"Niciodată pietrele" – 20150 rezultate
0.01 secundeMeilisearchVictor Titiu
Dacă vreodată treceți printr-un sat așezat la câțiva kilometri de Lechința lui Ion Vlasiu și la alți câțiva de Vaideiul lui Ion Horea, aproape de Ludușul lui Traian Furnea și nu foarte departe de Giulușul lui Eugeniu Nistor, sat tânăr cu mulți copii care tot la șapte pietre aruncate-n apă se scaldă și pescuiesc, care caută cu înfrigurare locul unde curcubeul iși pune piciorul pe pământ, care fac tăcerea sa cânte și își îngrădesc pădurea cu urmele pașilor, care învață sa citească în cartea cu vise, convinși că nicăieri nu e mai bine ca acasă, fiți siguri că sunteți în satul meu și vă poftesc la mine unde semințe de bostan sunt din belșug iar pâinea și sarea nu se termină niciodată. Fiți, deci, oaspeții mei dragi!
24 poezii, 0 proze
Daria Gordon
Niciodata nu mi-a placut sa scriu despre mine. Sau sa ma descriu. Asa ca textul acesta este, cu siguranta scris-sters-scris-sters de cateva ori. Dar mi-am facut curaj si iata-ma: m-am nascut la Constanta de unde am luat dragostea pentru mare si am invatat sa visez muntele. Am locuit in Ardeal de unde am invatat dragostea de traditie si de locul strabunilor. M-am mutat in Marea Britanie unde mi-am inceput cariera de medic. A scrie e ca si cum ai vorbi cu un prieten imaginar si i-ai arata ce vezi tu. E un vis mai mult sau mai putin real caruia ii dai aripi si il trimiti in lume. Si daca macar un om din cei care il citesc inteleg limbajul, atunci scopul a fost atins. Traim prin tot ceea ce ne inconjoara, dar visam cel mai frumos prin scris.
21 poezii, 0 proze
Laura Lescudean
"Niciodata toamna nu fu mai frumoasa Sufletului nostru bucuros de moarte." Tudor Arghezi - "Niciodata toamna"
4 poezii, 0 proze
Zota Marius
Nu voi zimbii niciodata daca nu v-a trebuii sa o fac...inchipuiti-va cat timp imi ramine la dispozitie ca sa pling...
3 poezii, 0 proze
Alexandra
Nu voi inceta niciodata sa caut dragostea pura.
10 poezii, 0 proze
Călin Cătălin Răpciune
A fost odată k niciodată un Făt care crestea într-o zi cât altii într-un an... Nu vreti să stiti cum arăta după vreo 3 luni...
33 poezii, 0 proze
Rosoaga Luminita
Nu e niciodata prea tarziu sa faci ceea ce poti fi!
3 poezii, 0 proze
Nicoleta Zamfir Furtuna
Traiesc diverse stari si niciodata aceleasi. Cunosc oameni care ma inspira, iar altii imi sunt total indiferenti. Sunt cel mai pur si simplu om.
1 poezii, 0 proze
Mihai Cristina
"daca nu ai suferit niciodata inseamna ca nu esti binecuvantat"
3 poezii, 0 proze
GHERGHINA NICOLETA
SCRIU DIN COPILARIE DAR NICIODATA NU AM INDRAZNIT SA MERG MAI DEPARTE.
7 poezii, 0 proze
Niciodată pietrele
de mihai traista
Niciodată pietrele nu vor atinge sânii fecioarei, niciodată pietrele nu vor strânge coapsele femeii, niciodată pietrele... Niciodată! Într-o seară Manole, meșterul, s-a îmbătat (bietul), uitând s-o...
Pol S-N
de Bogdan Duduia
Mă cheamă râul vieții de departe, În timp ce sorb din izvorul tău scris Și fug înspre el, înecandu-mă în mare. Trei ape termale, Trei ape acide, Trei ape învolburate, Trei vieți de urmat. Curgi peste...
Capricii 4 / învață...
de ana sofian
ochii să ningă lumina în gheizere să se scalde când scoarțele îmi lasă afară omul și carnea lui aburind sub atingerea palmei pune-i avalanșei nume de râu și mângâie pietrele niciodată plecate din...
Subsolul casei...un paradis întunecat.
de Bodnărescu Vasile- Carol
Sunt acasă...și nevoia de niște lucruri personale mă împinge în paradisul negru...cobor...pe niște lespezi ude...se simte miros de mucegai...e rece…înaintez...aprind becul...lumina lui...
Niciodata
de Florin DeRoxas
pietrele nu vor intelege niciodata zborul unui fluture peste campia gandurilor mele. pasarile nu vor gusta niciodata sentimentele interioare, numai umane. si mai presus de orice, nici tu nu vei putea...
Pietrele urlă tăcut
de Fluerașu Petre
nu știu ce să fac atâta confuzie prea multă presiune lacrima nu se întoarce în oglindă nimeni nu trece pe sub scară moartea înfricoșează mai mult în legende * vălurile se amestecă un marș al...
Pietrele Annei
de Nuta Craciun
de la ochiul păsării care se desparte de anotimp la piatra care-mi plutește în sânge nu e decât o dimineață mai încăpătoare decât brațele lui Thanatos iubirea este un gard viu crește precum o iarbă...
În totul prea și niciodată destul
de Maria Elena Chindea
de mâine nu mai locuiesc în mine cât încă-i astăzi mulțumesc ne-nghesuită de păsări ați știut să m-aprindeți frumos mai vrem îndoielile voastre acide au scrijelit urme de gheară pe zborul meu flăcări...
în mine-mi port pietrele adunate în cruce
de valeria tamas
ascund în mine umbre. arborii mei in vesnica schimbare a trunchiurilor au in ei anii mei numarati stelel mele le am toate inchise in palma dreapta nu as putea sa retez un ram fara sa ma doara o...
Pietrele
de Ana Finta
Așteaptă, ca o așteptare prelungită. Speră și nu speră, știe și nu știe, o gândește și totuși n-o face conturat, concret. Sună interfonul. El, mereu impulsiv, săritor, nu reacționează. Parcă așteaptă...
