"La steaua" – 23930 rezultate
0.01 secundeMeilisearchprofa-la-liceu
Jurnalul unei profe de liceu
indemn-la-nesupunere
Îndemn la nesupunere
de Liviu Nanu
cronici_eliad
Cronici pentru evenimentele de la Casa Eliad
de Radu Herinean
critica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
Ultima Generație - Primul Val
Antologia cuprinde 83 de autori de poezie. A văzut lumina tiparului pe 20.11.2005 la editura “Muzeul Literaturii Române”, cu o prefaţă semnată de criticul Lucian Chişu.
de Radu Herinean
Victor Felea
Născut la 23 mai 1923 în comuna Muntele Băișorii (județul Cluj), ca fiu al lui Toader Felea, preot greco-catolic al Mariei. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie a Universității clujene (1948), el va ocupa posturile de referent literar la Teatrul Național din Cluj (1949-1950), redactor la Almanahul literar și apoi la Steaua (1949-1970); este redactor-șef adjunct la revista Tribuna (1970-1985). Din 1949 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează editorial cu volumul de versuri Murmurul Străzii (1955). Colaborează la majoritatea revistelor din țară (Contemporanul, Gazeta literară, Cronica, Orizont, România Literară etc.). Premiul revistei Steaua (1968), Premiul Uniunii Scriitorilor (1971, 1983), Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca (1975, 1979). A publicat mai multe volume de versuri dintre care: Soarele și liniștea (1958), Revers citadin (1966), Ritual solitar (1969), Sentiment de vârstă (1972), Cântecul materiei (versuri alese, 1973), Cumpăna...
0 poezii, 0 proze
VFVictor Felea
Victor Felea (1923-1993) Născut la 23 mai 1923 în comuna Muntele Băișorii (județul Cluj), ca fiu al lui Toader Felea, preot greco-catolic al Mariei. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie a Universității clujene (1948), el va ocupa posturile de referent literar la Teatrul Național din Cluj (1949-1950), redactor la Almanahul literar și apoi la Steaua (1949-1970); este redactor-șef adjunct la revista Tribuna (1970-1985). Din 1949 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează editorial cu volumul de versuri Murmurul Străzii (1955). Colaborează la majoritatea revistelor din țară (Contemporanul, Gazeta literară, Cronica, Orizont, România Literară etc.). Premiul revistei Steaua (1968), Premiul Uniunii Scriitorilor (1971, 1983), Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca (1975, 1979). A publicat mai multe volume de versuri dintre care: Soarele și liniștea (1958), Revers citadin (1966), Ritual solitar (1969), Sentiment de vârstă (1972), Cântecul materiei (versuri...
107 poezii, 0 proze
RPRadmila Popovici
2008 – Debut editorial „Mi-s” (versuri), Editura „Prut Internaţional”, Colecţia „La steaua”, Chișinău, 2008 2012 – „EvAdam” (versuri), Editura „Gunivas”, Chișinău, 2012 2013 – „a(l)ta” (versuri), Editura „TipoMoldova”, Colecţia „Opera Omnia. Poezie contemporană”, Iași, 2013 2013 – „Portativul cu pistrui” (carte de cântece pentru copii cu CD – autoare de texte), Editura „Arc”, Chișinău, 2013 2014 – „intimatum” (versuri), Editura „Vinea”, București, 2014 2015 – „Iseult arrive” (versuri, traducere în l. franceză de Olivier Martin-Grâce), Editura „Vinea”, București, 2015 2015 – „unicat” (versuri), Editura „Vinea”, București, 2015
149 poezii, 0 proze
AGAdi Gav
*/premiul mare, poezie, "Iulia Hasdeu", 2005, RM. */volumul de versuri "Îngeri Strangulați", în colectia "La steaua", edit."Prut International", 2006 */membrul colegiului de redacție, "CLIPA", RM.
