"Ne va rămâne întotdeauna Barcelona" – 20277 rezultate
0.03 secundeMeilisearchEugen Ionesco
Eugen Ionescu (n. 26 noiembrie (13 noiembrie, pe stil vechi) 1909, Slatina - d. 28 martie 1994, Paris; cunoscut în afara României sub numele de Eugène Ionesco, conform ortografiei franceze) a fost un scriitor de limbă franceză originar din România, protagonist al teatrului absurdului și membru al Academiei Franceze (fotoliul nr. 6). Obișnuia să declare că s-a născut în anul 1912, ori din pură cochetărie, ori din dorința de a crea o legătură între nașterea lui și cea a marelui său precursor Ion Luca Caragiale. Tatăl său, Eugen Ionescu, român, era avocat, iar mama, Marie-Thérèse născută Ipcar, avea cetățenie franceză. La vârsta de patru ani își însoțește familia în Franța, unde va rămâne până în 1924. În copilărie Eugen Ionescu și sora sa au simțit pe pielea lor drama destrămării căminului: mama a pierdut custodia copiilor, iar tatăl i-a readus pe amândoi copiii în România. În noua lor familie cei mici au fost supuși la unele abuzuri fizice și verbale, iar această traumă a...
15 poezii, 0 proze
Dobrescu Bianca
„Ne face plăcere să reluăm o rubrică mai veche a revistei noastre - DEBUT. Cine are talent, are șansa ca într-o singură zi să iasă din anonimat... Azi, Bianca Dobrescu. Mioveni, o localitate așezată undeva pe Paralela 45 din emisfera nordică. Nu știu dacă fata a venit pe lume pe partea dreaptă sau pe partea stângă a liniei imaginare, dar s-a născut cu mult noroc. Și norocul ei stă în puterea de imaginație pe care se altoiește misterul creației. (..) Și scrie, lumea zice „în prostie”, pentru că nu știe să se mai oprească. Și poezie, și dramaturgie, dar mai ales narațiuni. De curând a trecut la roman. Timpul va dovedi dacă e vorba de ceva temeinic sau numai de o pâlpâire de flacără de paie. Noi ne facem datoria să-i deschidem poarta spre celebritate.” Marin Ioniță ( Revista Argeșul) id: icanplaywithmadness
4 poezii, 0 proze
Anca Anitei
Faceti-va timp sa cititi aceste minunate randuri... Avem timp pentru toate. Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga, sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou, sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine, avem timp sa citim si sa scriem, sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris, avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam, avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu. Avem timp pentru ambitii si boli, sa invinovatim destinul si amanuntele, avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare, avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile, avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam, avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem, avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea, avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem. Avem timp pentru toate. Nu e timp doar pentru putina tandrete. Cand sa facem si asta murim. Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua!! Am invatat ca...
16 poezii, 0 proze
GETA NEDELCUU
Autobiografie Ne-am născut în zi de vară, Eu și a mea surioară Două gemene frumoase Și foarte gălăgioase. Părinții erau săraci Viață grea... n-ai ce să faci... Foarte greu ei ne-au crescut, Dar ne-au iubit foarte mult! Gingașe ca două flori, Eram ale lor comori. Răsfățate și iubite Și cu mult drag îngrijite. Doar că, într-o zi de vară, Nori negrii se adunară Prevestind parcă ceva, Groaznic, că se va-ntâmpla. Ca un prunc neprihănit, La șase luni a murit Scumpa, surioara mea, Pornind tristă spre o stea. Câtă jale, ce durere! Dar, Domnul le-a dat putere Și după un an jumate Mama, mai naște-un frate. N-a ținut mult voia bună, Că-a murit la... doar o lună. Altă tristă-înmormântare, Altă mare supărare... Domnul nu i-a părăsit, Ruga lor le-a îndeplinit Și, după doi ani... în fine, De la spital mama vine, Cu draga mea surioară Frumoasă .. din cale-afară! Bună, cuminte, deșteaptă Urcă treaptă, după treaptă; În viață, în căsnicie, Mamă bună și soție! Azi, suntem la casa noastră, Prin strădania...
