mi se făcuse așa frică și parkă nu știu

e un trip halucinat aici. se condenseaza stari, imagini, totul pe fundalul unei povesti grotesti cu oameni carati in containare. ar fi pacat sa caut semnificatii, in mod cert as putea sugera o eventuala directie gresita celorlalti citotori. impresia mea e insa aceea ca s-a cautat expres o astfel de formula oarecum inconsistenta logic pentru a pune in valoare ceea ce se naste prin descriptivul unor stari \"semăna la un trip/care rămâne pe mult timp dar nu era\" - asadar avem tripul care contureaza o angoasa si o tristete amestecate \"apoi tu înainte de plecare te-ai apropiat/m-ai cuprins și m-a întristat că nu e bine așa\" si acest registru continua pana la final. ideea dialogului se sustine pe parcursul intregului text si e mai degraba recusrsiv - avem doar vocea auctoriala, fara niciun alt raspuns - de aici se dezleaga emotia \"am închis a doua zi telefonul nu am explicație/mi-era foarte sau destul de rușine pt că te plac\" si pe de o parte normalitatea capata accente absurde - apare chiar si un fel de dedublare, in fapt o multiplicare a egoului prin amestecarea lui in multimea care actioneaza ca un intreg si de aici impartirea unei stari comune \"cineva când a văzut n/a știut să rabde/și urina mirosea pentru prima dată în viață/mirosea destul de firesc și plăcut așa\", pentru a trage concluzia finala.
este de remarcat faptul ca mintea luneca pe diferite pante in text, de la limbaj internetic la exprimari fruste, dar in tot se remarca un ton cald, gingas aproape, ca o voce care a trecut prin disperare (container).
un poem care se bazeaza aproape integral pe forta de sugestie. mi-a placut.