Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Mâinile amare...."15211 rezultate

0.01 secundeMeilisearch
40 rezultate
Suciu CristinaSC

Suciu Cristina

AutorAtelier

Un suflet ce se vrea liber dar e în mâinile tale...

17 poezii, 0 proze

cezara răducuCR

cezara răducu

AutorAtelier

cezara răducu (pseudonim magda mirea) n.1971, bucuresti "femeia cu mâinile lipite de trup", ed. ager press, 2008 "siaj", Fundatia ,,Scrisul Romanesc", Craiova, 2011 "antologia ARTGOTHICA 2011", editura A.T.U., Sibiu apariții în :"ramuri","cenaclul de la păltiniș","singur",'algoritm","fereastra" "- Oamenii, zise vulpea, au puști și vânează. E foarte neplăcut! Mai cresc și găini. E singurul folos de pe urma lor. Cauți găini? - Nu, zise micul prinț. Caut prieteni. Ce înseamnă „a îmblânzi”? - E un lucru de mult dat uitării, zise vulpea. Înseamnă „a-ți crea legături”... - A-ți crea legături? - Desigur, zise vulpea. Tu nu ești deocamdată pentru mine decât un băiețaș, aidoma cu o sută de mii de alți băiețași. Iar eu nu am nevoie de tine. Și nici tu n-ai nevoie de mine. Eu nu sunt pentru tine decât o vulpe, aidoma cu o sută de mii de alte vulpi. Dar dacă tu mă îmblânzești, vom avea nevoie unul de altul. Tu vei fi, pentru mine, fără seamăn în lume. Eu voi fi, pentru tine, fără seamăn în...

463 poezii, 0 proze

Melania V. DucarMD

Melania V. Ducar

AutorAtelier

"Piatra" "Piatra este un om in care alt om si-a bagat mana ca intr-o manusa si la intors pe dos ca pe o manusa!" "Daca pleci la drum lung" "Daca pleci la drum lung nu-ti lua mainile cu tine, lasa-ti cerul la ma-ta ascunde cosciugele la tine acasa sa nu le vada viitorii morti cu ochii lor Daca pleci la drum lung nu smulge copacul din radacina si nu gasi adevarului vina si mortii, mormant Daca pleci la drum lung desbraca-ti timpul ca o rufa desbraca-te de pasarea ce zboara fa ca piatra sa fie o tufa fa ora ta sa fi fost odinioara Daca pleci la drum lung fa-te cuvant, si numai cuvant si numai cuvant daca pleci la drum lung" Nichita Stanescu

21 poezii, 0 proze

ES

Evie Lowe Stella

AutorAtelier

Dragă tată, Din nefericire aseară am ajuns acasă la D. abia pe la opt, când ușa de la intrare scârțâie dacă încerci să o sugrumi. Am lăsat-o baltă și Mai bine îl omor pe D., ceea ce am și făcut. Mai departe nu m-am mai deplasat prin apartament decât în genunchi. Sub patul lui am găsit o cutie de confetti resigilată artizanal, cu scotch. Apucând-o cu mâna stângă, am încercat pentru prima oară în viața mea să eructez zgomotos (in memoriam, probabil). N-am reușit. Am căscat. Fără poftă. Benzile adezive s-au rupt, capacul s-a ridicat. Sinceră să fiu, în momentul ăla mi se părea că adevărata succesiune e cu totul alta. Mâinile Mele au plonjat înăuntru și-am văzut că pe Degetele Lor Lipicioase se înghesuiau aceleași confetti roșii care burdușeau și Sângele Sărmanului D. Am scormonit mai departe și aha: pe fundul cutiei era o scrisoare, adresată mie (de aici încolo, apa din cadă s-a tot revărsat peste buza de fontă, Gâlgâind În Surdină). Am citit repede: era vorba despre același lucru, sunt...

3 poezii, 0 proze

Alexandra Alb TătarAT

Alexandra Alb Tătar

AutorAtelier

~ n. 15 iulie 1981 ~ locuiește în Tg. Mureș ~ psihoterapeut/ profesor psiholog ~ licențiată a Facultății de Psihologie, Universitatea din București; Master în Psihodiagnostic, Consiliere și Psihoterapie; Formare în Psihoterapii cognitiv-comportamentale; Formare în Psihoterapie pozitivă ~ e-mail: alexandratatar@gmail.com * dă-mi un nume ce-a adormit într-o barcă plutind înspre ceruri în noapte cum te caut esență de mult dinainte s-o știu te zbăteai printre șoapte ** aș fi o poveste fără sfârșit și toți ar cunoaște-o fără s-o citească o carte scorțoasă din care-ar cădea albastre petale de nu-mă-uita *** când te trezești în penumbra umană privește mâinile ce modelează chipul pseudooamenilor oamenii se cunosc după problemele pe care le sculptează dimensiunea forma spiritul singurul algoritm inalterabil cioplit doar din lumini **** suprarealitatea se pedepsește cu închisoare în demență e o infracțiune asupra minților ce nu au inocență nici înălțimea s-o atingă lărgimea s-o cuprindă lumina...

