"N-am spus demult" – 21108 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
SVStanica Ilie Viorel
Eu m-am născut să fiu mai mult de o zi...Poate cât să am timp să mă nasc. Am apărut în Hunedoara și puțini sunt cei ce mi-au auzit sosirea, nu pentru că n-aș fi avut ceva de spus.Am spus, în gura mare, dar furnalele vuiau cântecul lor (mai târziu am aflat...jeleau), mama mea era obosită de ziua de ieri și de altele.Moașa și-a sters nasul cu mâneca halatului și mi-a zâmbit ca și când ar fi spus :- o să vezi tu! Am rămas de atunci pe aci, mereu pentru încă o zi. Poate cât să am timp să mă nasc. *** actualizare, azi 24.07.2024: n-am publicat nimic, dar, de curând, am avut curajul (tupeul) să dau la tipar două volume, în parteneriat cu editura Ecou Transilvan- Cluj Napoca. folosind link-ul de mai jos puteți viziona filmul prezentării cărților https://m.youtube.com/watch?v=QEmfnHMiM9U&t=1561s *** e-mail: siwdem@yahoo.com *** actualizare, azi 08.08.2024 am debutat într-un volum colectiv, alături de autorii: Anica Andrei-Fraschin, Ottilia Ardeleanu, Valeriu Barbu, Mihaela Marinela Chițac,...
1052 poezii, 0 proze
GAGeorge Allan
Bruma respir bruma si mi-e frig nu foarte rau... am geaca asta cu gluga iarba netunsa de doua saptamani e acum alba; ieri era verde asa e la astia … mai incolo e un mos intr-un baston, incearca 2 usi la 2 case... n-am treaba cu el. imi vad de drum mai in viteza,ca mi-e frig. (nu prea face fatza gluga) pe drum dau de unu James care ma recunoaste si ma saluta: "hy man" are bagajele dupa el se duce acasa in Jamaica. doar io cu el mai suntem la ora asta inghetata, noi si cativa gunoieri. James e negru in fine... respir bruma si-mi aduc aminte de mama asa...putin ca i-am spus ca-am dat pe geaca 3 mil si ea a fost cam 5 si-acum doar p-asta o am, ca James ala se duce acasa si io nu... si mai merg un pic,mai vad odata mosu, fara baston,pierdut de tot de data asta… mai respir 3 pasi de bruma pana sa ajung acasa.
2 poezii, 0 proze
Anamaria Radu
Jurnalista plafonata, cu ambitii de a-si gasi o slujba serioasa si bine platita. Am facut facultate, masterate, si in acest moment singurul rost pe care il vad in ele e faptul ca mi-au mancat timpul in care puteam citi. Citesc cu placere si cu o dulce invidie si, pana acum, n-am spus si n-am scris nimic memorabil.
1 poezii, 0 proze
YIKILI PATRICK
n-am nimic de spus despre mine desi poate imi pare rau
1 poezii, 0 proze
LMLeonardo Meriseanu
Sunt un liber simt de vorba, n-am biografie-n norma...restul... sunt cam educat cu cei ce stiu si au de dat! Copilaria mi-am petrecut-o intr-o mirifica oaza de frumos - vacantele la bunici, in oraselul Moinesti de pe meleagurile moldave`, iar anii adolescentei si restul copilariei in fascinanta Craiova, acolo unde viata e intr-atat de vie la 18 ani incat simti ca zbori spre nori`, ceea ce m-a incurajat pe aceasta latura poetica a mea. Ar mai fi de spus ca provin dintr-o familie de artisti...tatal arhitect` , ceea ce m-a inclinat spre scris si pictura , printre alte hobby-uri de-ale mele. Pot spune ca am pasiuni destule, fiind un nonconformist si in acelasi timp un polivalent ca obiecte de ocupatie. Biografie: Liceul Traian Vuia Craiova ; Scoala Tehnica Masuratori si Devize Constructii Craiova ; Facultatea - Sectia Agroturism si Montanologie Craiova ; Apoi cativa ani de Medicina Veterinara in Timisoara : latura cunoasterii aparitiei si diversificarii vietii m-a impins spre cunoasterea...
