"Lumina-umbră" – 20186 rezultate
0.01 secundeMeilisearchStăncioi Natanael
"Unde și când m-am ivit în lumină nu știu, din umbră mă ispitesc singur să cred că lumea e o cântare. Străin zâmbind, vrăjit suind, în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare. Câteodată spun vorbe cari nu mă cuprind, câteodată iubesc lucruri cari nu-mi răspund. De vânturi și isprăvi visate îmi sunt ochii plini, de umblat umblu ca fiecare: când vinovat pe coperișele iadului, când fără păcat pe muntele cu crini. Închis în cercul aceleiași vetre fac schimb de taine cu strămoșii, norodul spălat de ape subt pietre. Seara se-ntâmplă mulcom s-ascult în mine cum se tot revarsă poveștile sângelui uitat de mult. Binecuvânt pânea și luna. Ziua trăiesc împrăștiat cu furtuna. Cu cuvinte stinse în gură am cântat și mai cânt marea trecere, somnul lumii, îngerii de ceară. De pe-un umăr pe altul tăcând îmi trec steaua ca o povară." (Lucian Blaga)
13 poezii, 0 proze
Niculescu Ioana
Sunt cerul sau marea din priviri .. Sunt calea ta de lumină Sunt mâna ce visu-ți poartă Sunt ziua caldă și senină, Sunt a nopții geană vrăjită Sunt pasul tău pe-al plăjii drum Sunt zefirul dimineții înmiresmat Sunt al primăverii parfum. Am îmbrățișări de rouă Am chemări înfocate în suflet, Am susur în inimă când plouă. Am umbre de val,colorat pamflet Am stropi de vise în privire Am zbateri de aripi închise-n timp, Am pașaport spre nemurire... Asta sunt...un castel de nisip Sunt un castel de nisip zgribulit, De furia valurilor mă feresc, De soare, și de răsărit, Și doar cu stelele mă sfătuiesc! Dar dincolo de umbra ta, Sunt plină de banalul eu, Și cândva îmi doream perfecțiunea, Și azi, și maine...și mereu Și când mă-nalț până la stele, Acolo sufletul e-o poartă.. E poarta ce m-asează între ele, Și ele îmi citesc în soartă! Dar, doar un val... e deajuns, Să mă dărâme, să-mi ia visul, Să-mi fure al meu nepătruns, Și să mi-l ia pe dânsul... Și dacă-mi ia visarea, zborul, Nu mai sunt, nu...
17 poezii, 0 proze
jifcu oana maria
e greu sa scrii o biografie cand inca esti prea tanar pentru a sti exact cine esti..caci viata nu e un roman.nu admite retusuri shi paragrafe sarite...inca ma caut, in aceasta lume al carei singur echilibru este in cadere..ma descopar in fiecare zi, dar mereu sunt altfel..regasesc in mine mai multe universuri..nu stiu care e al meu cu adevarat..incerc sa colorez lumea in nuantele sufletului meu, sa nu imprumut lumini shi umbre impersonale..nu ma deranjaza norii, ii acopar cu palma, iau din cer numai seninul..dar cateodata tot cerul e acoperit de nori..shi atunci cred in ingeri..o stare de spirit lipsita de intrigile materiei, dar creeata pentru sufletul ei..asa cum zicea zarathrustra:"sunt lumina...de-as fi intuneric"..voi continua sa ma caut..cine stie?!..poate ca intr-o zi ma voi gasi, asteptandu-ma la umbra unei stele moarte cu miros de inghetata de vanilie..
9 poezii, 0 proze
Cezar C. Viziniuck
Născut în orașul Gura Humorului, Suceava, 22 Mai 1978. Membru al Liceo Poetico de Benidorm, mebru corespondent al Academiei Ludovicense, Maranaho, Brzilia, Membru Tertullia lierara Mario Castro cu sediul în Argentina Aparți in publicații de specialitate cu proza, poezie, cronică etc. precum: Convorbiri literare Mișcarea literară Cuvănt românesc, unde a fost și redactor Neuma Lumină lină Letras de Parnaso etc Apariții in mai multe antologii atat din țara căt si din străinătate cu poezie si proză Volume de poezie Ioana (bilingv româno-spaniol) 2016 Eu în culori incerte 2017 Unde ești, Maria? 2018 Maria și marea 2020 El camino del trueno (Drumul tunetului, în spaniolă)2024 Proză scurtă La sombra en el espejo (Umbra în oglindă bilingv, româno-spaniolă) 2025 Traduceri din autori de limbă spaniola, portugheza și engleză pentru diferite publicații Cărți traduse din spaniolă în română Urme de cretă de Jose Luis Labad în colaborare Manzanas rojas, manzanas verde de Claudia Mitră din română în...
