"Neînțeleasa ploaie" – 3262 rezultate
0.03 secundeMeilisearchIoan Al. Brătescu -Voinești
Ioan Alexandru Brătescu-Voinești (n. 1 ianuarie 1868, Târgoviște - d. 14 decembrie 1946, București) a fost un prozator român, faimos pentru povestirile sale, scrise pentru copiii săi. Ioan Alexandru Brătescu-Voinești vede lumina zilei la Târgoviște, în anul 1868, ca descendent al unei familii de boieri. Eroul din nuvela „Neamul Udreștilor” e un strămoș al scriitorului. A făcut Liceul și Universitatea la București. A fost judecător în București, Ploiești, Pitești, Craiova și Târgoviște, unde în anul 1896 s-a stabilit definitiv. A fost membru al Academiei Române. În anul 1945 a câștigat Premiul Național Pentru Proză. Nuvelele și schițele sunt partea teoretică a operei sale. Este cunoscut și pentru scrierile sale pentru copii: „Puiul” (tragica moarte a unui pui de prepeliță), „Privighetoarea”, „Bietul Tric”, „Niculăiță Minciună” (un copil isteț de la țară neînțeles de săteni), ș.a. S-a stins din viață în anul 1946.
0 poezii, 0 proze
Raluca Oprita
Se născuse dintr-o noapte nedorită cu secunde rupte de timp răscolea ca o spaimă fața neînțeleasă a lucrurilor se oprea rar de tot neștiut de târziu se zărea o umbră în stâncă strângea întunericul ca pe niște șoapte abia rostite gândurile foite între mâini rugă pentru timpul ei deloc grăbit egal de tăcut odată cu plecarea peste gesturile obscure își furișa ochii ca o pală de vânt după o atingere după fiorul care mima căldura unei promise dimineți.
63 poezii, 0 proze
CarolinaV
Sint o umbra stranie a existentei umane ...nu ma poate percepe nimeni , nici eu singura nu ma pot percepe...sint neinteleasa.
3 poezii, 0 proze
Marincat Alexandra
timpul trece si fara sa vrem ne schimbam... sunt simpla dar complicata, colorata dar alb-negru, fericita dar trista, linistita dar tumultoasa...sunt prea greu sau prea usor de descifrat, sunt neinteleasa sau previzibila, sunt o bucata de lut lasata in voia sortii pentru a o modela... sunt o piatra peste care am lasat sa treaca apele, sa o zgarie, sa o slefuiasca, sa o marcheze pe veci...
8 poezii, 0 proze
Gabriela Frantz
M-am nascut la 12 noiembrie 1968,in vecinatatea orasului Bacau, intr-o minunata zona peisagistica, un coltisor de rai uitat parca de vicisitudinile timpului. Am urmat scoala primara, gimnaziala si liceul in zona, dupa care mi-am continuat studiile la Universitatea "Titu Maiorescu" Bucuresti, Facultatea de Drept. Timp de 10 ani am lucrat ca profesoara in localitatea unde m-am nascut si am depanat pe ghemul existentei cei mai frumosi ani: anii copilariei. M-am casatorit in Italia, la Montecchio Maggiore, orasul legendarilor Romeo si Julieta unde am rezidenta si in momentul de fata. Am cochetat cu poezia inca din copilarie.Sensibila si visatoare mi-am creat un univers al meu in care ma refugiez ori de cate ori doresc sa evadez zidurile realitatii si sa ma alimentez cu energia necesara pentru a putea merge mai departe. Sunt sociabila, altruista, perfectionista dar nu perfecta,neinteleasa de cei din jur si uneori de mine insami. Iubesc inocenta copiilor, prospetimea naturii si ma simt...
24 poezii, 0 proze
georgiana boldea
neintzeleasa, dar iubita.Sentimentala,romantica shi plina de pasiune;iubesk tot ceea ce este frumos shi , pe langa poezie, ador muzica!
5 poezii, 0 proze
Filip Razvan Constantin
În particular arhitect, în esența un visător neînțeles nici chiar de mine. Dacă undeva în univers ai putea atinge trupul timpului atunci încolo imi bate sufletul la unison cu mișcarea imperceptibila a unui ochi frumos. ABSTRACT
9 poezii, 0 proze
lombardi alexandra
Poate ca nu vreau sa salvez padurea tropicala sau sa acopar gaura din stratul de ozon...Nu sunt vreun geniu neinteles sau vreo persoana plina de sine...Vreau doar sa creez ceva ce poate va ramane in analele literaturii romane sau macar sa-mi dau frau imaginatie fara ca macar cineva sa observe. Asta sunt eu fara ocolisuri,fara minciuni,fara nimic fals.Pentru cei vor sa ma asculte sunt exact aici si sunt gata sa prezint cea am mai bun din imaginatia mea.
