Sari la conținutul principal
Poezie.ro

Despre turnul Eiffel, apoi despre vecinul cu mâna stângă legată la spate și despre zborul lui

Am să-ți povestesc despre cum am exclamat „Ahhhh” cu vocea unei persoane uimite împreună cu alți o mie de oameni care erau acolo când turnul Eiffel a fost transformat într-un ghem de sârmă sau cum

@petre-ioan-cretu-0030869PCpetre ioan cretu
0
0

Despre un sicriu și despre un copil care desenează cu creta primul lui poem

În mintea mea locuiește un copil și poate că tocmai ăsta e motivul pentru care sufletul meu este mai tot timpul tulburat ca o pasăre oarbă și copilul doarme și visează tot timpul în somnul meu dar de

@petre-ioan-cretu-0030869PCpetre ioan cretu
0
0

Prăbușirea ca parte a mântuirii

pereții se prăbușesc pereții de piatră se prăbușesc pereții din pământ și pleavă se prăbușesc în mine pereții se năruiau de-a valma cu zgomot pereții oricum se năruiau pereții oricum se

@petre-ioan-cretu-0030869PCpetre ioan cretu
0
0

Prelungirea drumului de nicăieri

drumul nostru pe care îl ținem strâns sub tălpile bătătorite de vânt tu înfiptă la un capăt al lui eu la celălalt. și ne tot așteptăm cu speranța și timpul agățat de călcâie fâl fâl aripa

@petre-ioan-cretu-0030869PCpetre ioan cretu
0
1

Nuntă în zori

Cât de sfioasă pare moartea așa, cu broboada pe ochi cu degetele mâinilor umflate de trudă și ținute în poală smerit sub care nici nu se vedea coasa ascunsă coasa tocită de viețile bărbaților

@petre-ioan-cretu-0030869PCpetre ioan cretu
0
0

Locuitorii

nu știu dacă ți-am spus dar în lumea mea se merge invers adică în mâini și avem toți frunțile julite de pietre și de timp când se roade carnea după falangele degetelor le desprindem de noi și le

@petre-ioan-cretu-0030869PCpetre ioan cretu
0
2

Balada roților cu breton

în orașul meu mergeau la braț trei roți de rezervă Bridgestone purtau pantofi cu toc și aveau breton împreună cu două prezoane rebele când li se făceau dor se așezau cuminți în brațele mele

@petre-ioan-cretu-0030869PCpetre ioan cretu
0
0

Du-mă departe

mă întrebi cum e să te trezești trist în fiecare dimineață să vezi lumea prin crăpăturile pleoapelor sau să fii bolnav de somn să fii deja beat să aluneci în vomă pe scară să cazi fulgerat doar

@petre-ioan-cretu-0030869PCpetre ioan cretu
0
0

Tot mai rar nopțile mele

în care tot mai rar nopțile mele sunt fulgerate de trupuri fierbinți de femei de fapt nopțile îmi sunt din ce în ce mai triste mai pline de dureri oasele mi se tânguie ca o orgă cu tuburile

@petre-ioan-cretu-0030869PCpetre ioan cretu
0
0

Îți spun că îmi pare rău

Dumnezeu m-a născut într-o dimineață de duminică era o zi caldă de toamnă abia începută s-a aplecat la urechea mea și mi-a șoptit să te caut și să te iubesc cu grijă pe nerăsuflate cum

@petre-ioan-cretu-0030869PCpetre ioan cretu
0
0

Rutină

să te lovești bezmetic ca fluturii de lună fără niciun scop prinși în efectul de pendulă ca insectele din capcana luminii de bec viața noastră avea un singur anotimp și o singură noapte și nimeni

@petre-ioan-cretu-0030869PCpetre ioan cretu
0
0

Recul

de un timp mă locuiesc doar pe dinăuntru pe dinafară sunt gol pușcă port doar o pâlnie de tablă pe cap și sandale din pânză din când în când îți scriu o scrisoare alteori un poem și