924 poezii, 0 proze
Petre Solomon
Petre Solomon (n. 15 februarie 1923, București - m. 28 octombrie 1991) a fost un scriitor și un traducător evreu din România. Urmează Liceul Comercial „Cultura”, apoi cursurile Colegiului pentru evrei „Onescu”, până în aprilie 1944, când pleacă în Palestina, de unde revine în august 1946. În continuarea studiilor de limbă și literatură engleză, începute în cadrul cursurilor organizate de „University of Cambridge” la Haifa, își ia licența la Facultatea de Litere a Universității din București. Lucrează un timp în redacția Editurii „Cartea Rusă” și apoi la Agerpress, de unde este scos în 1952, după excluderea din partid, din pricina interludiului palestinian. A debutat în toamna lui 1944 cu versuri în revista „Orizont”, publicând de-a lungul anilor mai multe volume de poezii: Lumina zilei (1954), Drum spre oameni (1956), Relief (1965), Între foc și cenușă (1968), Umbra necesară (1971), Exerciții de candoare (1974), Culoarea anotimpurilor (1977), Timpul neprobabil (1985), Hotarul de...
2 poezii, 0 proze
Valentin Boeru
Bucureștean prin naștere,român prin definiție,umanist universal prin formație. Îndrăgostit cu patimă de viață, sub toate aspectele, promovez respectul pentru creație și creatori, considerând că ei sunt atlanții și cariatidale ce susțin cu fruntea cerul și pământul. Am colaborat cu presa în țară și străinătate, publicând atât producții grafice, cât și încercări literare. Am încercat să armonizez în priectele mele lemnul, plantele, piatra și betonul cu sufletul oamenilor. Bilanțul fiecăruia din noi ar trebui să ne facă să ținem capul sus, iar înțelegerea celor din jur să ne înconjoare ca rezultat al girului, pe care noi înșine, îl acordăm celorlalți. Cel mai mare câștig este cantitatea de respect pe care o transmitem și o primim. Aceasta, numai dacă dorim să știm că nu trăim degeaba, rezolvând fericit și nu creând probleme. Ființa noastră nu poate decât să arunce câte o rază de lumină, sau umbră, asupra celor care ne înconjoară. Fiecare după putința, dorința și educația cu care a fost...
150 poezii, 0 proze
Negrut Alexandra
viata mea :un joc de umbre si lumina
2 poezii, 0 proze
Simon Salca
Poveste Odată, m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele. Era bătrân și pământul abia se rotea în jurul lui. A binecuvântat sirenele blonde ce pluteau în acvariul meu sentimental. Mi-a arătat gnomii burtoși, hulpavi după foi verzi. M-a avertizat să nu mă apropii de un arbore pe ramurile căruia erau agățate măști. Mi-a promis : animalele sunt mai frumoase la vânătoare decât în cuștile lor de aur. De atunci joacă șah pe eșichierul stelelor. De-atunci îmi îngrop iubitele în inimă,fără tranchilizantul agoniei, dincolo de uriașii ghețari. De-atunci mă urmărește lumina unui soare întunecat. "De arlechinadă ferește-te!" îmi tot repeta, cu pupilele injectate de romburi albe și negre. Acum nici nu mai știu în ce cușcă sunt și de când tabla de Șah mă acoperă. M-am rătăcit într-o altă Poveste. Dar îmi aduc bine aminte că,odată,m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele... ...eu nu m-am mai întors.
5 poezii, 0 proze
anefi noris saihan
In a fi eu asa cum credeam ca sunt am gasit mai mult decat o simpla persoana , am inteles si am vazut prin mine mai mult decat ceea ce am crezut ca sunt, am vazut mai multi de eu fiecare mai diferit axat pe ceva mai special am inteles am aflat am studiat si am apreciat ca nu doar durerea razbate in inima mea distrusa de ganduri.Ravasit complet , insa , intr-o lume intunecata de nepasta poluorii si a distrugerii , prea oarba pentru a simtii si a intelege ca se mai poate daruii iubire m-am izolat intr-un colt umbrit ferit de lumina pentru ca oamenii sa nu il poata vedea.Cuvintele sunt multe dar prea putine insa pentru a povestii viata unui om cu toate ca sunt atat de putine un autor se straduieste .Un somn lung pare cam am trait intr-o lume necunoscuta parca candva din care acum in sfarsit trezit de sunetul disperarii si agoniei umane , in sfarsit trezit de tot ce era odata de tot ce visam intrepatruns printre randuri de pagini in care aratam totul , am ajuns sa inteleg ca a simtii...
