"Nicicînd, niciunde, niciodată" – 3950 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
Aallaavis
stiu,libera n-oi fi nicicand,prea multe bariere...dar insusi visul de-a fi ceea ce-mi doresc ma mai leaga azi de viata...
2 poezii, 0 proze
GAGheorghe Azap
n. 26 iulie 1939, Ticvaniu Mic, jud. Caraș-Severin. Poet. Studii liceale. A exercitat diverse profesii: vopsitor, expeditor forestier, voiajor comercial, învățător suplinitor, pictor de firme, muncitor necalificat (1959-1971); revine în satul natal (1972). Colaborează la: „Caraș-Severinul literar și artistic", „Flamura", „Timpul", „Luceafărul", „Orizont", „Drapelul roșu", „România literară", „Semenicul", „Steaua", „Transilvania", „Tribuna" etc. Volume publicate: Maria - o caterincă zbuciumată, versuri, Timișoara, Editura Facla, 1975; Bocceluța cu plăpânde, versuri, București, Editura Albatros, 1977; Roxana, Roxana, Roxana, versuri, București, Editura Albatros, 1978; Ețetera, versuri, Timișoara, Editura Facla, 1979; Cântece ștrengărești, versuri, București, Cartea Românească, 1981; Cuib'șorul nostru de nicicând, versuri, Timișoara, Editura Facla, 1982; Ultimul exemplar, versuri, București, Cartea Românească, 1987; Vreo carte (Curriculum vitae), versuri, Timișoara, Editura Marineasa,...
10 poezii, 0 proze
BIbogdan ioan
habar nu am ce sa spun cred ca ar trebui ceva sa spun sau ar fii ceva dar nu stiu ,sa zicem ca inca caut sa ma identific, m-am nascut ca orice om normal , am crezut ca o sa scufund in banalitatea sociala insa nu a fost asa, am incercat sa ma integrez intr-o societate prea ostila mie sau poate doar imaginatiei mele. sunt un tip din punctul meu de vedere foarte normal cu nazuinte si vise ce pe aici nu cred ca se v-or implini,de fapt o copilarie intreaga si restul zilelor pana acum am trait si traiesc in visele mele.asta nu inseamna ca sunt vreun introvertit, nicigand, insa in visele mele lumea e perfecta atata tot
31 poezii, 0 proze
Nicicînd, niciunde, niciodată
de Eugen Galateanu
Nicicînd, niciunde, niciodată Nu voi mai putea privi soarele Doar cenușiul îmi va îngheța fața Doar griul îmi va îmveli fruntea Doar negrul îmi va acoperi picioarele Nicicînd, niciunde, niciodată Nu...
eram o sita prin care nu trece nimic
de angela furtuna
eram o sită prin care nu trece nimic dimineață cu care mă spăl de lume în ochii unui copil orb: lumea este exilul meu într-un cuvînt din care nu mai pot ieși mișcîndu-l puțin cu privirea, irațional,...
Elegiile duineze
de Rainer Maria Rilke
Cu toți ochii viețuitoarelor văd Deschisul. Numai ochii noștri sînt ca întorși și așezați ca niște capcane, roată, în jurul liberei ieșiri. Ceea ce este-n afară noi nu știm decît din căutătura...
”AH!” Ce zi, și ce oameni...
de Maftei Florentin
Nicicând, nicicum și niciunde toamna nu a fost mai frumoasă, spunea poetul; iar mie, niciodată nu mi-a fost dat să trăiesc această stare de împlinire cum acum, în zi aleasă, cucerit fiind emoțional...
Eseu
de Lucian Munteanu
ESEU Niciodată Niciunde Nicicând Poezia Nu e verset De comând Și din nou Încă odată și iar Poezia Pocale de har Este vis Nu coșmar Peste veac Permanent Și mereu Poezia E viață Și Eu Eternă Aleasă de...
Lămâiul fără soare
de Nincu Mircea
Sunt lămâiul ce nu a văzut soarele niciodată, Deși am coroană de frunze bogată Și am crescut înalt lângă fereastră Răspândind miros de fruct galben în glastră. Simt primăvara cum vine pe afară de...
paharul de apă, cronica de duminică seara
de Oancea Sorin
vorbe de aur-n zile de tablă cuprinsul de chin închis de glugă tu treci pe poteci de umbre m-am să te văd în lumina felinarului n-ai să mă știi pe banca de lemn pierdut într-un sărut de noapte...
În timpul somnului
de Radu Gyr
În timpul somnului mă vizitează munții sălbatici pe care nu-i știu; fiorduri unde n-am navigat scânteiază și vin să mă vadă noaptea târziu, și vaste grădini pe care nu le-am cules niciodată îmi...
Gând trist
de Lidia Muraru
Sunt departe, departe de durerea ta dar am simțit-o, era o șoaptă în palma ta dreaptă, în degetele care mângâiau atent volanul îndemnându-l când la stânga când la dreapta ta. Sunt departe, departe de...
Spre cer
de nonciu dragos
Să-mi lași scrisoarea ce ți-am scris Și du-te-n pribegie să nu aud nicicum, Niciunde eu vreodat’ de tine mândro. Pe sub cămașa-n vânt am toată averea, Și plec cu ea deodat’ cugetând adesea. Mai rar...
[Din trupul meu au evadat invadatorii]
de Daniel Dăian
Culori îndrăznețe se gudură sub pielea mea. Tac și nu taci. Deschid cava până țâșnește viața din pieptul păsării. Tu mă privești cu o iubire migratoare în colțul buzelor. Este vineri și vineri negru...
Ispititorul
de Vasile Munteanu
eu sunt din Tiamat, regatul în care regele a zămislit o mie de poeți – nu vă mirați, nu ați fost niciodată în țara în care din cauza viselor, locuitorii când se trezesc sunt beți; eu unul nu am fost...
Flori de iris
de Nicu Renardo Norel
Flori de iris Triști-ți ochi ce mă privesc dar nu pot să mă vadă, Umbriți de-a genei aripi și pleoapa ce-o să cadă, Sunt prea adânci și-n unda lor reflectă raza lunii Topită-n lacrimi de cristal...
Omul care apropie marea
de Marius Lazarescu
Pe la baraca frizerului o răpăială caldă i-a întunecat cămașa, dar nu-l putea opri nimic. Șiroia între cârje pe drumul terasei, mergea ca niciodată prin bălți, mârâia la mașini și la celelalte...
Ochii mi se vor ridica
de casandra holotescu
Îmi voi prinde părul strâns, să-mi tragă pielea în sus așa ochii mi se vor ridica n-o să mai caut pe podea piesele lipsă din colecția cu zile de ieri. Nu, nu am să vorbesc despre mine dar ai grijă pe...
Lumea ca meditație
de Wallace Stevens
Din răsărit se-apropie. El e Ulyisse, Ireversibil aventurier? Arbori proaspăt lucrați. Iarna spălată până departe. Nelămurit Ceva se mișcă la orizont, crește. O umbră de foc izbește pânzeturile...
Pentru când ai să mă uiți
de Cristiana Popp
Îți simt degetele violete adânc încrustate pe trupul meu aprins. Clipele nopților mele îți poartă numele ca un vaier prelung al neputinței de a fi doar unul. Mirosul tău, sărat ca mările tropicelor...