"Mama mea avea o singură ciudățenie" – 20378 rezultate
0.05 secundeMeilisearch
NANataliea Albu
M-am nascut pe plaiuri mioritice, in lunca Siretului, intr-o casuta umbrita de doi tei si coama dealurilor in care m-am simtit toata copilaria o printesa... Am aparut pe lume intr-o zi de 13 septembrie, o zi insorita imi povestea mama, ajunul sarbatorii satului "HRAMUL SFINTEI CRUCI" N-am nascut ametita de mirosul cozonacilor si de parfumul strugurilor din bolta casei. Poate ca cele mai frumoase amintiri vor ramane din perioada copilariei... o spun si acum, copiii nascuti la tara nu sunt robotizati, au o lume de basm, mai pot avea acces si-acum la ea. Le-am dat mult de furca parintilor mei, n-am avut frati, dar traiam in lumea mea imaginara cu printi si printese, cu feti frumosi si zmei, m-au pierdut de la 3 ani, fugeam unde erau copii, ma ascundeam in rondurile de flori si o data m-au recuperat disperati abia spre dimineata, adormisem intre flori asteptand sa apara Faf frumos... O LUME DE BASM! pat de flori si bolta instelata, ce paote fi mai frumos? Aceasta e partea frumoasa a...
7 poezii, 0 proze
ACAlbert Cătănuș
Beam us up, Scotty! Când aveam șapte ani i-au tras pe roată pe trei țărani la sute de kilometri de locul unde m-am născut: într-un cătun din câmpia Bărăganului, nu departe de orașul Brăila. Am fost al optulea copil în familie, iar pentru că eram slab și mă imbolnăvisem de friguri, dar mai ales pentru că nu voiam să sug la sân, la vârsta de opt luni, tata m-a dus la târg la Brăila iar acolo m-a dat unei cuconițe sterpe care voia un copil pe trei saci de grâu și patru găini. Știu șapte limbi în afară de română: greacă, rusă, turcă, bulgară, franceză, germană și albaneză. Înțeleg cam tot pe atâtea limbi cât cunosc. Pe tatăl și pe mama mea naturală nu i-am mai întâlnit niciodată. Toată familia mea a murit când aveam nouă ani. Unii spun că din cauza unei epidemii de tuberculoză care lovise în acele vremuri Bărăganul, alții spun că acel cătun a fost incediat de arendașul locului, iar alții mi-au spus că într-o noapte un batalion de ruși beți a trecut pe lângă el și fără preaviz soldații au...
196 poezii, 0 proze
sturzu rodica
Sunt născută în 8 februarie 1963 într-un umil sătuc din Gorj. Mama a murit când aveam trei ani. M-a crescut bunica din partea mamei o perioada lungă de timp. Copilăria mea a fost frumoasă; tristă ca a oricărui copil orfan, dar frumoasă. Am studii medii, am publicat rar în ziarele locale poezie și proză, articole cu tentă socială. Îmi place mult să citesc, mai ales poezie românească, poezie pentru suflet. Sunt operată de inimă și pensionată pe caz de boală. Utilizez foarte greu calculatorul,sunt începătoare. Simt nevoia să-mi exprim gândurile, sentimentele,o parte din suflet. Sunt un om normal cu o viață banală, un om care vibrează la frumusețile și valorile acestui neam românesc. Citesc si recitesc plângând poeme pentru mama ale domnului Mircea Micu și simt că acele versuri sunt un balsam pentru suflet
12 poezii, 0 proze
CMCosmin C. M.
Am decis sa dau glas chemarii de a arunca intr-adevar cateva cuvinte despre mine. Viata mea este relativ banala, nimic deosebit fata de mii sau milioane de alti oameni. Copilaria a decurs in imaginatia si entuziasmul prieteniei, a strictetii impuse de parinti sau bunici si in vremurile bombardamentului cultural media post revolutionist. Si totusi, cand aveam vreo 14 ani, am pus mana pe o carte - obisnuiam sa mai citesc cate ceva. Cartea se numea Dune si e oarecum faimoasa. A avut un impact imens asupra conceptiilor mele si mai ales asupra preconceptiilor. A fost momentul in care am incetat sa mai cred tot ceea ce mi se spune daca eu nu concluzionez, pe baza logica sau fizica, acelasi rezultat. Am inceput sa-mi pun intrebari, intrebari care, in viziunea mea, erau esentiale: ce sunt? incotro ma indrept? ce imi doresc? ce este dumnezeu? ce este viata? ce este un deja-vu?... Totul s-a schimbat si s-a metamorfozat intr-o opinie solida a universului inconjurator... in timp desigur... mi-au...