3 poezii, 0 proze
Barbu Mihaela Andreea
Intr-o lume stapanita doar de egoism,de incertitudini de materialism si superficialitate s-a nascut un copil,un lastar care avea sa creasca frumos si puternic...care voia sa rodeasca fruct ales desi se nascuse din spini,avea speranta si determinare rabdare sa astepte primavara si vara existentei sale!Timpul a trecut greu,cu vant si ploi,umbrit din toate partile,ma zbat sa ajung la lumina,sa infloresc si sa demonstrez tuturor ca simtamintele pure din sufletul uman sunt nestemate nepretuite,asta-mi e averea!Desi deznadejdea,nesiguranta,eliberarea prin abandon ma apasa,de fiecare data o sa las in urma o samanta salvatoare si o sa renasc precum Phoenix din propria mea cenusa... Sunt poate,doar un copil maturizat inainte de vreme...
10 poezii, 0 proze
Lumina-umbră
de voiculescu daniela
umbra mea este Felix. el merge cu mine... și-mi zâmbește a primăvară, ca o eternitate a clipei care se întoarce mereu acasă! filozofia noastră va fi seninul timpului, ce trece și nu trece... un scris...
Sub zid lumina umbra o iveşte
de Ștefan Petrea
Sub zid lumina umbra o iveşte Şi din făţiş misterul a cunoaşte Atunci tu cauţi de-adevăruri moaşte Cu gândul de enigmă prins în cleşte. Din pasul tău vrei zboruri a se naşte Spre raza care taina...
lumină
de cernea rodica
Este doar o întrebare, evadată dintr-al nopții jug, când limbută mi se-așază ca un ghimpe-n așternut! E mai dulce ca nectarul, mai amară ca un gând, o azvârl deci peste-un umăr potcoavă de cal zălud!...
Respirați din aer, lumină
de Silviu Somesanu
Când cineva mai presus decât noi are casă în cer nu te înfuria! Copacul din cosmos ne acoperă, c-un frunziș de iubire-n gânduri. Tot ce crezi ori nu crezi e-n cuvânt curge prin tine într-o limbă de...
Haiku
de Virginia Popescu
mare în apus - pe dâra de lumină umbră de aripi femeie pe țărm - în ochii ei soarele apune-n adânc răsare luna - cântecul de sirenă închis în ghioc
Poezia din degete
de Codrina Verdes
de aici din camera asta obscură mă simt urmărită cu fiecare lumină umbra care alunecă erotic pe tavan pe obraz claxoanele se aud în ritm de mozart îmi scutur singurătatea de pe mine ea se așează în...
dimineața asta îmi va aduce o inimă nouă
de Ileana Petrovici
ziua de azi și-a mestecat norii ploioși fără zăbavă nerăbdarea întunericului pândea lumina umbra ta îmi colinda așternutul amintirile nechemate asediază somnul meu stingher visele despăturite...
Dintre poeziile lui Valeriu Dandeș Ganea (10)
de Maria Tirenescu
21 noiembrie 2007 ȘAPTESPREZECE SILABE urmă pe zăpadă raza în amurg îi învață taina * pânza vântului taie lumina umbra-mi se apleacă * țiuit lin prelung, împinge muntele nu și umbra-i * clopot...
dâra dintre lucruri
de Murza Narcis Ioel
am vrut să scriu despre un soare amar care-și stoarce lumina ca o nucă verde și despre-un șir de oameni galbeni pe care-i poartă un vânt acru într-o viteză de accelerat despre zăpadă,blocuri, mașini,...
belagine 5
de holobaca gheorghe
pe cât de sus urcă pe-atât coboară stejarul cel falnic din crângul umbros în Frunze-mpletește pe față pe dos lumina umbra și ploaia de-afară când joacă dansul morții vânt viforos se răstignesc pe...
