"Mi-a luat ultimul ort, banca...mâine dorm în cort! - autor Aurora Luchian" – 20785 rezultate
0.04 secundeMeilisearchClaudia
Mi-a luat 17 ani sa realizez ca de fapt nu sunt nimic.
36 poezii, 0 proze
Furdu Andi
Când viața mi-a luat tot ce aveam mai de preț, am încolțit-o, am înjunghiat-o si am rămas să văd cum s-a chinuit sa moară!
8 poezii, 0 proze
Simon Salca
Poveste Odată, m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele. Era bătrân și pământul abia se rotea în jurul lui. A binecuvântat sirenele blonde ce pluteau în acvariul meu sentimental. Mi-a arătat gnomii burtoși, hulpavi după foi verzi. M-a avertizat să nu mă apropii de un arbore pe ramurile căruia erau agățate măști. Mi-a promis : animalele sunt mai frumoase la vânătoare decât în cuștile lor de aur. De atunci joacă șah pe eșichierul stelelor. De-atunci îmi îngrop iubitele în inimă,fără tranchilizantul agoniei, dincolo de uriașii ghețari. De-atunci mă urmărește lumina unui soare întunecat. "De arlechinadă ferește-te!" îmi tot repeta, cu pupilele injectate de romburi albe și negre. Acum nici nu mai știu în ce cușcă sunt și de când tabla de Șah mă acoperă. M-am rătăcit într-o altă Poveste. Dar îmi aduc bine aminte că,odată,m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele... ...eu nu m-am mai întors.
5 poezii, 0 proze
Tarniceri Aurelia
La început, am fost un pumn de lut în mâna Creatorului meu. Cu dragostea Lui, El m-a mângâiat și mi-a dat formă și culoare. Apoi m-a așezat în brațele vieții care să mă ducă la izvoare și să mă umple. Însă pe drum, nu știu cum, am lunecat în abis și m-am transformat în cioburi. El, taina existenței mele, m-a cules bucată cu bucată și m-a așezat în vasul în care adunase toate lacrimile mele. Apoi, a luat lumină din însăși ființa Lui și a așezat-o în inima mea. Și astfel am devenit lumină din lumină, străpungând întunericul și devenind... un strop de divin.
121 poezii, 0 proze
ciofu
M-am născut în Iasi, pe data de 30 Decembrie 1984. Era o iarnă foarte grea cu troiene cît casa. Am fost cel mai frumos cadou de sărbători fiind primul nepot al familiei. Am crescut la bunici si mi-a prins foarte bine deoarece am fost educat in spiritul religios. Am urmat Școala Generală Tomești și am fost unul dintre cei mai cunoscuti elevi datorită activităților mele. Pînă în clasa a 9-a am fost cel mai mic de statură din clasă. Diriginta imi spunea "drăgălas". După ce am luat Capacitatea am dat la "Seminar". Am intrat la Colegiul Tehnic "Gh. Asachi" pentru că seminarul nu "m-a vrut". În perioada liceului am participat la revista școlii cu diverse materiale. La începutul clasei a 12-a am facut o poznă incredibila. Am fotografiat-o pe doamna dirigintă în momentul in care îi trăgea o palmă unui coleg. Mi-a luat aparatul,dar mi l-a dat înapoi. La sfîrsitul liceului i-am dat poza de frică să nu mă lase corigent. Îmi aduc aminte de o întîmplare cu diriga cînd a cazut din maxi-taxi ....
1 poezii, 0 proze
Anghel Elena
Sunt om cu calitati si defecte, bineinteles. Sunt..o oarecare ,nu ma consider vedeta dar nici papusa ta caci nu sunt marioneta. Sunt..un personaj din cartile de povesti caci ma detesti knd ma citesti.. ca de o carte te feresti. Nimeni..nu ma cunoaste cu adevarat si orice ar zice lumea sunt o prea buna fata. Ambitioasa sunt, m-am nascut a fii, nimeni nu-mi sta in cale. Sunt un trandafir pe care furtuna nu-l poate lasa fara petale. Asculta bine si retine ca ce fac nu-i de fatada ,las'sa se citeasca-n ochii mei, las' sa se vada ca viata mi-a dat multe..da mai multe mi-a luat
2 poezii, 0 proze
valentin varan
cand viata a hotarat ca doi parinti erau prea mult pentru mine si mi i-a luat,am trecut de la copilarie la maturitate , sarind peste adolescenta... am depasit varsta la care au trecut ei granita spre lumina,iar fiul meu a depasit varsta pe care o aveam eu atunci... Intre ATUNCI si acum...viata mea...
6 poezii, 0 proze
Daria Gordon
Niciodata nu mi-a placut sa scriu despre mine. Sau sa ma descriu. Asa ca textul acesta este, cu siguranta scris-sters-scris-sters de cateva ori. Dar mi-am facut curaj si iata-ma: m-am nascut la Constanta de unde am luat dragostea pentru mare si am invatat sa visez muntele. Am locuit in Ardeal de unde am invatat dragostea de traditie si de locul strabunilor. M-am mutat in Marea Britanie unde mi-am inceput cariera de medic. A scrie e ca si cum ai vorbi cu un prieten imaginar si i-ai arata ce vezi tu. E un vis mai mult sau mai putin real caruia ii dai aripi si il trimiti in lume. Si daca macar un om din cei care il citesc inteleg limbajul, atunci scopul a fost atins. Traim prin tot ceea ce ne inconjoara, dar visam cel mai frumos prin scris.
