Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Ne despartim..."20277 rezultate

0.01 secundeMeilisearch
40 rezultate
Stoica AlexandraSA

Stoica Alexandra

AutorAtelier

Imi place vantul. Imi plac norii care ascund in spatele lor speranta soarelui. Caut sa ma cuibaresc prin munti. Ei sunt casa mea. Nicaieri nu ma simt mai libera ca acolo. Urc pe culmi ca sa pot fi mai departe de realitate. Primul meu „succes literar“ a fost in clasa a V-a, cand am scris compunerea „Frunza”. Era o poveste trista despre trecerea timpului si greutatea cu care ne despartim de trecut, apoi de viata. Bineinteles, pe vremea aceea nu cunosteam complexitatea de care vorbesc acum. Pe atunci eram multumita ca am reusit sa personific o frunza si sa creez o poveste deosebita. Apoi au urmat alte publicari in culegeri de eseuri si reviste ale liceului –am fost eleva a Colegiului National I. L. Caragiale, din Bucuresti – din cadrul unor seminare interdisciplinare. Apoi am scris doar pentru mine. Dar mi-am dat seama ca mi-ar placea ca numele meu sa insemne ceva, pentru ca in lumea asta exista un loc si pentru mine. Imi sunt foarte dragi lucrurile provocatoare. sau imi place sa-mi...

4 poezii, 0 proze

Lorena PopaLP

Lorena Popa

AutorAtelier

M-am hotarat sa scriu despre tine. Draga suflet al meu, iti multumesc pentru ca esti alaturi de mine si imi veghezi trupul. Iti multumesc pentru ca ma inveti sa traiesc chiar si atunci cand inchid ochii. Iti multumesc ca tresari daca ii ating parul si ii simt aroma de liliac. Iti multumesc pentru ca esti etern al meu, numai al meu si ca nimeni si nimic nu ne mai poate desparti de acum inainte, cat timp vom exista amandoi. Iti multumesc pentru ca nu vei muri dupa ce eu nu voi mai fi si iti multumesc din nou, dragul meu suflet, pentru ca m-ai intalnit intr-o seara, eu singura abatuta de soarta si cufundata in lasitate, tu singurul ghem de speranta care mi-a intins iubirea. Ma simt astfel datoare fata de tine sa iti scriu o carte. Fara cuvinte pretioase, fara lumina improvizata a gandurilor, doar pura realitate a ceea ce am trait. Si inca mai traiesc. Am incercat de multe ori sa incep aceasta carte, dar de fiecare data ma opream. Nu aveam curajul de a scrie despre mine si despre tine, nu...

36 poezii, 0 proze

Mondea AdrianMA

Mondea Adrian

AutorAtelier

un fel de selfie... transcendentar. Cuvintele conturează. Cuvintele se conturează, dau naștere, un fel de „țesut” complex, învăluind stările, învăluind emisferele. Cuvintele se „regândesc” adesea într-un minunat vortex al trăirilor, coborând discret pe locurile intime, pe acea bandă a sufletului blocat în vibrație (...și distanța necesară pentru încă o sublimă respirație). Să fie poezia un spațiu vital al regăsirii? Sinele unui paradox în care am visat să avem o altă viață? Poate de aceea „curțile” noastre interioare nu ne aparțin. Nu au granițe. „Aleile” au devenit locuri de joacă, un panteon în jurul căruia nu există decât propriile noastre dorințe, senzații, eul creator și impactul psihic al nuanțelor. Dacă ar fi să investesc într-un selfie având ca fundal un joc teribil de ieșiri de urgență, unde „enclavele” intimității mele ar triumfa în ciuda mâinilor goale, aș putea, stenic, rupe marele pas al subconștientului, despărțit de oracole. Doar gândurile sunt umbrite de pleoape. Așa...

245 poezii, 0 proze

Eugène  GuillevicEG

Eugène Guillevic

AutorClasic

Eugène Guillevic (semnând adeseori sub semnătura simplă Guillevic) a fost unul dintre cei mai mari poeți francezi ai secolului XX. Stilul său, foarte direct dar și sugestiv în același timp, se caracterizează prin respingerea metaforelor. A fost tradus în mai mult de 40 de limbi diferite în 60 de țări. A primit, printre altele, Premiul Goncourt (1988), Marele Premiu Național Pentru Poezie (1984) etc. *** Eugène Guillevic (Carnac, Morbihan, 5 août 1907 - Paris, 19 mars 1997) est un poète français de la seconde moitié du XXe siècle. Il ne signa jamais ses nombreux recueils que de son seul nom, Guillevic. Il vient au monde dans le paysage pierreux et marin de la Bretagne. Puis son père, d'abord marin, se fait gendarme et l'emmène à Jeumont (Nord) en 1909, à Saint-Jean-Brévelay (Morbihan) en 1912, à Ferrette (Haut-Rhin) en 1919. Après avoir passé un baccalauréat de mathématiques, il est reçu au concours de 1926 dans l'administration de...