25 poezii, 0 proze
André Verdet
André Verdet est né à Nice en 1913 et il s'est éteint à l'âge de 91 ans à son domicile Saint Paulois le dimanche 19 décembre 2004. La famille Verdet s’installe à partir de 1918 à Saint-Paul de Vence. André Verdet rejoint l’infanterie coloniale en 1923 et séjourne en Chine. Rapatrié et soigné à Briançon, il rencontre Jean Giono en 1937 et publie ses premiers poèmes. André Verdet rencontre Jacques Prévert en 1941 à Saint Paul de Vence. En 1944, le Commandant Duroc, alias André Verdet, chargé du sabotage et du contre-espionnage, est arrêté par la Gestapo en même temps que Robert Desnos. Il est incarcéré à la prison de Fresnes, puis envoyé au camp de Compiègne et déporté à Auschwitz puis à Buchenwald. En 1948, André Verdet publie "Souvenirs du Présent", "Histoires" et "C’est à Saint-Paul de Vence" cosignés par Jacques Prévert. André Verdet et Jean CocteauEn 1951, encouragé par Picasso, André Verdet va diversifier son art et va se mettre à la peinture. Durant les années cinquante, à...
1 poezii, 0 proze
ana sofian
Văzusem ochii tăi într-o dimineață cu ceață urcau muntele de gheață m-am gândit atunci că ploaia palmelor mele îți va fi frânghia cu care vei escalada în timp; de vrei,apucă secunda și smulge-i pilonul de sub picioare să ne fim ploaie și soare pe veșnicie...
239 poezii, 0 proze
Ionela van Rees-Zota
"Cu cât știi mai multe despre un om, cu atât îți dai seama că îl cunoști mai puțin!" Cautam colaboratori in domeniul mass-media: Siturile noastre active sunt: www.AsiiRomani.eu www.RadioR.eu www.RumaenischeAsse.eu Va invit sa ne cunoasteti si de ce nu, sa colabora.:-) Ionela van Rees-Zota
224 poezii, 0 proze
Foias Nicoleta
Dintotdeauna mi-am dorit sa fiu altfel decat ceilalti , sa fac ceva nebunesc si nemaivazut , sa imi las sufletul sa exalte si sa-mi domolesc pasiunea prin ratiune . Traim unii langa altii si avem impresia ca ne stim pe dinafara, dar de fapt fiecare dintre noi e un strain . Cu toate ca odata destainuite , gandurile isi pierd esenta si devin banalitati , m-am gandit totusi ca intr-un colt de lume exista poate o singura persoana , care trecand peste cuvinte va intelege ce vreau sa spun . OM SINGUR , ai grija de tine !!!
4 poezii, 0 proze
Bangau Cristina Simona
hmm... i can be whatever you want me to be... ...ador zilele de toamna tarzii, in care simt ca e ultima zi cu soare care va mai exista... cred ca intr-un final vom ajunge cu totii sa suferim de depresii, degradandu-ne treptat, pentru ca aceea entitate suprema sa poata savura momentul in care ne vom autodistruge prin combustie interna... imi place teatrul de calitate, lectura, intr-o zi in care s-a intrerupt electricitatea din cauza furtunii, la lumina unor lumanari pe cale sa se stinga. imi place sa cred ca exista sfarsitul lumii... lipsit de paradis totusi. as vrea sa pot crede in basme cu creaturi fantastice, in care mai exista o farama de speranta in zambetele schingiuite de caldaramurile mizerabile. cand voi simti prima urma de fericire adimensionala, nedistorsionata, ma voi arunca de pe o stanca, in speranta ca voi reusi sa strang in gheare, nemurirea. pana atunci, iubesc...un nu stiu ce, nedefinibil, pe o margine de banca deformata de imaginea soarelui oglindit in ghetarul pe...
