Căutare

M-am născut în Oradea, acum 53 de ani. Nu pot spune că viață m-ar fi tratat cu mîini înmănușate, dar încă sunt în ring! Membrii mei de familie, mă consideră hiperoptimist, cred că au de ce. Deodată îmi place umorul - inclusiv satira, absurdul - și romantica. Sunt vesel, amar și vice-versa. Există lucruri pe care le iau prea în serios. Mă consider foarte empatic, tolerant. Toată viața mi-am trăit-o în Transilvania. Prin Mama, am legături stranse cu secuimea, dar ei, cu Tata, au luat-o deja pe calea stelelor. Ma intereseaza foarte mult teologia, filosofia, limbile străine, literatura, și multe-multe altele. In tinerete am început să scriu poezii, dar proza scurtă a devenit marele favorit. În forma tiparita (in lb. maghiara) mi-au apărut volumele "Nagyító alatt"-(Sub lupa) "Le a láncokkal"-(Jos cu lanțurile, "A nonkonformista"-(Nonconformisul"). Am publicat in Revista familia, revista Comitatus, revista Várad, antologia "7torony" si Brassói Lapok. Pe Web apar la: 7torony...

22 poezii, 0 proze

Tana Qvil

Tana Qvil alias Maria Ana Oardă (n. 27 decembrie 1894, București, d. ?) este o poetă româncă, soția lui Ion Vinea. Inedita poreclă vine de la numele soției regelui roman Tarquiniu Bătrânul, Tanaquil (nume găsit la întâmplare de poetă într-un Larousse). Tatăl poetei a fost medic de profesie, în timp ce mama a fost profesoară secundară. A studiat la facultatea de litere din București. Pentru câțiva ani ea va preda română și istorie, înainte ca să se reprofileze, tot temporar, pe traduceri. Colaborează prima dată în 1997 la Deșteptarea politică și socială, zis și Chemarea, publicație de stânga condusă de Ion Vinea. A publicat doar în Clopotul lui H. Gad și mai ales în Contimporanul. Își strânge versurile în volum abia în 1968, după modelul soțului ei. Opere * Nocturne, Editura pentru Literatură, București, 1968 (cu prefață de Sașa Pană și copertă de Smaranda Banu)

5 poezii, 0 proze

Mircea Micu

Micu Mircea s-a născut la 31 ianuarie 1937 în comuna Vârșand, județul Arad, pe granița cu Ungaria. Tatăl a fost ofițer de Jandarmi, mort în timpul războiului, mama casnică. A copilărit și și-a făcut școala primară în satul vecin, Grăniceri, la un unchi al său după mamă. Având în familie doi intelectuali, crescuți în spiritul Școlii Ardelene, beneficiază de lecturi literare so-lide. În 1950, se mută la Arad, urmează un an cursu-rile Liceului „Moise Nicoară“, după care se înscrie la Școala Pedagogică de Învățători. După absolvire, frecventează cursurile Facultății de Filologie, vreme de trei ani. Se angajează în învățământ, la Șiria (satul lui Slavici), predând ca profesor su-plinitor. Își dă definitivatul în Surdo-pedagogie. Ocupă, rând pe rând, postul de redactor la Stația locală de radio, redactor la ziarul local din Arad. În 1965, vine în București și este angajat la Uniunea Scriitorilor, unde a ocupat diverse funcții administrative, până în 1989. A lucrat și la Asociația...

9 poezii, 0 proze

Veronica Micle

(22 aprilie 1850 - 6 august 1889) Veronica Micle si Mihai Eminescu se nasc in 1850, si se sting amândoi in acelasi an, 1889. N-au fost casatoriti, dar dragostea lor a fost mare si adânca, dincolo de rautatile unor semeni care i-au dorit despartiti. "Ingerul blond" venise la Iasi, cu mama sa, din Nasaudul ardelean. Tatal primise doua gloante in piept (luptase sub steagul lui Avram Iancu). Fata minunata, Veronica termina excelent gimnaziul, in iunie 1863. La examen, asista rectorul Universitatii din Iasi, ardeleanul Stefan Micle. O cere in casatorie, desi e cu 30 de ani mai in vârsta decât Veronica (ea devine "doamna Micle" la 14 ani). Vor avea doua fete: Valeria si Virginia. Cunoscând-o la Viena (1872), pajul Cupidon a intins arcul si i-a sagetat pe amândoi. Frumoasa, spirituala, cultivata, Veronica e o femeie plina de poezie si mister, romantica si provocatoare. Eminescu lasa Berlinul si vine la Iasi, dorind s-o revada. Patrunde in salonul ei literar, citind poezii de amor scrise...

