Gând pervers

tristețea zilei nimicul din noi eu stând pe balcon ca în fiecare dimineață cu soarele în ochi

în salon maseuza își plimbă mâinile ușor pe gambele tălpile bărbatului blond

paralizat de la mijloc în jos un accident stupid maseuza-i planturoasă cu coapse lungi

prin halatu-i străveziu ghicesc sânii obraznici cu sfârcuri mari viguroși iar mâinile urcă

șerpuind nu-mi pot desprinde privirea mă încearcă un fior de-a lungul spinării – molatec

- mi-e sete și gem tremur ușor mă tulbur transpir

deodată tălpile bărbatului blond asudă brusc abundent - orgasm săvârșit mister –

gâfâi mă sprijin ușor de stâlpul ferstrei de la etajul trei