2 poezii, 0 proze

AG

André Gide

AutorClasic

Né le 22 novembre 1869 à Paris, André Gide est le fils unique de Paul Gide, professeur de droit, et de Juliette Rondeaux, riche bourgeoise d\'origine normande. «Né à Paris, d’un père uzétien et d’une mère normande, où voulez-vous, monsieur Barrès, que je m’enracine? J’ai donc pris le parti de voyager.» À la mort de son père, Gide n\'a que onze ans. Il est donc élevé par sa mère dans une atmosphère de rigueur morale qu\'on a dit castratrice, entouré presque exclusivement de femmes. Il épousera Madeleine Rondeaux, sa cousine de Rouen, en 1895. Dégagé de tout souci financier grâce à sa fortune personnelle, Gide s\'oriente très tôt vers une carrière littéraire dont ses premiers échecs ne le détournent pas les Cahiers d\'André Walter (1891), publié à compte d\'auteur: il se déclare soucieux de produire une œuvre qui assure sa postérité plus que sa gloire immédiate. Après Paludes (1895), Gide se moque des symbolistes et de lui-même, il publie les Nourritures terrestres (1897). Ce livre...

5 poezii, 0 proze

Bruno BernierBB

Bruno Bernier

AutorClasic

Né à Lille en France le 2.03.1956. Directeur Editorial dans une société des sites internet et homme bleu de www.bleu.org Recueils de poèmes de Bruno Bernier Soleil Noir Soleil Bleu Musée Timbré Poèmes-Timbrés Soleil Nu Hotel Lutetia Soleil d\'Encre Soleil d\'Encre II

1 poezii, 0 proze

Léopold Sédar SenghorLS

Léopold Sédar Senghor

AutorClasic

Né à Joal, au Sénégal, le 9 octobre 1906, Léopold Sédar Senghor fait ses études à la mission catholique de Ngasobil, au collège Libermann et au cours d\'enseignement secondaire de Dakar, puis, à Paris, au lycée Louis-le-Grand et à la Sorbonne. Il est reçu à l\'agrégation de grammaire en 1935. Tout en enseignant les lettres et la grammaire au lycée Descartes à Tours (1935-1938), il suit les cours de linguistique négro-africaine de Lilias Homburger à l\'École pratique des hautes études et ceux de Paul Rivet, de Marcel Mauss et de Marcel Cohen à l\'Institut d\'ethnologie de Paris. Nommé professeur au lycée Marcellin Berthelot de Saint-Maur-des-Fossés en 1938, il est mobilisé en 1939 et fait prisonnier en juin 1940. Réformé pour maladie en janvier 1942, il participe à la Résistance dans le Front national universitaire. De 1944 jusqu\'à l\'indépendance du Sénégal, il occupe la chaire de langues et civilisation négro-africaines à l\'École nationale de la France d\'outre-mer. L\'année 1945...

15 poezii, 0 proze

RJ

Roberto Juarroz

AutorClasic

Né le 5 octobre 1925 à Coronel Dorrego dans la province de Buenos Aires (Argentine), Roberto Juarroz a fait des études de lettres et de philosophie à l\'université de Buenos Aires et s\'est spécialisé dans les sciences de l\'information et de la bibliothécologie. De 1958 à 1965, il a dirigé la revue Poesia = Poesia. Il a traduit des poètes étrangers, notamment Antonin Artaud. Il a été l\'ami d\'Antonio Porchia. Entre 1971 et 1984, il a été directeur du Département de Bibliothécologie et de Documentation de la faculté de philosophie et de lettres de l\'université de Buenos Aires. Mal vu des militaires argentins, il a dû s\'exiler aux Etats-Unis et en Colombie. De retour en Argentine, il a dû affronter l\'intolérance, cette fois, des intellectuels de gauche. A nouveau exilé, il a voyagé. Il est devenu expert de l\'Unesco dans de nombreux pays d\'Amérique centrale. Sa compagne, Laura Cerrato, professeur de littérature anglo-saxonne à l\'université de Buenos Aires et poétesse, l\'a suivi...

9 poezii, 0 proze

Max BilenMB

Max Bilen

AutorClasic

Né à Salonique, Max Bilen a fait ses études de littérature et de philosophie à l’Université d’Instanbul. En 1961 il s’installe en Israël, où après avoir été conseiller Conseiller Culturel culturel auprès de l’Ambassade de Turquie, il entame une carrière universitaire à l’Université de Tel Aviv. ESSAIS CRITIQUES ET ARTICLES Dialectique créatrice et structure de l’œuvre, Vrin, Paris, 1971. Ecriture et initiation, Presses de l’Université de Lille III, 1977. Le sujet de l’écriture, Ed. Gréco, Paris, 1989. Jabès, du déchirement à l’unité (Editions Champs, Vallon, 1989). Le Mythe de l’écriture - textes réunis par Jean-Jacques Wunenburger, Paradigme/Varia 22, 1999). *** Ecrivains juifs francophones en Israël (Ariel, Jérusalem, octobre 1963). Regards sur la littérature turque contemporaine (Keshet, Tel Aviv, 1963). Introduction à la méthode de Paul Valéry (Didactique, Presses de l’Université de Tel Aviv, 1972). Discours aliéné et sujet autonome (Le Discours et le Sujet, Université de Paris X...