38 poezii, 0 proze

Alecu Russo

Alecu Russo s-a nascut la 17 martie 1819, la Chisinau, in familia unui boier de vita veche, dar cu o situatie sociala relativ modesta. Copilaria viitorul scriitor si-a petrecut-o la tara, in mijlocul taranilor. Cu multi ani mai tirziu, in "Amintiri", el isi va aduce aminte de un frumos sat basarabean, "raschirat intre gradini si copaci pe o vale a codrilor Bicului", unde "mosnegii spuneau de turci si tatari… de Ileana Cosinzeana, de fratii din luna, de lupte si navaliri", ca si de vitejia "celor Novaci, de raul carora urdiile tataresti nu se puteau in Bugeac cu prada in Tara Leseasca". Aici, din virsta frageda, in sufletul lui au prins radacini lastarii dragostei pentru popor, poezia populara orala si limba stramoseasca, dragoste pe care o va purta vie toata viata. Pe la 1829 o cumplita epidemie de holera i-a secerat familia: "din patruzeci de persoane ce locuiau intr-o casa" au scapat cu viata numai el si tatal sau. Ramas orfan de mama, Alecu Russo e trimis de parintele sau la studii...

0 poezii, 0 proze

Don Pedro Calderon de la Barca

DON PEDRO CALDERÓN DE LA BARCA (1601-1681) Don Pedro Calderon de la Barca s-a născut la Madrid, în 1601. Tatăl său a fost, Don Diego, descendent al unei familii de nobili. Se pare că numele lui de familie vine de la unul dintre strămoșii săi, ce părea să se fi născut mort, apoi conform obiceiului vremurilor, a fost pus în apă fierbinte, pentru a verifica dacă este cu adevărat fără viață, apoi la contactul cu apa cu temperatură ridicată, a izbucnit în primul lui scâncet. În 1625 s- a înrolat sub steagul Ducelui de Alba, mergând în Flandra și în Italia, în primul rând, în Flandra trebuie să-i fi fost plăcută șederea, pentru ca multe personaje din dramele sale sunt flamande și de asemenea, datorită nobilei sale mame, dona Ana Maria Henao, care era de origine flamandă. Din păcate campaniile militare la care a luat parte nu au fost glorioase și de aceea nu sunt menționate de Don Pedro în niciuna din operele sale. În schimb, în viața sa academică a fost mai mult decât genial: tatăl său,...

1 poezii, 0 proze

Ionescu Alina

nascuta 4.03.1981 absolventa Liceul Pedagogic ,Targoviste, 2001 absolventa Faculatatea de Litere, romana-franceza , Universitatea Transilvania, Brasov, 2005 albolventa master:Limba , cultura si civilizatie romana in context european , Universitatea Valahia, Targoviste, 2006 iubitoare si autoare de poezie încăpățânată până în măduva oaselor, ajung unde îmi doresc fără a călca pe cadavre, ci reamintindu-le cum era când erau în viață îndrăgostită de oameni, chiar și de cei care au uitat de condiția lor îmi iubesc mama și tatăl mai mult decât viața mea Am sacrificat Brașovul și am ales să-i rămân un simplu vizitator! Moto-ul meu în viață:Înainte de prieteni, mă am bine cu dușmanii Realitatea-artefact al vieții Acum Las Iluziile Nenăscute să zburde pe Afară... Din iunie 2009...mama, am o fetita minunata Maria Sofia, o minune vie

