinu Ruxandra
Un copil mare intr-o lume si mai mare. Privesc prin ochii vietii si traiesc pe meleagurile intunecate, privind pe geam de fiecare data cand o idee imi luceste mintea. Dezvolt nimicul in roade bine alese si le storc zeama in paharul de pe birou.
2 poezii, 0 proze
Denisa Nechita
Multe nu-s de spus. Dar nici putine. Asa ca am sa las nimicul sa se laude.
5 poezii, 0 proze
Melinte Liviu Constantin
Scriitor obscur , scurt si la obiect ,filosofez. Daca ar fi sa spun ceva despre mine e ca si cum as spune ca totul este nimic si nimicul este tot , pana la urma un paradox.
1 poezii, 0 proze
Gabriel Netejoru
În mintea mea acum răsar imaginile toate. Știu cum eram când om eram, cum arătam la anul șapte. Acum, după un milion de ere pământene, nu am uitat c-am fost, că sunt stăpân al vieții mele. Dar viața mea nu e nimic. Nimicu-mi este viața. Sunt doar un roi de galaxii pulsând în infinit.
1 poezii, 0 proze
Nimicul din noi
de moraru robert
Și răbufnește în surdină dezamăgirea, pe chip același zâmbet se leapădă de sine, se-ncruntă nedescifrată trădarea prin priviri, o mână caldă îmi zugravește obrazul cu-amăgire. Pe undeva, poate pe...
Nimicul din om!
de Ileana Popescu Bâldea
Poate tu crezi că puținul e mult Că sufletul gol nu-nseamnă ceva Că nimicul din om, de-l poți cumpăra, ascuns prin cuvinte..mărire-ți va da Poate tu crezi, cu un zâmbet subțire, că poți să te aperi...
din noiembrie smintit
de Ioan-Mircea Popovici
1. pe câmpia dimineții din noiembrie smintit dintr-o rază de lumină se năștea un cânt iubit ca o doină de trezire dintr-un somn adânc și greu unde-L întâlnisem seara chiar pe Bunul Dumnezeu Fiule,...
Nimicul
de Gabriela Ilisie
Privesc prin fereastra unui om beat Și văd dincolo de ea totul altfel decât dincoace de ea… Afară e noapte, Înăuntru e zi. Înăntru e rece, Afară e cald. Nimic nu se potrivește! Ba nu… NIMICUL se...
prințul și turnul din pisa
de Ileana Popescu Bâldea
sunt seri în care scot cărămizile din pereți mă insinuez sub tencuială te caut – umbră în haine retro spășită stai rezemată de-o ușă întunericul poartă pe degete câteva litere împletite și-ți mângâie...
Gând pervers
de petre ioan cretu
tristețea zilei nimicul din noi eu stând pe balcon ca în fiecare dimineață cu soarele în ochi în salon maseuza își plimbă mâinile ușor pe gambele tălpile bărbatului blond paralizat de la mijloc în...
sunt prea sentimental
de Marinescu Victor
și-am făcut totul pentru nimicul din noi apoi... am urlat din mamele noastre să se audă cel mai nevinovat lucru făcut vreodată și nu stiu cat a trecut de atunci. eu cu mâinile pe sânii tai, tu...
Mai...
de Daniela Artemisa Calu
Mai alungă o clipă din nimicul din mine, Mai clădește trei trepte în drum spre Apoi, Mai mângâie-mi somnul trezit de albine, În zumzet de rouă mai coboară în noi! Mai îngheață azi timpul, mai aprinde...
Renaștere
de Marinescu Victor
din spatele orașului locomotivă amintirile tușesc câte un bloc copii de cărămidă se îngrămădesc să-l coloreze fiecare are o culoare ca un nume se ridica în ziduri fără viață și păzesc nimicul din noi...
Portret(Ars poetica 2)
de Adrian Georgescu
Sunt din ce în ce mai multe zile când privindu-mi chipul în oglindă nu văd altceva decât o imagine prăfuită de gânduri, alese parcă la-ntâmplare să-mi arunce singurătatea în drum, și nu-mi rămâne...