7 poezii, 0 proze
NDNicolae Dragoș
Nicolae Dragoș (pseudonim al lui Nicolae Răcănel) (n. 3 noiembrie 1938, Glogova, jud. Gorj) este un poet și jurnalist român. Tema principală a liricii sale este timpul. Poate cea mai cunoscută carte a sa este antologia \"Poeme dintr-un sfert de veac\", publicată în 1989 în Colecția \"Poeți români contemporani\" a Editurii Eminescu și cuprinzând o mare parte din opera sa poetică. Opere * Moartea calului troian, Editura pentru Literatură, București, 1968 * Coloană de-a lungul, Editura Eminescu, București, 1971 * Zăpezi fără întoarcere, Editura Cartea Românească, București, 1973 (cu ilustrații de Mihu Vulcănescu) * Scut de etern, Editura Eminescu, București, 1974 * Scrisoare în sat, Editura Eminescu, București, 1975 * Cu inima curată, Editura Eminescu, București, 1977 * La stema țării (La steaua țării?), Editura Ion Creangă, București, 1977 (colaborare cu Ion Miturică) * Ritualuri intime, Editura Cartea Românească, București, 1978 * Îngândurat ca pietrele munților, Editura Eminescu,...
2 poezii, 0 proze
CMCristian Melesteu
Premii:peste 15 premii la concursuri nationale de proza si poezie, dintre care specificam: Premiul USR pentru volum in manuscris- proza 2012, Marele premiu "Eusebiu Camilar", sectiunea proza a Concursului "Magda Isanos, Eusebiu Camilar"- Suceava 2003, marele premiu "Pavel Dan ", sectiunea proza a Concursului "Pavel Dan"- Timisoara 2004, premiul I la Concursul "Vasile Voiculescu" - Buzau 2002, marele premiu "Steaua" la concursul Vox Napocensis"- Cluj-Napoca 2003 sectiunea proza, premiul DCCPN Arges la concursul "Ion Pilat" - poezie 2003, premiul I la concursul de poezie "Primele iubiri"- cotidianul Argesul 2003
59 poezii, 0 proze
ESEugeniu Speranția
Născut în București la 18 mai 1888, fiul folcloristului Th. Sperantia. Studii liceale, absolvite în 1906, doctor în litere și filozofie în 1912. Participă de tânăr la mișcarea literară a epocii, mai întâi în grupul Analelor literare, apoi în cenaclul macedonskian (1905-1906), după care se alătură cercului Vieței noi, condus de Ovid Densusianu. Carieră didactică de prestigiu după primul război mondial: profesor și director de minister, Cluj (1919-1921), profesor la Academia de drept din Oradea (1921-1934), profesor de filozofia dreptului și sociologie la Universitatea din Cluj (1934-1949). Pensionat în 1949. Publică numeroase lucrări de filozofia dreptului, sociologie și filozofie. Face și critică muzicală la revista Steaua, unde a publicat și o istorie de amintiri literare și universitare. În 1966 publică Medalioane muzicale, în 1967, Amintiri din lumea literară și Figuri universitare iar în 1968 Inițiere în poetică. Se stinge la vârsta de 84 de ani în ianuarie 1972, la București....
5 poezii, 0 proze
ARAurel Rău
Aurel Rău (n. 9 noiembrie 1930, Josenii Bârgăului, Bistrița-Năsăud) este un poet, prozator și eseist/publicist român. A urmat în 1953 Facultatea de Filologie Cluj. A debutat cu versuri în publicația Lupta Ardealului (1949). Lucrează din 1959 ca redactor la revista Steaua din Cluj-Napoca. Aici, el și A.E. Baconsky l-au readus în viața publică pe Lucian Blaga, ce fusese cenzurat în anii stalinismului. A primit Premiul Academiei pentru Poezie, Premiul pentru traducere acordat de USR, premii "Opera Omnia". A editat în 1987 la Editura Dacia antologia "Poeți francezi". Opere * Mesteacănul, 1953 * Focurile sacre, București, 1957 * La marginea deșertului Gobi, București, 1960 * Unde apele vorbesc cu pământul, București, 1961 * Jocul de-a stelele, București, 1963 * Stampe, 1964 * Pe înaltele reliefuri, Cluj-Napoca, 1967 * Cele mai frumoase poezii, Editura Tineretului, București, 1967 * Întâlniri cu scriitori, Editura Univers, București, 1968 * Elogii, București, 1968 * Turn cu ceas, 1971 *...
