"Moartea ca o sărbătoare" – 20163 rezultate
0.03 secundeMeilisearchCătălin Angelo Ioan
1985-Absolvent al Facultății de matematică din București 2000-Doctor în matematică al Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași 1990-2007-Asistent universitar, lector universitar, conferențiar universitar la Universitățile "Dunărea de Jos" din Galați, "Constantin Brâncoveanu" din Brăila și "Danubius" din Galați A publicat 4 volume de proză și poezie: "Moartea ca o dobândă" - proză-Ed.Sinteze, Galați, 2007 "Viața ca o uvertură" - proză-Ed.Zigotto, Galați, 2007 "Povestiri peste timp și spații"- proză, Ed.Zigotto, Galați, 2007 "Alfabetica revoltă" -poezie, Ed.Zigotto, Galați, 2007 39 cărți de matematică și economie 80 articole publicate în România, Japonia si Regatul Unit al Marii Britanii
37 poezii, 0 proze
Frédéric Mistral
Motivația Juriului Nobel "ca o recunoaștere a originalității lui pline de prospețime și a inspirației adevărate a creației lui poetice, care reflectă fidel priveliștile țării sale și sufletul autentic al poporului său, și, de asemenea, ca o recunoaștere a activității lui semnificative ca filolog provensal". Frédéric Mistral ( n. 8 septembrie 1830 Maillane, Bouches-du-Rhône - d. 25 martie, 1914 Maillane) poet francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1904. Joseph - Étienne Frédéric Mistral s-a născut la 8 septembrie 1830, în localitatea Bouches-du-Rhone din sudul Franței. Tatăl său este proprietar al Mas-ului du Juge, unde poetul va locui până la moartea acestuia (1885). Face studii la școala rurală de la Saint-Michel-de-Frigolet, apoi la Pensionatul Dupuy și la Colegiul Regal din Avignon. Prima sa încercare poetică (încurajată de Joseph Roumanille, "repetitor" la Colegiul din Avignon și unul dintre cei mai apropiați colaboratori și prieteni ai scriitorului) este...
0 poezii, 0 proze
Alin Stelian Dobre
00 00 00 Dialog cu Dumnezeu: -EU sunt Inceputul si Sfarsitul. Tu cine esti sau ce esti? -Eu sunt Singur pe Lume,sunt cel fara Inceput si fara Sfarsit. -Cum poti tu, un muritor sa nu ai Sfarsit? -Pentru ca eu sunt numai Suflet.Cand Sufletul se va desparti de trup asemeanea unor pasari carora le-au fost distruse cuiburile,el va colinda prin lume nelinistit,neinteles si trist, isi va gasi o noua casa si inca una si inca una...la nesfarsit. -Tu nu ma iubesti pe Mine? -Ba da te iubesc cum l-am iubit si pe tatal meu. -Tu nu ma iubesti pentru ca nu vei aduce rod pentru mine,tu esti copacul neroditor, esti cel blestemat . -Doamne, si eu am in gradina mea multi pomi neroditori si ii ud in fiecare zi si am grija de ei ca si de cei cu rod. Cand vine primavara si ciresii si visinii neroditori infloresc si totul e un colt de rai, dar din cauza raului din lume ei se scutura iar fericirea ia locul tristetii. -Frumusetea vietii voastre este data de faptul ca moartea va poate lovi in orice clipa. Daca...
9 poezii, 0 proze
Jaufré Rudel
Jaufré Rudel de Blaia a fost un om foarte nobil și generos și prinț de Blaia. Și s-a îndrăgostit de contesa de Tripoli, fără a o fi văzut vreodată, și numai pentru vorbele bune pe care le-a auzit despre ea de la pelerinii ce se întorceau din Antiohia. Și a scris despre ea multe versuri cu melodii bune, dar cu cuvinte simple. Și pentru că voia să o vadă, s-a făcut cruciat și s-a pornit pe mare. Și pe corabie a căzut bolnav și a fost dus la Tripoli aproape mort într-un han. Și aceasta a ajuns la urechile contesei și ea a venit la el, la căpătâiul său și l-a luat în brațe. Și a știut că ea era contesa, și pe loc și-a redobândit vederea și auzul și l-a lăudat pe Dumnezeu pentru că l-a ținut în viață până a văzut-o. Și astfel a murit el în brațele sale. Iar ea l-a așezat în mormânt cu mare cinste în casa Templului. Și pe urmă, în aceeași zi, s-a călugărit pentru durerea pe care a dobândit-o prin moartea lui. Engleză Jaufre Rudel (Jaufré in modern Occitan) was the Prince of Blaye (Princes...
2 poezii, 0 proze
Marcela
Se intreba oare cineva cine sunt?! Nici macar eu...Totusi sa trecem la treaba. Biografia?!-Arhiva prafuita de agonia timpului Uitata pe coltul unei buze uscate A vrajitoarei batrane - Soarta. Eu - nascuta atunci si inca nu decedata, Insir biografia unei vieti inca virgine. Bantuie pe ici-colo si dincolo cineva, Ce isi doreste sa traiasca frumos. Fericirea o imaprte cu suferinta Se bucura de fiecare nota din muzica clasica Dansata in armonia vocii lui Pavarotti. Adora natura,linistea,haosul Adierea vantului ii produce extaz. Raza de soare o incalzeste ca iubirea de mama Luna ii asculta secretul noptii Norii spulbera gandurile adunate Si fulgerul o trezeste la realitate. Apa dulce de izvor ii amorteste buza. Iubeste viata, uraste moartea Simte durerea prin muzica Exprima sentimentul prin vers Iubirea o transforma in note muzicale Note intregi,doimi,patrimi,pauza mai lunga Si din nou pe scara portativului O patrime si-o doime isi face loc. Bataia inimii e un semn ca traieste. Respecta...
1 poezii, 0 proze
Karl Georg Büchner
Karl Georg Büchner (n. 17 octombrie 1813, Goddelau, Hessa — d. 19 februarie 1837, Zürich) a fost un scriitor romantic german. Fratele său a fost fizicianul Ludwig Büchner. Opere Moartea lui Danton (dramă, 1835) Leonce și Lena (comedie, 1836) Woyzeck (1837). Scriitor german cunoscut mai ales pentru dramele sale: Moartea lui DAnton și Woyzek. Este autorul comedie Leonce și Lena. Nuvela sa Lenz este caracterizată de Arnold Zweig ca începutul prozei europene moderne, Elias Canetti o caracterizeaza ca cea mai hotărîtoare trăire literară a vieții sale.
1 poezii, 0 proze
George Vasilievici
„de o vreme înotai într-un zid. azi ai găsit ieșirea, pe partea cealaltă. eram cu tine când mi-a venit în cap asta: Te iubesc, moarte. Eu tot la tine mă întorc. Viața e doar o simplă aventură. Te iubesc, viață. Eu doar cu tine vreau să fiu. Moartea e doar o căsnicie aranjată. ai râs, tu ai fi inversat strofele. fie, le inversez, întoarce tu zidul”. (Mugur Grosu) A murit George, cu îngerii lui cu aripi de lame de ras care fumează pe la spatele lui Dumnezeu și îi aprind lumânări în față. A murit George, cu copil cu ochi bătrâni, care a privit prea mult în interiorul lumii și a scos de acolo urâtele și frumoasele, fără să aleagă. A murit George, petrecut de necredința prietenilor în dispariția sa... în Săptămâna luminată... „Acum aproape patru ani făceam cunoștință cu George Vasilievici. A trebuit să-mi spună atunci cea mai cruntă veste. Că a murit tata... Nu am putut atunci ajunge acasă și am făcut stenciluri cu Tatăl Nostru în neștire, supravegheat de George, Mugur, Miki, Alina......
0 poezii, 0 proze
Jimi Hendrix
La 27 noiembrie 1942 se naste la Seattle James Marshall Hendrix dintr-o familie in care s-a amestecat sange de alb, negru si rosu. La unsprezece ani, putin dupa moartea mamei sale, incepe sa cante la chitara. La 16 ani abandoneaza scoala si devine un muzician ratacitor. Ei, nu trubadur, nu, ci rythm&blues si rock’n’roll. Dupa ce face armata la parasutisti, la 21 de ani devine session man, adicatalea canta si el cu cine avea nevoie de un chitarist de acompaniament. In ‚65 isi face primul grup, dar nu are prea mare succes in America, asa ca un baiat dragut, Chas Chandler de la Animals il duce la Londinium, unde Jimi devine star. Dupa ce da niste albume tari gen „Are you experienced?”(‚67) sau „Electric Ladyland”(‚68) si dupa ce face istorie la Woodstock(‚69) si in insula Wight(‚70), Jimi moare din cauza unei supradoze in anul de gratie 1970. Daca va fascineaza chitara lui ca si pe mine, va invit sa-i cititi si versurile. Merita.
28 poezii, 0 proze
Enache Simona
Nascuta intr-un mic sat din judetul Prahova,Conduratu,intr-o familie modesta cu 6 membri. Am fost educata de parinti buni,cu credinta in Dumnezeu. Viata m-a trecut prin multe incercari...Am inceput sa scriu poezie la 14 ani,dupa moartea mamei. Am continuat sa ma exprim prin scris,in general poezie,in fiecare etapa a vietii. Nu am facut eforturi sa incerc sa le public,le-am pastrat ca pe ceva personal,intim. M-am casatorit in anul 1996 si in prezent am o famile frumoasa,am 3 copii,3 fete.Ele sunt toata bogatia mea. Nu tanjesc dupa bogatiile materiale,adevaratele comori se gasesc in sufletele oamenilor.
9 poezii, 0 proze
Ludovico Ariosto
1474-1533 Autor al capodoperei Orlando Furioso, se naște la Reggio Emilia, ca fiu al unui demnitar, dar se formează la Ferrara. Se dedică de tânăr studiilor umaniste. După moartea tatălui (1500) rămâne capul familiei numeroase, ceea ce îl obligă să intre în slujba cardinalului Ippolito d’Este, iar mai târziu a ducelui Alfonso d’Este. Ultimii ani ai vieții și-i petrece la Ferrara, în pacea dragostei domestice, dedicându-se preocupărilor literare și organizării reprezentațiilor teatrale ale curții. La moartea sa era deja o celebritate nu doar italiană ci și europeană. A tradus din Plaut și Terențiu.
2 poezii, 0 proze
Moartea ca o sărbătoare
de Grig Salvan
Tocmai împlinise nouăzeci de ani. „Frumoasă vîrstă!” spuneau toți. Îl felicitau și îi urau să atingă suta. „ E destul! Mi-ajunge!” protesta el ridicînd mîinile și zîmbind larg. Nici măcar nu o făcea...
In illo tempore
de Cătălin Al DOAMNEI
devenisem campionul marilor idealuri îmi mai lipsea doar moartea ca o soră bună am ieșit pe străzile multicolore proaspăt asfaltate de municipalitate în amintirea tuturor promisiunilor neonorate la...
fir de iarba
de mircea trifu
acuma doamne-ți cer,mai lasă-mă odată, să o privesc din cer,cu lacrima sărată, ce cade-n glastra verde,ce veștejește-o floare, o floare ce cu ani,era o sărbătoare, în care ea era venită să danseze,...
Crimă și pace bună
de Marius Marian Șolea
21 Arborii parcului se împodobiseră cu sute de ciori, ca pentru o sărbătoare continuă. Erau atât de multe ciori! Le știa din totdeauna, dar parcă niciodată nu fuseseră atât de multe. Acel oraș își...
Gabrielle Wittkop și moartea ca impuls sexual
de Fluerașu Petre
“Necrofilul” este o carte șocantă, în sensul pozitiv al cuvântului, de la un capăt la altul. Moartea devine o beatitudine a simțurilor, o stare ultimă care transcende toate elementele mundane....
Devoratorul de umbre, o nouă carte semnată Teodor Dume
de Teodor Dume
dragi prieteni, sfârșitul acestei luni, iulie, mi-a adus o nouă bucurie pe care țin să o împart cu voi. și vă mulțumesc pentru asta! Lucrez la "foc automat" pentru că la vărsta mea timpul nu se...
False recunoașteri 3
de Elena Albu
Recunosc că nu-mi plac porțile deschise larg. Nu e nici o metaforă aici, mă refer chiar la porțile caselor. Și asta de câțiva ani încoace. Rădăcinile mele sunt în Baldovinești, și-n arborele meu...
Cu mașina la iarbă verde
de ion untaru
Nu știu dacă v-am spus că eu am cea mai simpatică bunică din lume, harnică nevoie mare, că nu poate să stea o clipă locului. Mai vine un prieten pe la mine, mai facem o tablă, ciocnim un pahar de...
Poemul care se scrie singur
de Daradici Ladislau
Mi-a murit umbra și nu e nimeni să mi-o-îngroape, mi-a murit ploaia și niciun nor nu vrea să-i fie vad de ape; până și moartea mi-a murit, e zare altui răsărit. (Nicolae Băciuț, Moartea morții)...
Timp și Dumnezeu
de razvan rachieriu
Omul e cea mai mare închisoare ambulantă, își poartă în el închise îndoielile casante, ce se sparg ca niște pahare, își taie sufletul încarcerat de cioburile tristeții și neputinței, iar când vrea să...
