Căutare

Nicolae Davidescu (n. 24 octombrie 1888, București - d. 12 iunie 1954, București) a fost poet, prozator și critic literar legat de mișcarea simbolistă. Poezia A debutat la revista Viața nouă cu poezii de factură elegiacă, amintind de Jules Laforgue, George Bacovia și Demostene Botez: 1910 - La fântâna Castaliei: poezii parnasiene cizelate ireproșabil , dar preferința pentru morbid și macabru nu este decât o poză, cum însuși autorul mărturisește. 1916 - Inscripții: imaginea unui suflet scindat între \"vârtejuri albastre de vise\" și resemnare; teme frecvente: toamnele tragice, plictisul duminicilor provinciale. Ulterior, versul său devine mai rece, mai livresc, în stilul cerebral și cultivat al parnasianismului. Un exemplu îl constituie poemul amplu Cântecul omului (1927 - 1945). Acesta este compus din șase părți, cuprinzând momente din istoria omenirii: Iudeia, Helada, Roma, Evul Mediu, Țara Românească, Renașterea. Modelul este Legenda secolelor a lui Victor Hugo, dar lui Davidescu îi...

9 poezii, 0 proze

Iosef M. Hechter(Mihail Sebastian)

1907--se naste la Braila, la 18 octombrie, Iosef M. Hecher, devenit cunoscut, ulterior, sub pseudonimul Mihail Sebastian; 1921--primul contact cu lumea teatrului; il vede pe Nottara jucand in \"Fantana Blanduziei\"; 1927--sprijinit de Camil Baltazar, se stabileste in Bucuresti; colaboreaza cu ziarul \"Cuvantul\"; 1929--isi ia licenta la Facultatea de Drept din Bucuresti; 1931--se afla la Paris pentru pregatirea doctoratului in drept; 1932--incepe sa colaboreze la \"Romania literara\" si \"Azi\"; apare primul sau volm, \"Fragmente dintr-un carnet gasit\"; 1933--apare a doua carte a sa, \"Femei\"; 1934--apare \"De doua mii de ani\"; 1935--scriitorul raspunde atacurilor si criticillor tendentioase iscate de volumul anterior cu lucrarea \"Cum am devenit huligan.Texte, fapte, oameni\"; apare \"Orasul cu salcami\"; 1938--are primul succes ca dramaturg: \"Jocul de-a vacanta\"; 1939--publica studiul \"Corespondenta lui Marcel Proust\"; 1940--apare \"Accidentul\"; 1943--scrie \"Steaua fara...

4 poezii, 0 proze

Cristina Andrei

Data și locul nașterii: 11.11.1973, București Contact: cristinaelenaandrei [la] yahoo [punct]com Studii: - Licențiată în Litere, română-engleză, Universitatea din București - Liceul Kretzulescu - București - cursuri de engleză și de foto, plus multe alte lucruri "prinse" pe parcurs, dar cu pasiune și cu spirit autodidact metodic și eficient :) Activitate mai mult sau mai puțin literară: - poezii, eseuri și articole pe www.agonia.ro - blogăreală, băgare în seamă și băgare de seamă pe blogul meu AntiTot În rest... poetă ca tot românul, eseistă ocazională, traducătoare autorizată, literată de profesie și din pasiune... Sunt veșnic în căutare de sensuri, la propriu și la figurat(când nu dau ele peste mine), idealistă (aproape) irecuperabilă - deși crunt pesimistă când mă lovesc uneori de realitate... Mă învârt între extreme, între lumini și umbre, iar uneori mă răpune setea... alături de fântână...

44 poezii, 0 proze

Gavril Ciuban

-debut în „Cronica”(1975) -a publicat versuri, proză, eseuri și reflecții pe teme sociale la: „Romaânia Literară”, „Echinox”, „Familia”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Transilvania”, „Orizont”, „Calende”... -volume: „Cultivatorul de pietre și tandra dihanie”, Dacia, 1992 „Fântâna cu ghinturi”, editura Jurnalul de Sighet, 1996 „Versuri din proză”, editura Proema (Baia Mare), 2000 „Poeme”, editura Limes (Cluj-Napoca), 2000, antologie de autor „Est”, Limes, 2002 -membru al Uniunii Scriitorilor

4 poezii, 0 proze

Gheorghe Tomozei

Gheorghe Tomozei (n. 29 aprilie 1936, București - d. 31 martie 1997, București) este un poet și un eseist român contemporan. Am fost o vreme la conducerea revistei Argeș, din Pitești, subintitulată „revistă politică, socială, culturală”, perioadă în care revista a scos și un fel de supliment, denumit Biblioteca Argeș în care au publicat adevărate plachete mulți poeți Opere publicate Pasărea albastră (1957); Steaua polară (1960); Lacul codrilor, albastru (1961); Vârsta alintului (1963); Fântâna culorilor (1964); Noaptea de echinox (1964); Poezii (1966); Patruzeci și șase de poezii de dragoste (1967); Altair (1967); Cântece de toamnă mică (1967); Dacă treci râul Selenei (Copilăria lui Eminescu),1967; Filigran, proze jurnalistice (1968); Suav anapoda (1969); Dincolo de crizanteme (1969); Poezii de dragoste (1970); Toamnă cu iepuri (1970); Târgoviște. monografie lirică (1971); Miradoniz (Copilăria si adolescența lui Eminescu) (1970); Misterul clepsidrei (1971); Atlantis (1971); Lovas...