40 poezii, 0 proze
Costin
Nu sunt poet...si nici nu vrau sa fiu...Vreau sa fiu asa cum ma simt...sa fac ce simt...N-am scris niciodata o poezie sau un text de dragul de a crea arta...pur si simplu au fost anumite momente in viata mea care mi-au determinat anumite stari de spirit, iar singurul mod prin care-mi puteam gasi linistea launtrica era sa dau frau liber mainii pe o foaie de hartie, si sa o las sa astearna ce simt.DA sunt genul de om caruia-i plac provocarile, fie ele de zi cu zi sau filozofice, care iubeste paradoxurile...care incearac sa treaca de anumite limite(limite pe care mare majoritate a semenilor mei nici macar nu le constientizeaza)...care incearca sa nu cada in patima visarii nici sa se lase furat de o realitate excesiva.Ar mai fi multe de spus dar cred ca este indeajuns. CONCLUZIE(?):doar eu(justme)
3 poezii, 0 proze
CZCristian Zeletin
Sunt un experimentalist însă nu și un oportunist. Primul bungee jumping nu m-a oprit să-l fac și pe-al doilea, așa s-a justificat căsătoria mea. Când am sărit prima dată cu parașuta am spus că n-o s-o mai fac niciodată, cu toate acestea am făcut 2 copii. Dacă aș spune prea multe despre cărțile pe care le-am scos lumea ar căuta să mă judece, eticheteze, după editurile care m-au publicat, după recenzii, după lungimea cravatei, după ascuțimea nodului din gât, după cât de lung mi-e părul, chiar și ăla de la subsuoară. Și-ar scufunda privirile adânc în oglinzile Google-ului și atunci vor trimite vânătorul cel iscusit să scoată inima frumoaslor mele creații, deși, slavă Domnului e loc pentru toată lumea. Am terminat la Iași Facultatea de Cibernetică. Am cunoscut destui informaticieni care își iau un aer de superioritate datorită cunoștințelor lor. Informatica e doar o unealtă. Nu te face cu nimic mai presus decât pensionara din Cișmigiu care mânuiește andrelele sau croșetează. Lumea mea...
2 poezii, 0 proze
Felicia Mariana Orban
"Nu sunt ce par a fi - Nu sunt Nimic din ce-aș fi vrut să fiu! Dar fiindcă m-am născut fără să știu, Sau prea curând Sau poate prea târziu... M-am resemnat, ca orice bun creștin, Si n-am rămas decât..." Cea care sunt!... Mai concret: Numele meu este, așa cum scrie in caseta de sus, Felicia Mariana Orban. Data nașteri: 7 februarie 1978. 1993 – 1997 Liceul Teoretic "Al. I Cuza" – Ploiești (profilul Chimie – Biologie) 1998 – 2002 Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității "Spiru Haret" București, specializarea Engleză – Germană. Momentan… visătoare. În viitorul apropiat… profesoară. Mai târziu… time will tell! După cum se vede, n-ar fi prea multe de spus despre mine. Cum am început să scriu: îmi aduc vag aminte că am scris câteva poezii prin clasele primare (parca erau despre mama…), dar la modul serios am început să scriu în liceu. O părere negativă m-a făcut însă să renunț la un moment dat și am reînceput să scriu acum un an și trei luni, adică prin februarie...
91 poezii, 0 proze
NHNedelcu Horia
inalt ca bradu' -- far' de continuare, balai, tumefiat de muza, golit de sensuri si de vomul cuvintelor aruncate in obraji de zana, albastrit in ochi de-atata cer cernit printre pelicula clipei, romantic pana'ntre labele picioarelor deznisipite de valuri molcom trecatoare, cu mintea aburita de drogul fonemului, cu inima mai la una, mai la alta ... dintre flori, caut linistea ce n-o voi apuca niciodat', sufletul fiindu-mi rob conflictului si creatiei de adanc intru inalt iaca c-am spus-o!