1 poezii, 0 proze
Alice Nahon
Alice Nahon est née le 16 août 1896 à Anvers, Belgique. Elle était la troisième d’une famille d’onze enfants. Son père était né aux Pays-Bas, mais de descendance française et sa mère Julia Gijsemans, venait de Putte près de Mechelen, où Alice a passé une bonne partie de son enfance. Elle fit ses études élémentaires à Oude God et, à partir de 1911, Alice étudia à l’École d’Agronomie à Overijse où elle va graduer. Toutefois, quand éclata la Première Guerre mondiale, elle devint étudiante infirmière à l’hôpital de Stuivenberg d’Anvers. Après plusieurs semaines de travail ardu, elle tomba malade à 18 ans à peine et il semblait que ses poumons étaient sérieusement attaqués. Elle poursuivit donc ses études à l’Académie d’Anvers et aux cours de littérature de Pol De Mont. Les années qui suivirent, Alice les passa au sanatorium, et à partir de 1917, elle va demeurer six ans à l’Institut Sint-Jozefs à Tessenderlo. Les médecins de là-bas vont la convaincre qu’elle était atteinte de tuberculose...
7 poezii, 0 proze
Ne va rămâne întotdeauna Barcelona
de Sorin Stoica
Am ieșit din camera de hotel cu gândul că-n orice moment aș putea muri. Dar ce frumoasă era Barcelona! Iar eu n-aveam nimic de făcut în toată dimineața. Doar săracii, emigranții, vagabonzii,...
La Pedrera
de Bianca Goean
Un fel de preludiu Diminețile suna în țară, întotdeauna la timp pentru a-l prinde pe Stefan înainte de a pleca la grădiniță, și-i asculta toate visele visate și mai ales pe cele imaginate, râdea...
mi se făcuse așa frică și parkă nu știu
de hose pablo
când am intrat și te uitai mirată la puloverul cela al meu cu cerbi atunci barcelona pierduse și donetsk bătuse 3 și tu te uitai încremenită la mine ăsteia îi merge îmi spuneam uitându/mă în ochii...
Român în lume / Rumano en el mundo
de Nicole Pottier
Român în lume Poezia disporei române după 1990 – Spania Antologie bilingvă de poezie românească Cristina Lincu, Dan Munteanu Colán În colaborare cu Gelu Vlașin, Cătălin Marleneanu. Prolog de Dan...
Scuipand pe Bucuresti
de Florin Ostrov
\"Da, si eu mi-s bucuresteanca\", imi raspunde increzut interlocutoarea, cu un inconfundabil accent moldovenesc. Si-si trage mai aproape fetita de 5-6 ani, imbracata simplu cu o ie brodata manual in...
Adagio I I
de Radu Tudor Ciornei
Ea era întotdeauna aceeași poate din când în când era un pic diferită dar numai atât cât ne pot schimba culoarea părului luminile dimineții sau distanțe măsurabile în grabă ea era pe când nici măcar...
scrisoare pentru capătul pământului
de Dana Banu
poate mâine serile nu îți vor mai spune povești despre mine câinele casei va rămâne singur drumurile ni le vom închide în cutii ieftine de carton lângă trei nasturi și un capăt de ață poate mâine am...
O teamă la care să cuget
de Florin Andor
timpul se măsoară în stihii și enigme acoperind pământul dintre noi care ne ia mințile adăugind cum un văl păgubitor dincolo e cald și arborii cresc mari vibrațiile silabei și o teamă la care să...
ipostaze
de vlad sibechi
Ipostaza I întotdeauna fusese curios în privința direcției pe care grupul avea să o urmeze… curiozitatea- o nerăbdare copilărească alimentându-i frisoanele de ură și pesimism. depindem de noi înșine,...
Carte și muzică la ELiad
de Paul Bogdan
Nu am mai avut sub acoperișul atelierelor noastre de mult timp o lansare de carte. Ziua de joi ne va uimi cu... două cărți ale aceluiași autor, Marius Marian Șolea . „Contemporan cu Dumnezeu” și „ Un...