6 poezii, 0 proze

Roland GiguèreRG

Roland Giguère

AutorClasic

Né à Montréal en 1929, Roland Giguère étudie la typographie, la gravure et la lithographie à l'École des Arts graphiques de Montréal puis à Paris. Animé par l'amour du livre, il fonde, en 1949, les Éditions Erta, d'où naîtront plusieurs dizaines de beaux ouvrages faits de mots et d'images. Il retourne plusieurs années à Paris puis revient au Québec où il sera maquettiste et professeur en arts graphiques. Au cours de ces années, Roland Giguère publie plusieurs recueils de poèmes. La publication, en 1965, d'une rétrospective de ses poèmes, L'Âge de la parole (1949-1960), marque une étape majeure dans la poésie québécoise, cristallisant les mouvements sourds puis l'effervescence qui animent la société d'alors. Roland Giguère prend place aux côtés de Gaston Miron, de Paul-Marie Lapointe et des poètes de l'Hexagone. Giguère est lu, étudié, célébré; son œuvre est couronnée de nombreux prix. Mais la force créatrice de Roland Giguère se déploie autant dans la dimension de son œuvre dessinée,...

25 poezii, 0 proze

ne despărțim

de Virgil Titarenco

umbrele degetelor mele răsfiră vîntul promisiuni deșarte amăgesc nisipul rece al mării nu vei fi iubită niciodată niciodată îi șoptesc dar nu vei mai suferi frigul îngînă un te deum nesfîrșit în...

PoezieAtelier

Ne despartim...

de Oprea Andreea

Ne despartim si tare as vrea sa nu fii suparat, Ca team iubit e vina mea,nu tu esti vinovat. Sa punem dragostea in cui si s-o pastram uitata, Iar tu sa nu spui nimanui ca te-am iubit vreodata. De-o...

PoezieAtelier

Astăzi ne despărțim

de Ștefan Augustin Doinaș

Astăzi nu mai cîntăm, nu mai zâmbim. Stând la început de anotimp fermecat, astăzi ne despărțim cum s-au despărțit apele de uscat. Totul e atât de firesc în tăcerea noastră. Fiecare ne spunem:-Așa...

PoezieClasic

Astăzi ne despărțim

de Ștefan Augustin Doinaș

Astăzi ne despărtim Astazi nu mai cantam, nu mai zambim. Stand la inceput de anotimp fermecat, astazi ne despartim cum s-au despartit apele de uscat. Totul e atat de firesc în tacerea noastra....

PoezieClasic

Astăzi ne despărțim

de Ștefan Augustin Doinaș

Nimeni nu va ști că suntem tot atât de aproape și că, seara, sufletul meu, ca țărmul care se modelează din ape, ia forma uitată a trupului tău ... Astăzi nu ne sărutam, nu ne dorim. Stând la început...

PoezieClasic

Astăzi ne despărțim

de Ștefan Augustin Doinaș

Astăzi nu mai cîntăm, nu mai zâmbim. Stând la început de anotimp fermecat, astăzi ne despărțim cum s-au despărțit apele de uscat. Totul e atât de firesc în tăcerea noastră. Fiecare ne spunem:-Așa...

PoezieClasic

Sa ne despartim frumos

de Adria Martin

Cand ne-am indragostit Ne-am promis , orice ar fi, sa ne desapartim frumos. Sa ne inchidem amintirile In chihlimbare, nu in urne. Ce putine sanse erau Sa invinga iubirea In fata prejudecatilor si...

PoezieAtelier

Azi ne despartim

de Ștefan Augustin Doinaș

Astăzi nu mai cântăm, nu mai zâmbim. Stând la început de anotimp fermecat, astăzi ne despărțim cum s-au despărțit apele de uscat. Totul e atât de firesc în tăcerea noastră. Fiecare ne spunem: - Așa...

PoezieClasic

Astăzi ne despărțim

de Augustin Doinas

Astăzi nu mai cântăm, nu mai zâmbim. Stând la început de anotimp fermecat, astăzi ne despărțim cum s-au despărțit apele de uscat. Totul e atât de firesc în tăcerea noastră. Fiecare ne spunem: - Așa...

PoezieClasic

mâine ne despărțim, deci...

de Macovei Costel

lasă-mă să-ți spun ce cred, chiar dacă știi: da. sunt fericit, că am iubit și am plâns asemeni fiecărei zile ce-și ascunde ochii înroșiți am zămislit și am purtat pe brațe așa cum numai dulcea adiere...

PoezieAtelier