3 poezii, 0 proze
PGPaul Guimard
"Miezul omului este solid, tare, poate chiar invariabil. Dar ceea ce face el depinde cam 99% de hazard. În linii mari, noi suntem cei care decidem, suntem liberi. Dar în privința bunurilor vieții, hazardul are de spus mai multe decât noi", a afirmat Paul Guimard (1921-2004), într-o convorbire memorabilă cu Jacques Jaubert. Ideea stă la baza a trei dintre cărțile lui cele mai citite: romanele Strada Le Havre (1957, Premiul Interallie), Ironia soartei (1961) și Bunurile vieții, best seller din 1967, care obține Premiul Librarilor și este imediat ecranizat, cu Michel Piccoli și Romy Schneider în rolurile principale. Paul Guimard a debutat ca jurnalist. Primul sau roman, Les Faux Freres (1956), obține Marele Premiu pentru umor, dar consacrarea literară vine abia după cărțile "serioase". În 1981 și 1982 este chemat la Elysee și face parte dintre apropiații lui Mitterrand. Se va distanța de acest episod printr-o altă frază rămasă celebră: "Singurul meu regret este că n-am obținut, în timpul...
1 poezii, 0 proze
N-am spus demult
de Elena Zerfus
N-am spus demult Dar încă mai ascult Cum crește frunza și mă sperii de trunchiul obosit al serii Zile-mi se sparg în ochiul larg și fericirea în secunde din aminitiri? De unde? Mă surprind adunând,...
Pronto! Cu Ina Scăiețina lu’ Cârlan, vă rog!
de Atropa Belladona
Pronto, pronto! Cu Ina Cârlan…A dracu’ italieni de baltă, nici românește nu știți… Cu Ina, vă rog, pămpălăilor! Si, si…sisi voi, nu eu, da, aștept… Alo, Ina, te pup, soro, lasă-mă să vorbesc, repede,...
Schimbari
de Robert
Demult, am spus ca nu pot iubi, ca nu voi putea simti acest lucru pentru vreo persoana. Peste cativa ani, cineva care m-a doborat cu sinceritatea sentimentelor sale a devenit persoana pe care o...
ți-am spus demult că dragostea e oarbă
de Lory Cristea
găsește-un loc în pieptul meu să fiarbă și-apoi ca o aripă tremurând să mă străbată, flacără de gând ți-am spus demult că dragostea e oarbă încearcă, așadar, fântâni secând precum un zeu amurmurând...
Am Putut Sa-ti Spun
de Florin DeRoxas
credeam ca n-am sa-ti pot spune tot ceea ce ma doare, dar iata ca am putut. voiam sa-ti spun demult timp adevarul, dar ma gandeam ca te voi rani, abia acum imi dau seama ca de fapt minciuna mea te-a...
Stația 7 (n.)
de Romeo Rostas
- Îmi permiteți domnișoară? - Da, sigur, răspunse Eliza facând loc să se așeze unui domn în vârstă, o prezență stranie. În mâna stângă purta un geamantan din lemn, învelit cu o husă veche cu nasturi....
Am venit, am văzut, m-am ușchit!
de Liliana Pintocara
Ajunsesem pe aeroportul Băneasa cu mai bine de-o oră, înainte de îmbarcare. Niște acrituri uitate la soare, ne-au controlat actele și bagajele de m-au făcut să mă întreb: \"unde naiba v-au găsit,...
ultim gând simplu
de Lory Cristea
v-am spus demult că vorba-mi va amorți pe buze zdrobită-amar de brume fără de înțeles și v-am mai spus în vremea aceea-atât de des că mulți găsi-vor semne prin care să m-acuze prin fel de fel de...
viața de vie
de Bejliu Anne-Marie
el mi-a spus demult să uit cârceii din viața (vița) de vie mă fascinau în copilărie și desenam pe furiș interminabilele spirale de viață uneori greșeam rupeam hârtia și atunci i-am mușcat am simțit...
Scrisori pentru mai târziu și alte monologuri
de Lorena Copil
N-am reușit să țin în viața mea un jurnal ca lumea. Cred că nu am trăit prea mult în tot acest timp, deși mi-aș fi dorit. Până acum n-am strâns decât câteva lucruri mărunte, care nu reușesc să spargă...