12 poezii, 0 proze
Andrea Ilies
Am venit pe lume la sfarsitul lunii lui Cuptor intr-un orasel de la poalele muntilor Calimani (Toplita, jud. Harghita). Fiind primul copil in familia mea si prima nepoata de altfel, am fost foarte mult indragita si chiar resfatata de tot neamul. Imi aduc aminte de zilele de la cresa si de prima tabara la mare (Navodari) aveam vreo 4 anisori si plangeam in fiecare seara dupa mami si tati, numaram pe degete zilele care ma desparteau de ei. Anul 1989 ma gasea intr-o camera de garda la spital cu injectia de penicilina in plina actiune, imi aduc aminte ca asistentele au inceput sa tipe, si tata m-a luat repede si am plecat, fugea cu mine in brate si nu intelegeam de ce. Pentru varsta la care eram atunci revolutia nu a facut nici o diferenta. De prima zi de scoala imi aduc aminte ca de un vis scaldat in emotii si teama. Simt si acum parfumul invatatoarei si mana ei calda.Anii de primara au trecut foarte repede, gimnaziul a fost mai diferit, nu imi placea matematica si stiu ca tremuram...
2 poezii, 0 proze
CRConstantin Alexandru Rosetti
Constantin A. Rosetti (n. 2 iunie 1816, București; d. 8 aprilie 1885, București) - deseori numit C.A. Rosetti -fiu al spătarului Alexandru Rosetti și al Elenei Obedeanu (născută Cretzeanu), a fost om politic și publicist român, unul din conducătorii Revoluției de la 1848 din Țara Românească și ai luptei pentru Unirea Principatelor Române. Viața și activitatea Înainte de 1848 Studiile și le-a făcut la Colegiul Sfântul Sava din București, unde a avut profesori, printre alții, pe Eftimie Murgu și Jean Alexandre Vaillant. În 1832 (sau 1833) întră în armată, servind până în august 1836, când a demisionat. "Se apucă de literatură, apoi intră în administrație, fiind șeful poliției din Pitești în 1842, și după aceea în magistratură, fiind procuror la Tribunalul civil din București. Își dădu demisia în 1845." În 1844 pleacă pentru prima dată la Paris: "Aveam apoi nădejdea că lucrînd 3-4 ani, mă voi întoarce în patria mea, voi străluci eu prin știință și virtute, voi ferici o zi măcar pe muma,...
1 poezii, 0 proze
iliescu maria alexandra
M am nascut in Pitesti, am fost crescuta de bunicii mei si de mama mea. Am studiat la Sibiu unde am terminat Facultatea de Jurnalistica fiind sefa de promotie si acum sunt studenta in ultimul an la master si in anul doi la Drept. Am publicat trei carti, doua volume de poezie, dintre care ultimul, in 2009 este bilingv roman francez, dar si un roman. Am participat la diferite cenacluri in perioada liceului si am publicat in volume colective. N am incetat nicio clipa sa scriu. Va multumesc ca mi ati dat sansa de a ma inscrie aici si astept parerile dvs. Mi e greu sa mai gasesc oameni care iubesc poezia si arta. Pentru mine este totul, singurul mod de a ma regasi si a avea un scop in viata in lupta cu tot ce ma inconjoara.