21 poezii, 0 proze
ion toma ionescu
Nu-mi plac CV-urile. Poate ca al meu nu ma satisface. Cinci carti publicate: Pasarea cetii. Tablouri dintro expozitie. Editura Tip-Naste,1995. Glont de argint, Editura Paralela 45, 2008. Dosarul "Albastrii". Fenomenul Pitesti 1971, Editura Paralela 45, 2011, Bursa ingerilor in doua edituri Editura Paralela 45, 2012 si Editura Transilvania,2012 si Gusterele, Editura Paralela 45, 2013 Mai exista un volum de proza, Jurnal din anul Apocalipsei care a luat drumul tipografiei, si inca unul de poezie care sper sa fie tiparit anul acesta(1914) In rest, risipiri pe la diverse reviste, site-uri literare si cateva culegeri de cenaclu si antologii. E putin daca scrutez anul de nastere - 02.11.1948 E mult daca accept ca puteau sa nu fie.
143 poezii, 0 proze
Balaban Georgiana
M-am nascut la Bucuresti in 1987. Mi-a placut intotdeauna sa citesc, insa nu am reusit niciodata sa citesc "la comanda; am citit ce am vrut, nu ceea ce mi-a fost impus (lista de lecturi suplimentare)! In clasa a 7-a am participat la un concurs de creatie literara, am luat premiul al 3-lea, iar in clasa a 8-a am reusit sa iau premiul al doilea cu "Visul unei nopti de vara!" Acum sunt eleva a Colegiului National de Informatica "Tudor Vianu", clasa a XI-a B!
1 poezii, 0 proze
Mi-a luat ultimul ort, banca...mâine dorm în cort! - autor Aurora Luchian
de Aurora Luchian
Într-o noapte, nea' Mitică, Þinând în dreapta, o sticlă, Cu stânga pipăind gardu', Pășea ca și leopardu'. * Cum altfel? În patru labe! Au râs două babe-slabe, Cu dinți galbeni și puțini, De-i trezi...
jurnal 47
de viorel gongu
George și-a luat câteva zile de liber și și-a propus să mă plimbe.L-am rugat să mă ducă în rezervația indienilor pe unde Mihai mergea adesea. Pe niște drumuri întortochiate, cu un ochi pe hartă și...
Prima Zi
de Alina Moldoveanu
M-a prins de gat si ma strange cu atata sete! Ma sufoca... Vrea sa ma stoarca de sange sa poata picta iar Luna in rosu. Ii place cand sangerez... Ii place cand e Luna rosie, lugubra... Ma taraste....
COSex
de Oana Condurache
Mulți pași... și multe zâmbete și tot la el în brațe credeam că am să cad. Mă aflu aici, unde niciodată nu am mai fost, nu e nici insulă, nici măcar un pod, nu sunt nici în grădina fără flori. Știu...
last christmas
de dan petrut camui
caut un loc unde să nu cunosc pe nimeni, unde noțiunea de aproapele tău să fie privită ca o anomalie socială, un accident genetic, un blestem părintesc cum ar suna să-l iubești pe străinul tău ca pe...
Clișeu57: Vecinătate cu o femeie
de Ottilia Ardeleanu
Motivul scărpinării palmei stângi este adevărat. Am primit niște bani la care nu mă mai așteptam. Împrumutasem vecinei aproape toată pensia acum o jumătate de an. Are un nepot de vreo 4 ani cu...
elegia a doua
de Cătălin Al DOAMNEI
doar tu nu ai mai venit am citit un poem despre un țăran ucis de o fată antică rustic scris poetesa cu pricina nu fusese niciodată la țară fratele meu mi-a cerut dovezi despre felul în care carol I...
Ultimul tren al vietii...
de grinczveig daniel cosmin
Așteptând ultimul tren al vieții, m-a surprins căldura dimineții, m-a îmbăiat, cu apa viselor, flora, nu trupul ci alma a cunoscut parfumul; purificat în miezul existenței, fumul, ceața am...
Proxima - Partea a doua: „Planeta Proxima”
de Cornelia Georgescu
*45. Ultima zi în compania celor doi fraţi Kuny. Colegii lor păreau morocănoşi. - Ce-aţi întârziat atât de mult? se interesă Alex, dezvăluind motivul nemulţumirii de care dădeau dovadă. Gândindu-se...
S-a stins
de Florentina-Loredana Dalian
“Nimic nu rămâne după noi decât ceea ce am dăruit“ S-a stins așa cum a trăit- în liniște și cu mult bun simț. Bunul simț al bătrânilor de la țară (chiar și strămutați mai târziu la oraș), care-ți dau...
