"Marea sufletului meu..." – 21074 rezultate
0.01 secundeMeilisearchjifcu oana maria
e greu sa scrii o biografie cand inca esti prea tanar pentru a sti exact cine esti..caci viata nu e un roman.nu admite retusuri shi paragrafe sarite...inca ma caut, in aceasta lume al carei singur echilibru este in cadere..ma descopar in fiecare zi, dar mereu sunt altfel..regasesc in mine mai multe universuri..nu stiu care e al meu cu adevarat..incerc sa colorez lumea in nuantele sufletului meu, sa nu imprumut lumini shi umbre impersonale..nu ma deranjaza norii, ii acopar cu palma, iau din cer numai seninul..dar cateodata tot cerul e acoperit de nori..shi atunci cred in ingeri..o stare de spirit lipsita de intrigile materiei, dar creeata pentru sufletul ei..asa cum zicea zarathrustra:"sunt lumina...de-as fi intuneric"..voi continua sa ma caut..cine stie?!..poate ca intr-o zi ma voi gasi, asteptandu-ma la umbra unei stele moarte cu miros de inghetata de vanilie..
9 poezii, 0 proze
Niculescu Ioana
Sunt cerul sau marea din priviri .. Sunt calea ta de lumină Sunt mâna ce visu-ți poartă Sunt ziua caldă și senină, Sunt a nopții geană vrăjită Sunt pasul tău pe-al plăjii drum Sunt zefirul dimineții înmiresmat Sunt al primăverii parfum. Am îmbrățișări de rouă Am chemări înfocate în suflet, Am susur în inimă când plouă. Am umbre de val,colorat pamflet Am stropi de vise în privire Am zbateri de aripi închise-n timp, Am pașaport spre nemurire... Asta sunt...un castel de nisip Sunt un castel de nisip zgribulit, De furia valurilor mă feresc, De soare, și de răsărit, Și doar cu stelele mă sfătuiesc! Dar dincolo de umbra ta, Sunt plină de banalul eu, Și cândva îmi doream perfecțiunea, Și azi, și maine...și mereu Și când mă-nalț până la stele, Acolo sufletul e-o poartă.. E poarta ce m-asează între ele, Și ele îmi citesc în soartă! Dar, doar un val... e deajuns, Să mă dărâme, să-mi ia visul, Să-mi fure al meu nepătruns, Și să mi-l ia pe dânsul... Și dacă-mi ia visarea, zborul, Nu mai sunt, nu...
17 poezii, 0 proze
MEMaria Speranta Ene
m-am nascut mult prea tarziu intr-un loc in care monotonia domneste,se intampla pe 1-04-1971. studiile pe care le am ,anume liceul sanitar si facultatea de drept ,nu armonizeaza cu poezia..,imi place sa cred ca sufletul meu da!
1 poezii, 0 proze
Clipca Elena
Sunt o domnisoara ce tind la mai mult.Creind ma creez pe sine insumi,aflind tot odata sensul propriei mele vieti.In sufletul meu exista un punct ,prin care incerc sa-i descopar taina menirii sale si sper ca anume din acest punct imi voi marca inceputul viitorului meu.
7 poezii, 0 proze
LLLenuș Lungu
Ocazia de a oferi câteva versuri celor ce chiar le doresc, o consider pentru mine un mare dar, un semn că uneori se deschid și porțile inimilor la care nu am bătut niciodată, că mereu și întotdeauna apare o scânteie, o rază de soare fermecată care să-mi umple mie, ca tuturor pământenilor, sufletul de bucurie și emoție.”Sunt eu, așa cum sunt. Cu calități și cu defecte. Cu gânduri bune și cu inspirații noi. Și sper ca sufletul să mi se deschidă spre tot ce este frumos în jurul meu!O picătură din ploaia gândurilor mele, o rază de soare din sufletul meu, Și cu parfumul inspirației mele, să-ți rămân în amintire....EU
34 poezii, 0 proze
MFMaria Magdalena Frandes
O simpla tanara cu sufletul complicat, nascuta in Toplita, cu o viata sinuoasa intr-o zi tarzie am creat inspirata fiind de depresie si de un poem al unchiului meu.
6 poezii, 0 proze
UMunciuleanu milena
Ma numesc Unciuleanu Milena Maria. Am absolvit Liceul Zoia Kosmodemianskaia la sectia filologie in 1989 (actuala Scoala Centrala). In 1994 am terminat Facultatea de Limbi si Literaturi Straine din cadrul Universitatii Bucuresti. Anul acesta voi absolvi la Facultatea de Litere din cadrul aceleiasi universitati masteratul Teoria si practica editarii. In prezent predau limba engleza la Colegiul Tehnic Iuliu Maniu din Bucuresti, dar visul meu este sa devin redactor. Scrisul reprezinta pentru mine o modalitate de imersare intr-o lume paralela, un paliativ i pentru toate frustrarile aduse de aceasta societate consumista, materialista , in care sufletul si tot ce tine de spiritualitate e marginalizat, ca o boala de care ar trebui sa te vindeci
4 poezii, 0 proze
CMCristi Mirea
In 2000 am publicat primul volum de versuri intitulat Hieroglife ale Sufletului. Intre timp am mai scris 2 volumuri de versuri care au ramas sub forma de manuscris (lipsa de sponsori) si 4 romane.