3 poezii, 0 proze
Ben Corlaciu
Pentru poet spațiul tavernal este un cadru familiar în care trăiește și scrie. Descoperim la el o lipsă de solemnitate a vieții ce se derulează într-un registru existențial degradat. Starea bahică prelungită conduce la o decădere metamorfică a eului: Mama mea a fost o broască țestoasă/M-a făcut cu trestia cea mai inaltă/Am fost alăptat de o baltă râioasă/Culcușul/Mi-a fost tot o baltă. (Fiul mlaștinei)
3 poezii, 0 proze
EȘEcaterina Ștefan
Născută în data de 10.06.1991, în orașul Chișinău, R.M. Mama mea se numește Olga Bargan. Tatăl meu se numește Mihai Bargan. Am absolvit Colegiul Național de Comeț al Academiei de Studii Economice din Chișinău, în anul 2011. Simultan, am urmat Atelierul de Scriere Creativă: Vlad Ioviță, condus de către Dumitru Crudu. În cadrul Universității Dunărea de Jos, din Galați, am absolvit Facultatea de Medicină și Farmacie, specializarea Farmacie, în anul 2016. Blog personal: ecaterina-sarmant.blogspot.com Email: barganecaterina@yahoo.com
277 poezii, 0 proze
Boris Vian
M-am născut din întâmplare, pe 10 martie 1920, la poarta unei maternități care era închisă din cauza unei greve. Mama mea care era gravidă cu operele lui Paul Claudel (de atunci nu pot să-l suport pe Claudel) era în luna a treisprezecea și nu mai putea ajunge la Concordat. Un preot, un om sfânt care trecea pe acolo, m-a adunat de pe jos și m-a liniștit: eram, într-adevăr foarte urât (...) Din fericire, o lupoaică flămândă, care tocmai îl născuse pe Pierre Herve (asta înseamnă că am aceeași vârstă cu el, conform teoriilor lui Einstein despre simultaneitate) m-a luat sub elitra ei și m-a alăptat. Am crescut puternic și înțelept, dar am rămas în continuare foarte urât, pentru că eram împodobit cu un sistem pilos discontinuu, deși foarte dezvoltat. De fapt, fașa mea semăna foarte tare cu fața Victoriei din Samothrace.
0 poezii, 0 proze
Mama mea avea o singură ciudățenie
de Dorian Stoilescu
Mama mea avea o singură ciudățenie, nu judeca niciodată greșit, ea era întotdeauna unde trebuie să fie și făcea exact ceea ce trebuie să facă la momentul cel mai potrivit, mai precis decât cel mai...
Rățușca
de Paul Mircea Iordache
RÃÞUȘCA De cum am prins a înțelege lucrurile din jurul meu, am fost obișnuit ca, pe lângă mine să mișune tot felul de păsări și animale de curte. Așa este în orice gospodărie țărănească: vaca cu...
Trei pisici negre
de Sorin Stoica
Pe nebună o însoțeau mereu trei pisici negre ca murele. Când o vedeam la colț de bulevard, printre tei, mama își făcea semnul crucii pe ascuns iar eu mă întorceam ca un resort să admir spectacolul...
Blue Angel din Drăghia
de corui mihai george
O să vă povestesc ceva absolut remarcabil, cel puțin pentru mine. Povestea aceasta se cerea scrisă cu ardoare, poate chiar de dinainte de a să se fi întâmplat. Știu că sună ciudat, recunosc că ceea...
Marea oboseala
de Adriana Camelia Silvia Popp
Obosise. Obosise sa vorbeasca, obosise sa planga, obosise sa rada, sa poarte tot felul de masti functie de asteptarile celorlalti, se saturase pur si simplu de reguli, de viata, sau, in orice caz, de...
Fumul de țigară
de Gabriela Ilisie
Mă-ndreptam spre casă. Era trecut de miezul nopții și eram singură în mașină. Mergeam cu viteză constantă, nu prea mare, pentru a mă putea bucura de noaptea frumoasă, cu lună plină, de șoseaua încă...
Pasărea asimptotă
de Vlad Surdea-Hernea
Eram o pasăre imperfectă. mă născusem cu o singură aripă, incapabilă să mă ridice de la pamânt ba chiar mai mult cu timpul, aripa a început să crească tot mai mult în mine spre sufletul meu. dar...
Cu naframa pe ulita
de diana vlase
E duminica. M-am trezit din obisnuinta de dimineata. Astazi mergem la biserica. Deschid ochii si vad pe spatatul scaunui din camera mea camasa alba, ilicul bleo (e cel mai bun ilic al meu) si fusta...
Spiridusul albastru
de Ionela Chitu
Rămase uimit că putea vedea cerul. Pesemne că a lăsat cineva capacul desfăcut la călimară și iar se va usca cerneala. Nu îi plăcea deloc cînd se întîmpla acest lucru. Spiridușul albastru, deveni...
Trei grații
de radu-ilarion munteanu
TREI GRAÞII Pentru Liviu Antonesei Proaspătul meu amant, un cretin care rezistă trei sferturi de oră forând ca un pickhamer în păsărica mea inocentă, revărsându-și pe pielea mea arămie, tone de...