148 poezii, 0 proze

Ioana scrieIS

Ioana scrie

AutorAtelier

OM, oameni, s.m. 1. Ființă superioară, socială, care se caracterizează prin gândire, inteligență și limbaj articulat, iar din punct de vedere morfologic prin poziția verticală a corpului și structura piciorului adaptată la aceasta, mâinile libere și apte de a efectua mișcări fine și creierul deosebit de dezvoltat. ♢ Loc. adv. Din om în om = de la unul la altul. Ca de la om la om = în mod sincer, deschis, prietenește. ♢ Expr. (A fi) la mintea omului = (a fi) evident, clar. (Nu-i) nici picior de om sau nu-i (nici) picior de om = (nu-i) nimeni. Om ca (toți) oamenii = om obișnuit, care nu se deosebește prin nimic esențial de alții. Ca omul = cum se întâmplă sau s-ar putea întâmpla oricui. Ca oamenii = cu manifestări obișnuite oamenilor; cum trebuie, cum se cuvine. Om bun! = răspuns pe care îl dă o persoană care bate la ușă pentru a-l asigura pe stăpânul casei că vine cu intenții bune. ♦ Persoană integră, care întrunește calități morale deosebite, care se remarcă prin...

38 poezii, 0 proze

Ela SolanES

Ela Solan

AutorAtelier

...toate au un sfârșit îmi spune tristețea eu zâmbesc mă dezbrac de mine cuvânt cu cuvânt rămân o rană în aerul viu mă gândesc poate ăsta e sufletul poate undeva în substanța lui ruginie mai e vreo sămânță de om neatinsă de șmirghelul lumii cineva a smuls o aripă și clipa s-a prăbușit cineva a crestat lumina și din ea s-a lățit o baltă de întuneric eu încerc să deslușesc în vociferarea lor seacă o zvâcnire de inimă sau câteva raze cu care să-mi leg rana dar nu găsesc bătrâne decat mâinile tale și curg înspre ele curg ca un râu spre ocean...

320 poezii, 0 proze

Nuta CraciunNC

Nuta Craciun

AutorAtelier

M-am născut în cel mai frumos sat de munte de pe Valea Grădiștei, satul Bucium, jud. Hunedoara, într-o primăvară pe care m-am străduit s-o port mereu pe dinăuntru. Poezia mi-a fost mereu cel mai bun aliat de-a lungul vieții, cu ajutorul ei am traversat cu bine toate evenimentele ce mi-au marcat copilăria, adolescența și mai târziu străinătatea. In anul 2001 am editat primul volum de versuri la editura Călăuza din Deva: “Alfabetul unei șoapte”, sub îndrumarea marelui poet și prozator Valeriu Bârgau, pe-atunci directorul editurii și care din păcate acum nu mai este printre noi. In anul 2014 mi-a apărut la editura Eubeea din Timișoara, al doilea volum de versuri ediție bilingvă: “Cuvinte de îmblânzit mâinile” – “Palabras para domar las manos” sub îndrumarea poetei și prozatoarei Nina Ceranu, volum prefațat de poetul Paul Octavian Blaj. In octombrie 2014, am fost primită în Asociația Scriitorilor și Artiștilor Români din Spania (ASARS), asociație condusă de poetul Gelu Vlașin. In...

491 poezii, 0 proze

C

Chwoika

AutorAtelier

mă plictisesc. într-o zi așa urâtă chiar nu am ce face. melodia se repeta obsesiv. îmi place. mă gândesc la tine și pe ritmul agresiv al lui marylin manson încep sa mă ating. mâna mea coboară lasciv pe tot corpul. îmi imaginez că ești tu, iubire. mintea mi-o ia aiurea și m-i te imaginez la picioarele mele, sărutându-mă cum numai tu știi să o faci. mâinile tale mă ating peste tot, iar buzele tale moi mă alintă. Mâna mea alunecă… „ I don’t care if you don’t want me… ‘ Cause I’m yours, yours, yours anyhow… “ și nu mă interesează nimic. mă gândesc numai la mâinile tale fine, la săruturile fără sfârșit. închid ochii și mă pierd. deodată simt o mână. aș putea să o recunosc oriunde. mă privești curios și mă întrebi ce fac. mă rușinez… nu am mai făcut-o niciodată … - Mi-era dor de tine iubire… când ai venit ? nu spui nimic și îmi faci semn să continui. mi-e greu la început, dar intru în joc. continui să mă mângâi și din când în când îți arunc câte o privire. mă privești și îți umezești...