1 poezii, 0 proze
Floriana Vîntdevară
Pe măsură ce învăț mai multe cunosc mai puține despre mine despre lume despre totul de neînțeles. Scriu, mă scriu, transcriu și transpun inconsistențele. dar cel puțin fac ceva.
96 poezii, 0 proze
coca maria madalina
Ma ghidez in viata asta plina de rautati,intrigi,barfe...dupa un singur lucru...claritatea cuvintelor de neinteles dar,care,fara nicio indoiala,inseamna multe. Locuiesc la tara,asta ma ajuta sa ma destind purtata de vant,murmurul apei cristaline de munte,si de dorinte ascunse...viata insasi este o dorinta...dar care se indeplineste in etape.Ele vin singure,cu putin noroc,sau mai greu,in functie de puterea fiecaruia dintre noi. Incerc sa ma las purtata prin castele,prin epoca demult apusa a cavalerilor si printeselor medievale...sunt mai multi...cei care ma apreciaza,cu adevarat ma considera o printesa,si-mi dedica versuri,prin vant si privind la stele...inconjurata de suflete calde,iubitoare de natura,sensibile,atrase de muzicalitatea vietii... Sunt un amalgam de dorinte,sunt ceea ce pot sa fiu,imi doresc sa nu ma schimb,vreau sa simt viata...Viata trebuie traita,insa ca sa faci asta trebuie sa o simti in adancuri...e inima ta. Eu sunt inima mea,sunt prietena mea...sunt viata!
6 poezii, 0 proze
Neînțeleasa ploaie
de Irina Lucia Mihalca
Prin picuri de ploaie amurgul scutură petalele florilor de prun, pe ramuri copacul suspinului își poartă ușor mâțișorii Neînțeleasa ploaie prin argintul nopții despică umbrele iubirii-culori vârtej...
O poezie neînțeleasă
de Mitrica Liliana
Astăzi din nou eu mă arunc pe foaie Și mă dezbrac de sentimente, gânduri… Astăzi, ca pe vremuri, eu aspir în ploaie, Apoi întind cu pixul strofe, rânduri… Astăzi ca pe vremuri, foia-mi este patul, Mă...
dar-ar Dumnezeu să dea
de Ștefan Petrea
sub taină de tăceri ce-oglindă locul tu zaci în mine, tot neînțeleasă îmi ții suflarea-n liniște aleasă, în călimară ielele-și fac jocul era-n visarea mea o pâclă deasă ce-mi negura la rădăcină tocul...
Fuga
de Matei Vișniec
Fuga I Vouă, celor care vreți să mă prindeți viu vă doresc o zi lungă și fără de ploaie și mă rog pretutindeni să aveți pe unde mă veți căuta drumuri bune din piatră și poduri trainice, acoperite și...
Văzînd omul
de Ștefan Petrea
obosit de cădere pașii îi încălțasem în nor și ți-am zis să mi-i lași pe vecie acolo să nu-i mai cobori așa aiurea cu orice prilej de ploaie vârstele nu mi se mai potriveau de când le îmbrăcasem ei...
Literatura si globalizare ( I )
de Madalin Ciortea
Totalizand volumul literaturii sub aspectul caliatate-cantitate se ajunge la o concluzie cel putin rar intalnita pe plan mondial - in Romania scriitura sufera de o inflatie exprimata in toate...
Epistola - unui invins...
de Sinziana Hliboceanu
Te vor plânge îngerii... îți vor plange ochii goliți de vise și speranțe, goliți de viață și culoare, acoperiti de timpuriu de praful nepăsării... Fii pe pace, te vor plange arhanghelii cu glasul lor...
între două clipiri
de florin caragiu
parfumul tufelor sălbatice ne înfășoară ai pielea fierbinte cu fața ascunsă mă rogi să-ți vorbesc despre curajul de-a înfrunta un glas rătăcit cu două tonuri mai jos în visul acesta în care sunt pe...
ultimul sărut
de Valeriu D.G. Barbu
nu trebuie să pari amabilă, bună, eforturile te-ar devasta și goli până la urmă, cu mine fii doar Tu… – în iubire nu există complezențe sau compasiuni, tot ce-i mai frumos în fiară se dezlănțuie:...
Omul
de Ioan Alexandru
Cu omul din spatele meu ducem împreună o ușă – lemnul din care-i închipuita brutal e ud și greu de zgâriat. Ca și cum toate bataliile absurde ale lumii cu cai, săgeți și coifuri ar fi avut nemijlocit...