16 poezii, 0 proze
Oana Maria
Am obtinut: -mentiune la concursul de poezie Copiii Romaniei Creeaza -mentiune la concursul Elena din Ardeal - in perioada 2005-1998 am participat la Olimpiada de Limba si Literatura Romana In prezent sunt studenta la medicina si vreau sa imi dedic viata acestei lumi deosebite. Nu mai scriu, si imi pare rau uneori... Am publicat pe acest site cateva incercari literare ale unui copil de clasa a 7a care visa si scria simplu, fara sa reanalizeze textele, fara sa le ajusteze... ma jucam de-a poezia! Si acum mai visez... Imi place mult sa citesc si sa incerc sa descifrez tainele sufletului sau sa ma las purtata pe aripile fictiunii, intr-o alta lume, plina de dragoste si de bunatate.
7 poezii, 0 proze
ATAlina Tacu
Alina Tacu, sora lui Mălin Tacu, fiica lui Alexandru Tacu, cel mai mare OM în viață, cea mai tînără disidentă a României, care a văzut cu ochii sufletului ce înseamnă suferința, neputința în fața prostiei și umilința pshică în fața brutei. Debut în poezie la vîrsta de 9 ani. Premiul național de poezie "Nicolae Labiș", la vîrsta de 10 ani. Debut în volum în anul 1996, cu "Corabia portugheza", al doilea volum publicat în 2000: "Ironiile plecării", "Desfrîul sacru", 2006. Ref. "Scriitori ieșeni contemporani", Nicolae Busuioc, "Bacăul literar", Eugen Budău. Numeroase traduceri publicate. Actualmente redactor șef cotidianul "Monitorul de Iași", Asistent asociat la Catedra de engleză a Universității "Al. I. Cuza", Iași (pentru mai multe detalii, pagina personală web: www.mdsdesign.ro/alina_tacu)
72 poezii, 0 proze
Marea sufletului meu...
de Mihaela Roxana Boboc
Mi-e dor să mă cufund în mare în apa străvezie Să-mi pierd gîndurile-n valuri și să ies zglobie Să mă-mbat în mirosul sării și de-a mării poezie... Să alerg în nisipul cald și umed în plină frenezie...
Poezii de dragoste
de x
Pe marea sufletului meu, plutesc corabii la-ntamplare, Furtuni in repetate randuri, le-au dus mereu in larg, Si-n portul care le asteapta, sosirea lor din departare Ramane doar o amintire, din varful...
norii mintii
de Daniel Uritu
Cad din norii minții mele Picături de gânduri grele În marea sufletului meu Ce-n valuri înspumate Se zbuciumă mereu Lovesc apoi sărate Stihii negre, turbate A inimii faleze Ce tremurandă începe Să se...
5
de Tanz
in jurul meu sunt numai pauze si timpul in sine e o pauza intre fiinta si nefiinta granita stinsa intre doua tari care sunt de fapt una ma uit in sus si vad din nou zeul care-mi toarce firul vietii...
VIZIUNE TRANSPERSONALA
de FLOARE PETROV
VIZIUNE TRANSPERSONALÃ Psihotice expresii dilatări planetare Prin care mă descopăr emoții fanteziste, Chiar acum gândul meu e atipică mare. Storc farmecul din valuri liniștite Frica de omul rechin...
tu
de MITRUT S IOAN
esti cea care punandu-mi pe frunte sarutul lui dumnezeu m-ai descatusat din propria-mi robie esti mana domnului ce ma conduce spre lumina esti cea care-mi pune pe buze cuvantul curatat de impuritati...
în grădina din coasta ta
de Nincu Mircea
în grădina din coasta ta întotdeauna fereastra se deschide. trec adesea pe sub ea în cămașa roz ca o petală în cădere spre nețărmurite insule boreale pline de valuri și soare. tu despletești râurile...
În grădina din coasta ta
de Nincu Mircea
în grădina din coasta ta totdeauna fereastra se deschide. trec adesea pe sub ea în cămașa roz ca o petală-n cădere spre nețărmurite insule boreale pline de valuri și soare. tu despletești râurile...
în fiecare fir de iarbă există o lacrimă
de Ottilia Ardeleanu
ea este o terra în miniatură continent lângă continent oceanic plângându-se pe sine rostogolindu-se murind în sine însăși terră cu terră miliardele de lacrimi din populația de iarbă mă scutur de...
Povestea lui IT
de Ioan Stoenica
\"E așa gălăgie aici... frunze cad... păsări... un râu... Doamne... o ciocănitoare... o veveriță... nu știu cum ar putea cineva să trăiască în pădure\" își spuse It strecurându-se printre tufișurile...