@petre-ioan-cretu-0030869PCpetre ioan cretu
0
0

Nemeții

nu a mai nins de demult în copilăria mea mi s-a uscat sufletul de-atâta așteptare și buzele îmi sunt crăpate gura amară doar mama mai răzbate din uitare cu strachina aburindă plină cu lapte

@petre-ioan-cretu-0030869PCpetre ioan cretu
0
0

Despre trecerea timpului

tu mă întrebi dacă știu unde ne sunt anii care s-au dus sau ce am mai aflat despre singurătatea puiului de cuc iar eu ți-am răspuns că timpul ni s-a scurs în ceasul de apă ca într-un cimitir

@petre-ioan-cretu-0030869PCpetre ioan cretu
0
0

Gnoză

poate îmi scrii și mie un poem, îți zic ceva ca o sămânță pe care să o sădești în mine pios și din care să răsare ziua de joi altfel riscăm să rămână din noi doar cenușă cenușă și puroi mai

@petre-ioan-cretu-0030869PCpetre ioan cretu
0
0

Și zbor

nici nu mai pot dezlipi privirea de la tine așa cum ești înfășurată în zăpezi repezi umile și cum respiri fericire pe nerăsuflate la umbra lunii lipită calină fierbinte de mine nu știu cum

@petre-ioan-cretu-0030869PCpetre ioan cretu
0
0

Poate despre un zburător trecut în rezervă

te-am auzit huruind pe balcon cu țâfnă cu mii de animăluțe amușinind pe bâjbâite aerul nopții și eu pluteam pluteam nevăzut sau mă răsuceam în mine cu furie oarbă poate ai crezut că

@petre-ioan-cretu-0030869PCpetre ioan cretu
0
0

Caniculă

orașul meu colorat în verde și galben pai galben palid pătat cu roșul soarelui în picături mici apoi buletinul de știri vremea toate trecute prin ochiul meu căprui în ecranele de sticlă și

@petre-ioan-cretu-0030869PCpetre ioan cretu
0
0

Cântecul ploii spre asfințit

fantomele de zi la braț cu arătările nopții s-au așezat lângă mine tiptil şi patul scârțâia groaznic, iar mâna mi-a rămas încremenită în mângâierea lor în ochi mi-au crescut deodată priviri

@petre-ioan-cretu-0030869PCpetre ioan cretu
0
0

Cântecul ploii la începuturi

când ferestrele încep să plângă una câte una pe bulevard când orele zilei s-au împuţinat şi vine întunericul din gânduri îmi place să îmbrăţişez ploaia pe furiş să o dezmierd să o mângâi pe

@petre-ioan-cretu-0030869PCpetre ioan cretu
0
0

Luminile din ferestre mureau încet

la spectacolul de sfârșit de an unde cardinalul are pălărie roz și degete subțiri pline de inele grele la orgă cântau două contese îndelung apretate la trompetă cântam doar eu și pentru asta

@petre-ioan-cretu-0030869PCpetre ioan cretu
0
0

Cum zbura pe stradă un rinocer

înainte de roată a fost câine a trăit s-a gudurat a lătrat și a mușcat ca un maidanez a mers cu coada în vânt fudul cum nu a mai fost nimeni până într-o zi când a vrut să muște o roată de la

@petre-ioan-cretu-0030869PCpetre ioan cretu
0
0

Cu toate acestea nu este îndeajuns

mă întrebi cum e să te trezești deprimat să vezi lumea prin crăpăturile pleoapelor să fii infestat cu brumă ori încă din somn să fii beat să aluneci în vomă să cazi fulgerat sau să te lovești

@petre-ioan-cretu-0030869PCpetre ioan cretu
0
0

Orașul cu trei felinare și o roată bolnavă mintal

vreau să-ți povestesc iubito despre orașul cu trei felinare și o bancă uitată în parc unde în fiecare zi primeam o gogoașă și de atâta fericire plesneam despre orașul unde specialiștii în

@petre-ioan-cretu-0030869PCpetre ioan cretu
0
0
24 din 249 poezii incarcate