1 poezii, 0 proze

Ațo Șopov

AutorClasic

Ațo Șipov s-a născut la Stip în 1923. Face studii superioare la Facultatea de litere din Skopje, devine membru al Academiei macedonene, președinte al Asociației scriitorilor iugoslavi, președintele Asociației traducătorilor, președinte al Comisiei pentru relații culturale cu străinătatea, ambasador al Iugoslaviei în Senegal. În 1940 i se tipărește prima carte de poezii intitulată „Hanuri”. A mai publicat următoarele volume de versuri : Poeme, Drumurile tinereții, Cu mâinile noastre, Versuri despre durere și bucurie, Scufundat în tăcere, Cântece, Neant, Nașterea cuvântului, Spectatorii de duminică, Poem pentru femeia neagră. A tradus în macedoneană din Shakespeare, Rostand, Corneille, Leopold Sedar Senghor. Ațo Șopov este unul dintre poeții cei mai reprezentativi ai liricii macedonene, poezia sa stând sub semnul interogației permanente, descifrării și înțelegerii existenței, setei de a ști și de a putea imagina idealul.

3 poezii, 0 proze

Mâinile amare....

de anonimul

Pierdut în versuri fără sens Îți scrii durerea pe o șoaptă... Visul ce-a murit revine Și aripile or să zboare iar Durerea sfâșie din tine Și sângele îți curge-amar Cu lacrimi scrii pe un perete...

PoezieAtelier

Portret

de petra cosmin

Am pictat pe zid fiecare atingere a painii si linistea si bataia din ochi... si alb e tot ce vad din zambete si tacere... Acum sunt obosit... de sare si nopti cu goala racoare, de caini si de fete cu...

PoezieAtelier

Șoarecii tăi au ochii roz

de Angi Cristea

n-am avut până ieri niciun plan toate hârtiile pe care sincer desenai ți le aruncam pe fereastră din rafturile tale ies însă șoareci cu ochii roz care îți umblă prin pat dezinvolți rod fiecare iluzie...

PoezieAtelier

Semnalizări [I]

de Ilarie Voronca

Pian lent, cerul de gutapercă uite viziune atrofiată cinematograf incendiat, abecedar abstract, calendar. Peste pod ca o nucă de cocos s-a spart o lumină, far la fiecare stâlp o stea ca un nod de...

PoezieClasic

Poem cu miros de portocale amare

de Carmen-Iulia Ciumarnean

n-ai văzut niciodată cum funcționează ceasul meu biologic cum celulele mele îți dau la o parte grâul încolțit din inimă n-ai văzut niciodată copilul din mine zâmbind în timp ce sufla păpădiile vara...

PoezieAtelier

Anca Pepelea cu mâinile împreunate între zi și noapte

de Maria Prochipiuc

Daniel Dinescu Ancai, cu dragul celui ce nu uita de drag Codrina Verdeș azi doar între stele respir nu am găsit un loc mai bun să-ți scriu pe marginea ferestrei timpul nu mai stă să cadă suflă-mi...

EseuAtelier

dans

de adriana baxan

mâinile mi s-au topit într-o coregrafie minimală am gesturi răsfirate către cer că într-un flamenco trist te desenez în fiecare mișcare revolută care se pierde în bolta serii degetele se înfiripă în...

PoezieAtelier

și dacă nu poți respira

de Ela Victoria Luca

mâinile pe sub apă, stratul clar, stratul tulbure, căldura stranie prin care urci, te acoperă, abia reușești să ieși printre oameni îl regăsești pe fiecare în singurătatea lui aluvionară, îl...

PoezieAtelier

ultima

de Doru Alexandru

Ultima noapte plouă vopsele amare peste pânzele grele mirosul de fum se scurge cleios printre pleoapele stinse un ultim sărut pe mâini obosite cu buze lasate-n uleiul uscat pe pânze ce-au curs un...

PoezieAtelier

Brainstorming

de Angi Cristea

între mine și mâinile tale secundele își pun inele de inox ți-aș săruta cea (mai) din urmă stea/steaua fără nume/ dacă timpul nu ar scădea din iubire câte o secundă mi-e o teamă de uscat de sărutări...

PoezieAtelier