121 poezii, 0 proze

Mihaela Claudia Condrat

Din ce-am scris, o definitie: lucrurile se întâmplă pentru a se simplifica întâmplându-se viața nu are decât două încăperi printr-una trece ziua prin alta noaptea printre din când în când un cal bătrân un cartof e mai mult decât suficient dar o fântână blestemată mai puțin locul devine rău și trebuie schimbat o imagine poate urma unei zile pământul a-ngropat cerul soarele pesemne locuiește altundeva ca vorbirea oamenilor acestea două au ceva în comun de exemplu te pot orbi suferința însă e mereu trează ca lumina lămpii care se micșorează viața durează la fel pretutindeni șase zile a șaptea e pentru plecări și întoarceri toate se pot îngrămădi într-un cufăr zise calul torinez și se duse puțin să înnebunească ...

9 poezii, 0 proze

Matei Cristian

ACTIVITATEA LITERARÃ: 1. Volume publicate: “Într-o margine de gând”, poezii, 2002, p. 118, Ed. Amurg Sentimental 2. Antologii: “Mirii timpului”, 2002, Ed. Amurg Sentimental „Fântâna din ochiul tăcerii”,2002, Ed. Amurg Sentimental 3. Premii obținute • 20 decembrie 2002 – Premiul Orizontului Literar “Amurg Sentimental”, pentru profunzimea lirismului său. • 3 august 2002 – Premiul pentru poezie – concursul “Vara visurilor mele” - revista „Amurg Sentimental” din București și Cenaclul “Visătorii” al Liceului Puiești Vaslui. • 18 decembrie 2001 - Premiul Special pentru cea mai bună poezie în formă clasică - Festivalul de Poezie și Proză “Flacără de Gând” - Sindicatul Studenților din Cibernetică. 4. Colaborări la revistele Amurg Sentimental (anul IX, nr. 1 (93), ianuarie 2003, pag. 7 – 1 poezie) Academia Bârlădeană (nr. 10-11, trim. III-IV (2002), pag. 7 – 1 poezie) Vatra (nr. 3-4, anul 2002 – 10 poezii) Național (anul V, nr. 1111, 29 ianuarie 2001, pag. 5 – 2 poezii) Anotimpuri Literare...

11 poezii, 0 proze

Adrian Munteanu

Nume: MUNTEANU Prenume: ADRIAN Semnătură de autor: Adrian Munteanu Data nașterii: 21august 1948 Locul nașterii: Brasov Studii: - Școala generală nr. 3, Brașov ; - Liceul “Unirea ” Brașov ( 1962 – 1966); Facultatea de limba si literatura româna Constanța ( 1968 – 1972) – profesor Cornel Regman, asistent Marin Mincu). redactor la Societatea Română de Radiodifuziune. Volume publicate: - "TÃCEREA CLIPEI" (SONETE 1), apărut la editura Arania, Brașov, 2005 ; - "CASA FÃRÃ ZIDURI" (SONETE 2), Arania, 2006 ; - “PAINGUL ORB”( SONETE 3), Arania, 2007; - "FERESTRE ÎN CETATE" ( SONETE 4), Arania, 2008; - "FEMEIE !..."( Sonete 5), editura Minerva,București, 2009; - "ORELE TÃCERII", editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2010; - "7", editura Arania, Brașov, 2011,; - Parole sussurate dall`istante/Sonetele Clipei” (bilingv română-italiană, traducere Eugen D. Popin) , editura Arania, Brașov, 2012; - ODIHNA ZBORULUI (soneforisme), Arania, 2014; - FLUTURELE DIN FÂNTÂNÃ (antologie), eLITERATURA, București, 2015...

901 poezii, 0 proze

George Bălan

Sunt verdele crud din ochii tuciurii a lui Alex și istoria portocalie care învăluie coapsele mamă-si. Sunt roua din sufletul tău care-ți sărută obrajii, de bucurie. Sunt greșeală, fericire și strigăt. Uneori câinele nostru mă scoate cu el la plimbare, dar nu schimbă cu mine nici o vorbă . Nu știu de ce. Cu Alex valsează și cântă. