"Mi-am plâns relele trecute..." – 20774 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
AA.V.
Am deschis ochii spre lume într-o oarecare zi de luni. Desi m-am nascut cu acordul parinților, am plans în semn de protest fata de cruzimea cu care am fost "integrata" în respectabila societate. Am urmat scoala generala fara prea multe proteste și m-am trezit în liceu.Mi-am petrecut cei 4 ani de "liceana" visand și aspirand la titlul de studenta fara sa fac insa nimic concret pentru ca visul sa devina realitate. Am ajuns și studenta, am fost și absolventa și acum, ironia sortii, sunt salariata...Toata viata mea de pana acum s-a desfasurat cu acordul parintesc cu care am si intrat în viata. Spre mirarea mea înca traiesc, deci atat.
1 poezii, 0 proze
Tilita Radu
Viata mea e o poveste Ce continua zi de zi. O poveste fara sfarsit Ce continua la infinit. Stau si ma gandesc... Ce am fost si ce-am facut? Si imi dau seama... Un trecator intr'un film al vietii mut. Daca mi'a fost greu sau usor, Nimeni nu m'a intrebat Eu doar am incercat Si am continuat sa razbat. Nu am reusit de fiecare data, Uneori am plans, Alteori am zambit. Eu iti multumesc ca ai fost langa mine, Atunci cand mi'am dorit!
1 poezii, 0 proze
TRTeodora Rus
Ti-am plans intre degete cand m-ai modelat Si-un aur din sudoarea-ti mi-a dat botezul vietii... Am sufletul cu linisti de nastere de leat Si fulgere-ntre gene... sub roua diminetii!
1 poezii, 0 proze
LPLigia Pârvulescu
Motor: sunt tinerr duamnă am / puță de om serios / îmi place veșnicia de la buric în jos (G. Azstalos) Texte publicate în revistele: Oglinda Literară 2007 Arcada 2008 24:ORE 2010 EgoPHobia 2011 Feed-Back 2011 Litere 2011 Familia 2011 Negru pe Alb 2014 Din întâmplare, ca orice se întâmplă :) ...iar din 2009 m-am întâmplat mai rar pe-aici. Când am început să-mi revin, m-am temut că-mi voi pierde integritatea mintală. Îmi amintesc că mama voia să-mi citească dintr-o carte pe care i-o cerusem eu, "Dincolo de planeta tăcerii", de C.S. Lewis, dar timp de două-trei nopți n-am lăsat-o să-mi citească. Până la urmă am acceptat și, după ce am ascultat-o ceva mai mult de o pagină, am izbucnit în plâns. Mama m-a întrebat de ce plâng. Fiindcă înțeleg, i-am zis. Apoi m-am întrebat dacă voi mai putea să scriu vreodată. (J.L. Borges) Pe drumul lung de la pește, pasăre și maimuță până la animalul belicos al timpurilor noastre, pe drumul acesta lung la capătul căruia sperăm să devenim oameni și zei, nu...
213 poezii, 0 proze
DUDorina Ana Urcan
Ieri m-am născut, un mic rubin, din lacrimă de înger plâns, crescut-am zâmbet, sau suspin, și-n vis, adesea m-am ascuns. Azi, doi rubini la rându-mi cresc și-i spăl cu lacrimile-mi vii, din seva mea le dăruiesc puterea sfântă de-a iubi.
22 poezii, 0 proze
ESEne Stefan
Optimistul: –Eu știu că ești sătul de mine, Aceeași voce prea subțire, Ce scârțâie pe scăriță Pană sus la muzicuță... Da` n-am ce să fac, NU tac, că-s pui de dac, și pac, plac! Și mâine, când n-oi mai vrea să vorbesc, Parcă-n inimă-ți clipesc... Neutrul: –Da! Eu, pe el, îl vreau! Să-mi cânte l-aspirator, Mor! de plâns, când ia ficatul, Și spală de noroi păcatul... Optimistul: –Ca’așa-i în poker, sa iei asu’, la-nceput Ca dup-aia să spui: „Mut!”... E și-un final de catapult. Neutrul(menținând sinfonia aprobării): –De când așa ceva am vrut! Pesimistul: –Da` nu-i bine, că numai ține: Același om, cu alta poantă, Aceeași inimă curată, Același sictir valabil, Și-altă-ntorsătură de scalpabil! Resemnatul: –Nu-i la fel, să vorbești cu-n pix și-o hârtie Vreo două ore la beție... Furiosul: –Nu!... Stop! Mai taci odată! Că nu poti vorbi de lumea toată... Și filosofia ta-i cam’lată! Și se zbate, adormită, Și-a ta găină-i coc-codăcită! Paranoicul: -Da! așa e, că-i o glumă Și-o glumă va ramâne,...
7 poezii, 0 proze
Ioana Dumitrachescu
M-am nascut intr-o zi calduroasa de 25 iulie in Oradea.De mica mi-au placut cartile si de mica am inceput sa scriu.Prima mea carte,Rex cainele erou.Din pacate aceea carte nu a fost scoasa niciodata dar atunci mi-am dat seama cat de mult imi place sa scriu.A urmat apoi,Dincolo de Viata,o carte in memoria unui prieten,care tot nu a fost scoasa dar e terminata si astept sa o lansez.Acum lucrez la un roman numit Si frumoasele plang, un roman de dragoste,ura si razbunare.Mai scriu pe blogul \"Blogul dragostei si sperantei\" si \"Monden West\" sub numele de jurnalista mondena.Imi doresc sa ajung o scriitoare celebra,scenarista si actrita, actoria fiind o alta pasiune mare a mea. ioanadumitrachescu@yahoo.com
1 poezii, 0 proze
sanda
Am aparut din chinurile mamei pe 23 decembrie. 1985.Cand am inceput lupta de supravietuire. Si de atunci ma lupt cu mine insumi. De careve zile incoace mi-am dat seama ca ma tem groaznic de femeile trecute de 70 ani:e de ajuns sa vad una pe strada p/u a incepe sa tremur. De cateve saptamani incoacenu pot varsa lacrimi.Pur si simplu, am secat.Ma tem ca nu voi mai putea plange vreodata.Nici piesa "Suflet fara chei" a lui Ducu Bertzi nu ma mai face sa plang. Pe timpuri, nu-i puteam rezista.
1 poezii, 0 proze
Iliescu Petronela Anca
Nascuta in anul cutremurului din 77 in inima Ardealului - Fagaras - mezina familiei, mutata apoi in inima Moldovei - Tecuci, intotdeauna pasionata de a scrie, a compune, a citi si a invata, educata si cultivata apoi in capitala, Bucuresti, dublu - licentiata in pedagogie si psihologie, stabilita apoi in Bucuresti unde mi-am cunoscut si dragostea, cunoscutii ar spune ca am obtinut tot ce am dorit de la viata pe plan material si afectiv, insa sunt mereu in cautarea visului neimplinit, acela de a ma vedea publicata cel putin cu cele 3 carti din sertar...
1 poezii, 0 proze
CNCirstea Nicolae
Am scris toată viața, dar a trebuit să mi se nască prunca pentru a da piept cu cititorii... În anii ultimi de liceu profesorul de română, Pencioiu - Dumnezeu să-l răsplătească în veșnicie - îmi profila o carieră în ale literelor, că scriam bine, zicea el. Profesorul Diniș, habar n-am de mai trăiește ori nu, dar de bine tot îi urez, c-o fi aici ori dincolo, că, jur, cu mare și curajoasă deschidere m-a îndemnat să mă uit mai înapoi nițel, să-i aflu pe Hegel și Schopenhauer, pe anticii greci, pe gânditorii moderni francezi, și-mi dădea cărți îngălbenirte de vreme, broșuri de buzunar editate de edituri ce nu mai existau sub comuniști și asta fiindcă, zicea el, filosofia de-o preda la clasă era hârtie igienică. Roșie! Să fim bine înțeleși... Dar, după liceu a venit armata, facultatea și, offff, eu m-am făcut economist, casnicia și-apoi prunca. Obligații, frumoase obligații cărora ardeleanul din mine s-a dedicat cu pasiune. Scrisul a rămas într-un perpetuu plan secund. Că am mai scris câte...
38 poezii, 0 proze
Mi-am plâns relele trecute...
de Hovanes Erzâncați
Mi-am plâns relele trecute și, cu-o traistă de păcate, Către cer, în caravană, am prins drumul a-l străbate. Îngeru-mi vorbi pe cale: \"Încotro cu-a ta povară? N-are loc în rai acela care-atâtea rele...
Adio la anul 1832
de Ion Heliade Rădulescu
Numărând ceasurile. . . . . . . . . . . . . . . . . . Douăsprezece! Adio, o, an! Și ai trecut! Tu nu mai vii, întocmai ca umbra ce eu plâng! Adio! întru tine nădejdea m-a vândut. Pomeniri scumpe...
Moș Crăciun era și el fericit
de Boeru Viorica
„ A fost odată....Era ora când unii încă dorm somnul care îi leagă de pernă mai mult, spre dimineață. Ora cinci. M-am trezit, m-am ridicat din pat, si ca sa nu-i deranjez pe ceilalți, am trecut în...
semn
de scintei radu
SEMN DE JUSTIÞIE MILITARÃ În ziua în care adversarul de moarte al armatei mele, Costel Balan, alerga în jurul unui pom de la marginea lizierei Adâncata, cu mâinile strânse in jurul săgeții trase din...
Spre nesfârșit…
de Stefan Lucian Muresanu
Spre nesfârșit… (roman) Capitolul I Am rămas singur cu gândurile mele, cu chipurile și vocile acelora care odată, demult, au trăit ca și mine într-o lume a ideilor. Și ei au crezut așa cum cred și eu...
Scrisori I
de Emma Greceanu
uneori e atâta singurătate în jurul meu, încât simt nevoia să tușesc pentru a-mi auzi vocea, nimic mai mult, doar să știu că sunt. mă așez peste pragul ușii și privesc în jur ca și cum aș inventaria...
Deschide ochii
de Tudorache Maria-Mirabela
Am simțit pentru prima dată viața într-o noapte de vară. Nu-mi amintesc, dar s-a întâmplat totul într-o gălăgie dureroasă. Făceam mult zgomot; dar zgomotul meu a distrat pe toată lumea în cel mai...
„Numai cultura mai poate salva România”
de Nicolae Baciut
Interviu cu caricaturistul ȘTEFAN POPA POPA’S - Ștefan Popa Popa’s, s-ar părea că, într-un fel, te-ai retras din viața culturală românească, supărat pe ceea ce se întâmplă în ceea ce cineva a numit...
A treia bancă - Cap. 19 – Mult zgomot pentru… o bancă
de Laurențiu Orășanu
Cap. 19 – Mult zgomot pentru… o bancă După plecarea celorlalți „colegi”, l-am invitat pe Vigilante sus la mine, la o cafea. Cât timp am preparat-o și am pregătit paharele cu scotch, Vigilante a...
Adesea și Îngerii plâng
de Elisabeta Branoiu
Un gând mi se-nfiripă, să zbor pentru o clipă, spre înălțimi fără-ncetare... din această încețoșată vale, Să hoinăresc prin galaxii, in dans, sub ploaie de lumină, dincolo de stelele albastre… Și...