Căutare

romancier ucrainean născut în Rona de Sus la 17 ianuarie 1949, decedat la 18 februarie 2003 Poetul și prozatorul Myhailo Nebeleac s-a născut la 17 ianuarie 1949 în comuna Rona de Sus, județul Maramureș, într-o famile de țărani. «M-am născut între munții albaștri/ din aleanul cântecului de oier,/ pe unde timpul șerpuie într-una, doar în răsuflări de primăvară/ apropiindu-se cu sete/ de cofa cu apă rece/ pe unde ierburile zboară/ tot printre șiruri de cocori…», va scrie într-una din poeziile sale, despre locul său de naștere, care a devenit pentru Myhailo Nebeleac alfa și omega a scurtei și neliniștitei sale vieți – «Aici este liniștea nașterii mele,/ aici este soarele plopilor mei,/ aici începe urcușul/ drumului meu către stele!..» Drumul către stele al poetului, ajuns el însuși o «stea» a literaturii ucrainene din România s-a dovedit a fi nedrept de scurt și deseori un «urcuș» greu. După terminarea școlii elementare din satul natal, unde-l avea profesor de limbă și literatură...

0 poezii, 0 proze

ciocan elena despina

Tanara si nelinistita

28 poezii, 0 proze

Daniel Popa

Tanar si nelinistit :)

1 poezii, 0 proze

Vasile Vasilescu

- baiat - proaspat intr-o circumstanta care ma inspira - vreau sa impartasesc cateva versuri scrise aseara - nelinistit ca s-ar putea sa nu-mi creati contul din cauza informatiilor lacunare...

1 poezii, 0 proze

Alice Călugăru

Alice Călugăru (4 iulie 1886, Paris - 1957) Plecată de timpuriu în literatura franceză, Alice Călugăru debutează încă de pe băncile liceului, absolvit la București, în 1907. Fire neliniștită, agitată, activitatea sa publicistică, desfășurată în revistele din țară, nu-i dă satisfacție. Plecată pentru studii la Paris în 1912, se expatriază, mai întâi în Belgia, apoi - definitiv - în Paris. Aici preocupările sale literare continuă sub pseudonimul Alice Orient, obținând premiul al doilea și medalia de aur Femina pentru poeyia Les Perles, versiunea poeziei românești Cântec de plasă (Viața românească, nr. 1, 1912, p. 15-16). Sub același pseudonim, poeta publică, în 1924, romanul autobiografic La tunique verte (Paris, Malfere, Bibl. du Herisson). OPERE: Viorele, versuri, Buc., 1905; Versuri, Buc., E.P.L., 1968, cu o introducere de D. Micu. COLABORÃRI: Semănătorul (1903); Analele literare, politice, științifice (1905); Viața literară (1906); Revista noastră (1906); Convorbiri literare (1906,...

4 poezii, 0 proze

Cino da Pistoia

1270 cca - 1336 sau 1337 Pe numele adevărat Guittoncino dei Sighibuldi, a fost un ilustru jurist, profesor de jurisprudență la mai multe universități italiene și om politic însemnat în cetatea natală, Pistoia. Mult apreciat de contemporani, a avut însemnate însărcinări politice, o vreme a fost și el exilat, asemeni lui Dante sau Guido Cavalcanti. Ca poet a lăsat un bogat Canțonier (165 de poeme dintre care multe sunt sonete). Lăudat de Dante pentru poeziile sale de dragoste, Cino este, prin facultatea de introspecție cu totul deosebită, prin tristețea neliniștită a poeziei lui, un precursor al lui Petrarca.

2 poezii, 0 proze

Vittoria Colonna

1490-1547 Descendentă a nobilei și puternicei familii Colonna, marchiză de Pescara, Vittoria Colonna este una din femeile cele mai culte și mai sensibile ale Renașterii italiene. Rămasă văduvă, și-a căutat alinarea în religie și în viața monahală, întreținând însă vii contacte cu cercurile intelectuale și religioase sensibile la reforma protestantă. A fost admirată și frecventată de personalități de primă mărime ale culturii vremii. Faima ei se datorează atât lui Michelangelo, care a nutrit pentru ea o prietenie superioară și o adâncă iubire spiritualizată și i-a închinat poezii ce sunt adevărate capodopere, cât și bogatei "Corespondențe" cu personalități ale vremii și mai ales volumului ei de "Rime". Publicate postum, acestea cântă iubirea pentru soțul mort pe câmpul de luptă și neliniștita sa înflăcărare religioasă.