28 poezii, 0 proze

George Asztalos

Crez artistic: „Altă caracteristică a tribului, e existența poeților. Unui ins, i se întîmplă să potrivească șase sau șapte cuvinte, îndeobște enigmatice. Nu se poate stăpînii și le strigă, în picioare, în mijlocul unui cerc alcătuit din vrăjitori și din mulțime, cu toții întinși pe jos. Dacă poemul nu-i stîrnește în niciun fel, nimic nu se petrece. Dacă, însă, cuvintele poetului îi tulbură, se îndepărtează toți de el, în tăcere, stăpîniți de o oroare sacră (under a holly dread). Simt că poetul este atins de spirit și nimeni nu-i va mai adresa o vorbă sau o privire, nici măcar propria-i mamă. Din clipa aceea el nu mai este om ci zeu și oricine poate să-l ucidă. Poetul, dacă mai apucă, își caută refugiu în nisipurile dinspre Nord” – J.L. Borges : Cartea de nisip Biografie: * Vine peste lume din Depresiunea Colinară Transilvană, zona Mureș, de la 06.04.1963 și pînă în prezent...poate chiar mai încolo *Debutează cu poezie la revista "Ambasador", în Tg.Mureș, în 1998. *Activist de cartier...

409 poezii, 0 proze

GETA NEDELCUU

Autobiografie Ne-am născut în zi de vară, Eu și a mea surioară Două gemene frumoase Și foarte gălăgioase. Părinții erau săraci Viață grea... n-ai ce să faci... Foarte greu ei ne-au crescut, Dar ne-au iubit foarte mult! Gingașe ca două flori, Eram ale lor comori. Răsfățate și iubite Și cu mult drag îngrijite. Doar că, într-o zi de vară, Nori negrii se adunară Prevestind parcă ceva, Groaznic, că se va-ntâmpla. Ca un prunc neprihănit, La șase luni a murit Scumpa, surioara mea, Pornind tristă spre o stea. Câtă jale, ce durere! Dar, Domnul le-a dat putere Și după un an jumate Mama, mai naște-un frate. N-a ținut mult voia bună, Că-a murit la... doar o lună. Altă tristă-înmormântare, Altă mare supărare... Domnul nu i-a părăsit, Ruga lor le-a îndeplinit Și, după doi ani... în fine, De la spital mama vine, Cu draga mea surioară Frumoasă .. din cale-afară! Bună, cuminte, deșteaptă Urcă treaptă, după treaptă; În viață, în căsnicie, Mamă bună și soție! Azi, suntem la casa noastră, Prin strădania...

25 poezii, 0 proze

Mamă, vine tata cu pielea vacii noastre pe băț...

de Eugen Galateanu

Ochiul obraznic al vitei În paharul liniștit de apă Somnul trist de dupăamiezi Stă să-nceapă Cornul sumes al vitei Agățat de poartă Aici nu e nuntă E-o dragoste moartă Geamătul pierdut al vitei...

PoezieAtelier

Șarpele de aramă

de Sorin Coadă

Povestea continuă… -Și tu, care din personaje ți-l arogi? „Simt o undă de ironie aici”... -Vezi tu? Basmul ăsta e rupt din sufletul meu,dar... „Dar”? -… Dar a strâns tot ceea ce mi-e străin, acum, și...

ProzăAtelier

Dumnezeul salvarii

de Adrian Păunescu

Inchide fereastra, perdeaua o lasa, Da zgomotul marii afara din casa, Da-mi voie s-asez fruntea mea pe-al tau pantec, S-ascult al rodirii si-al tainelor cintec, Sa fiu tot o rana, sa fii tot o rana,...

Dumnezeul Salvarii

de Adrian Păunescu

Dumnezeul salvării

de Adrian Păunescu

Dumnezeul Salvarii

de Adrian Păunescu

Inchide fereastra, perdeaua o lasa, Da zgomotul marii afara din casa, Da-mi voie s-asez fruntea mea pe-al tau pantec, S-ascult al rodirii si-al tainelor cantec, Sa fiu tot o rana, sa fii tot o rana,...

Dumnezeul salvării

de ADRIAN PAUNESCU

Închide fereastra, perdeaua o lasă, Dă zgomotul mării afară din casă, Dă-mi voie s-așez fruntea mea pe-al tău pantec, S-ascult al rodirii și-al tainelor cântec, Să fiu tot o rană, să fii tot o rană,...