"Navetiști în cer" – 295 rezultate
0.03 secundeMeilisearchTiberiu Frim
Nascut, crescut, scolit. Si in viata. Navetist pe ruta Ploiesti-Pitesti-Bucuresti-Abudja-Lagos-Port Hartcourt-Santiago de Chile-Johannesburg-Pretoria-Potchefstroom-Abu Dhabi-Dubai-Astana-Atyrau. Doua carti publicate. De poezie. Prin reviste: eseuri, poezie, proza, mici studii de dogmatica ortodoxa, mici cronici, etc. Marele Premiu la concursul de poezie al Societatii Romane de Radio, Bucuresti 1995; Premiul Special pentru poezie si Premiul I pentru proza, la Festivalul de Literatura de la Tg. Jiu, 1998... parca. Premiul II pentru poezie la concursul de poezie "Zaharia Stancu", Salcia, 1997; o participare la Festivalul Novalis Kreis, Munchen, 1998. De meserie inginer, master in Management Sistemic, alte citeva specializari in Management de Proiect, Resurse Umane, Tehnologii Laser, Tehnologia Explozibililor si a Bombelor pentru Avioane, Protectia Muncii & Mediului in Zone cu Risc Maxim. Gara de resedinta intr-ale literaturii e la Pitesti. Unde inca nu m-a recunoscut nimeni ca jupin ori...
5 poezii, 0 proze
Luis Sepulveda
Probabil cel mai faimos scriitor chilian contemporan, Luis Sepulveda, născut la Ovalle în 1949, a străbătut încă de foarte tânăr teritoriile posibile ale geografiei și utopiei, din selva amazoniană în deșertul Saharei, din Patagonia până la Hamburg, din celulele dictatorului Pinochet pe navele organizației ecologiste Greenpeace. Din 1997 trăiește la Gijon, în Spania. Din această viață extrem de agitată a dat la iveală povestiri și romane care l-au impus imediat drept unul dintre cei mai înzestrați romancieri și nuveliști sud-americani și nu numai. A debutat cu un volum de versuri, pe când avea doar șaptesprezece ani. Trei ani mai târziu îi apărea prima carte de povestiri, intitulată Cronicile lui Pedro Nimeni. I-au urmat romanele Bătrânul care citea romane de dragoste (1989, recompensat cu Premiul Tigre Juan), Lumea de la capătul lumii (1989), Nume de toreador (1994), Povestea unui pescăruș și a motanului care l-a învățat să zboare (1996), Jurnalul unui killer sentimental. Yacare...
4 poezii, 0 proze
corneliu aursulesei
Un transfug dezertat din mine insumi, apatrid ,navetist prin ȚARA CELOR CE CUVÂNTÃ.
26 poezii, 0 proze
Navetiști în cer
de Bot Eugen Iulian
- Hei, tu, visătorule târziu, cu țeasta înfiptă în nori, sunt curios, sunt curios să știu cum oare ai învățat să zbori? mă-ntreabă vulturul, cu disperare trăgând sfori după sfori, sfori după sfori......
hârlețul care sapă cu cerneală
de Vasile Munteanu
zic unii că poetul are stea în frunte mă râcâi acerb – nu cade nimic cerul stă în coate sprijinit de masă într-un echilibru greu – de alambic de tutun sunt galbeni norii și de fum trandafiri de vin...
Călătorie înaintea zorilor
de Adrian Nicula
Sunt printre anonimi În trenul plin cu multă lume, Ce fuge dis-de-dimineață Prin noapte, fum și neagră ceață. În trenul plin cu multă lume, Ce trece dis-de-dimineață, Mă-nnec în fum și neagră ceață...
Cana cu vin
de tea nicolescu
“Parcă făceai naveta?” Sigur că făceam, personalul pleca - din Gara de Nord bineînțeles - cât era de personal ori numai cursă de navetiști n-aș putea să spun, cert este că pleca la 6,45 în...
Primarii fosili sint pe cale de aparitie
de remus radu
Primarii fosili sint pe cale de aparitie O noua specie apare in zoologia de tranzitie: primarii fosili. Am identificat patru exemplare cu o vechime mai mare de 15 ani. Vin din vremuri in care cu un...
Ziua în care iepurele era plecat de-acasă - 34
de marin badea
De parcă ar aștepta cuminți, la semafor, manechinele din vitrina galanteriei din colț, atât îmi este dor de tine, galben și și dulce, ca pojghița laptelui lăsat să se prindă. Da, au ieșit pe străzi...
La cules de rodii în cartierul Rahova 30
de Anni- Lorei Mainka
Pentru noi copiii, verile în acei ani începeau fix la 15 iunie. O zi pe care și acum o simt ca pe o mare eliberare, chiar dacă acum 15 iunie este o zi obișnuită. Nimeni nu mă mai felicită că am...
La cules de rodii în cartierul Rahova 45a
de Anni- Lorei Mainka
Cât de frumos a fost 1. septembrie 1981 cu trenul! Am plecat în zori din orașul ce dormita, în care oamenii păreau că știu bine încotro se duc, glisând pe trasee prestabilite de pe care nu prea...
cândva voi întîlni miriștea în care aș putea să visez
de Daniela Bîrzu
nu voi face niciodată ceea ce am promis. nu mă voi duce într-o gară mică să văd răsăritul la 6 am. când greierii infuzează spectrul roșu al soarelui cu sunetele lor intrându-ți în creier ca niște...
Poem în proză roză
de Valeriu Dinca
Eu am întrebările mele, când nu știu să răspund, le pun pe foi, iar probabil când voi ști va fi fost prea târziu. Undeva, într-un colț rătăcit, câlțoși, măslinii și clisoși, ca ochii uitării, fire...
Cerșetorul sau dreptul la fericire
de Eduard Zalle
Soarele dimineții de vară înțeapă aerul stătut al pieței care începe să prindă viață. Târgoveți cu fețe obosite și țărănci planturoase, într-un ritual cunoscut, își așează cu grijă și oarece rutină...
dezancorare
de Vasile Munteanu
încep să simt în oase căldură și lumină scutur spre cer trei zile înmugurite-n ger cârligele ce mi-ați înfipt în carne m-ajută-n loc de piele să port pânză prin rămurișul copleșit de neguri urcă spre...
ramen
de emilian valeriu pal
de mîine mă mut în hokkaido aici oamenii se bulucesc în sicrie de parcă ar fi niște microbuze cu navetiști care trebuie să respecte programul se moare cu spor de parcă dumnezeu se tocmește la sînge...
Șpaga
de Grig Salvan
Trenul în care mă aflu ca vechi navetist, ticsit de lume, oprește cu scrîșnet de frîne în mica gară a urbei. Abia respirînd în atmosfera încărcată de tot soiul de mirosuri amestecate, cobor...
Pentru studenți
de Laurentiu Babi
Pentru studenți În general, la Ciulnița se suie multă lume. Puhoi. Albi, negrii, supărați, veseli, profesori navetiști, cerșetori profesioniști, țărani autentici, țărani la figurat, infractori...
Drumul spre casa...
de Mihail Gabriela
Am lăsat în urmă Aiudul și am început să urcăm pe drumul ce șerpuiește prin pădurea ce poartă numele orașului pe care tocmai îl părăsisem. Ne înghesuiam unii în alții în autobuzul obosit de vreme în...
\"lulu on the bridge\"
de lucaci sorin
și când vorbea dimitrie cu o grimasă în colțul gurii ne treceau fiori reci pe șina spinării se deformau ziua și noaptea cu ultimele picături de sudoare pe fruntea statuii ecvestre a lui alexandr...