1 poezii, 0 proze

Giovanni della Casa

1503-1556 S-a născut la Mugello sau la Florența, s-a format în mediile intelectuale ale Florenței, Bolognei și Padovei, a cunoscut o carieră ecleziastică de mare prestigiu ca arhiepiscop de Benevento, comisar apostolic la Florența, nunțiu papal la Veneția, secretar de stat al lui Paul al IV-lea. A scris în latină și în italiană: orațiuni, versuri bernești, un epistolar diplomatic. A devenit celebru mai ales datorită micului tratat al manierelor elegante, "Galateo", în care idealul înalt al omului de lume din "Curteanul" lui Castiglione este coborât la nivelul unui șir de precepte seci menite să standardizeze comportamentele mărunte ale vieții. Publicate postum, "Rimele" lui, grave și neliniștite, dovedesc, dimpotrivă, un poet original și un stilist rafinat, atent la muzicalitatea cuvântului.

1 poezii, 0 proze

Gabriela Savitsky

Cu numele administrativ Gabriela Doina Popescu, cu numele secret și drag, Gabriela Savitsky, cu care încearcă împărăția cuvintelor, nu cu intenții neapărat cuceritoare ci, mai degrabă, cu acelea de a o adânci și a o face sonoră. Nu există, cred, întrebare mai chinuitoare pentru omul trăitor pe pământ, sub stelele de la facerea lumii, decât cea asupra rostului propriu. Ce aduce prezența lui, în plus? Ce are de făcut pentru a nu supăra ursitoarele și norocul? Unii își află răspunsul cald și oarecum liniștitor în rutina vieții zilnice în care se așează ca lutul rece în matrița pentru cărămizi crude. Cărămizi care trec prin focul evenimentelor și construiesc, cuminți, zidul omenirii, năzuind să ajungă la cer. Sunt alții mânați de-o dorință stăruitoare și neliniștită. Sunt cei care vor să afle, vor să înțeleagă, vor să-și explice, vor să spună și altora. Sunt cei pe care viața proprie nu-i încape. Fără fals orgoliu ci cu multă umilință, trebuie să recunosc a mă prenumăra printre aceștia....

28 poezii, 0 proze

Nelinistitul meu apus

de mircea trifu

NELINIȘTITUL MEU APUS În care inimă-aș putea să îl ascund, Sub care cer trecut, sărat sau dulce, Neliniștitul meu cu chipul blând, Prin lume răstignit în loc de cruce ? Născut devreme-n altă crudă...

Abandon

de DoranaAna

cel mai adânc apus din mine s-a stins în întunericul unei nopți pe care am ascuns-o într-un anotimp ploios lângă un nor cenușiu cel mai nevinovat răsărit s-a cuibărit dimineața la pieptul tău...

În acest amurg târziu

de Cristian Petru Balan

În acest amurg târziu, când săgețile solare înjunghie blând aurul norilor, însângerându-l, spicele fragezi de grâu, cu mlădieri feline de aer văratec, îți mângâie pulpele superbe, amețitor de...

În drumul meu

de Ana Urma

Starea mea de acum și lumina apusului dau o strălucire stranie împrejurimilor, nu pot să spun care dintre ele mai mult. Privesc cerul așteptând semnul care să mă ghideze în drumul meu. Păsări...

Atelier

Cartea lui Rafael XVIII

de Ionut Acrudoae

XXIII Aria era neliniștită. Aria era singură în camera ei, goală, și se admira în oglinda imensă atașată de dulapul ei. Aria era nemulțumită. Nu-i plăcea corpul ei, era prea mic, prea...

ProzăAtelier

J\'ai ouvert mon piano

de Mircea Elian

Dacă Stai singur ziua la fereastră neașteptînd nimic Și nu-ți pasă de privirile neliniștite ale celorlalți, Bătrînețea nu-ți va mai spune poate nimic nou, Azilurile de repos au și ele geamuri cu...

Căderea îngerului albastru

de Cojocaru Valentin

Te-am visat din nou înger albastru Călare pe un unicorn măiestru, Cu sabia apusului în mâna dreaptă, Și cu sufletul ce se zbate-n cealaltă; Mai lipsit de speranță ca niciodată, Căci voința în trup...