48 poezii, 0 proze
AGAurel Gurghianu
GURGHIANU, Aurel (n. 11 mai 1924, Iclănzel, jud. Mureș - d. 28 sept. 1987, Cluj-Napoca), poet. Este fiul Rozaliei (n. Oltean) și al lui George Gurghianu, țărani. Absolvent, în anul 1945, al Școlii Normale din Blaj, lucrează trei ani ca învățător în satul natal, iar între 1948 și 1952 urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității din Cluj. Din 1959 până la moartea sa, este redactor-șef adjunct la revista "Steaua", unde, mai ales în deceniul șapte, alături de A.E. Baconsky, Victor Felea și Aurel Rău, duce o semnificativă bătălie pentru recuperarea criteriului estetic în evaluarea literaturii, precum și pentru reabilitarea lirismului în poezie. Debutează cu versuri în suplimentul literar al ziarului clujean "Lupta Ardealului" (1949), iar editorial cu volumul "Drumuri", apărut în 1954. În istoria poeziei ardelenești de după cel de-al doilea război mondial, A.G. reprezintă explicit fenomenul desprinderii de tradiția sămănătoristă a ruralismului și orientarea spre modernismul de...
7 poezii, 0 proze
ACAlexandru Căprariu
Alexandru Caprariu (20 decembrie 1929-4 februarie 1988). Absolvent al Facultatii de Filosofie. Fregventeaza Scoala de literatura "Mihai Eminescu" (1951-1952). Din 1957 lucreaza la revista Tribuna pana in 1969, cand devine directorul noi infintate edituri Dacia. Debutează în timpul studiilor universitare (1949) în Almanah literar. Firesc pentru evoluția viitoare, colaborează la revistele literare Steaua, Tribuna, Contmporanul, România literară, Luceafărul etc. Între 1957 – 1969 ocupă funcția de redactor al revistei Tribuna, iar din 1969 și până în 1986 este director al Editurii Dacia. Sfârșitul vieții îl va găsi tot la Tribuna, revista pentru care lucrase doisprezece ani. Debutul editorial se produce în anul 1963, cu volumul de versuri „Orizonturi“ urmat la un interval de trei ani de „Cercurile dragostei“ (1966) În perioada când renunță la presă, scrie foiletoane critice („Jurnal litrar“, 1967), cronici sportive, note de călătorie. Reîntoarcerea la poezie se produce cu „Mica...
8 poezii, 0 proze
La steaua
de Mihai Eminescu
La steaua care-a răsărit E-o cale-atât de lungă, Că mii de ani i-au trebuit Luminii să ne-ajungă. Poate de mult s-a stins în drum În depărtări albastre, Iar raza ei abia acum Luci vederii noastre....
La steaua
de Mihai Eminescu
La steaua care-a răsărit E-o cale-atât de lungă, Ca mii de ani i-au trebuit Luminii să ne-ajungă. Poate de mult s-a stins în drum In depărtari albastre, Iar raza ei abia acum Luci vederii noastre....
La steaua...
de Sorin Olariu
La steaua care-a răsărit Si-i zicem astăzi U.E., De-atâta jind am amețit: Tot o vedem și...nu e!!!
la steaua
de marinescu filip
Pletele-ntraripează lanul de grâu, Rochia redesenează sufletul din pârâu, Furtuni aruncă la mal gânduri cu scoici, Ciripituri de ciocârlii izbucnesc geneze și doici, Roșul macilor picură-n zmee,...
La steaua (parodie)
de Viorel Gaita
La steaua ce i-a răsărit nu-i cale-atât de lungă, chiar și poetu-i stingherit și fața-i e prelungă. Ar fi rămas pierdut în fum, cu versurile-i proaste, dar raza ei l-a scos acum în drumurile noastre....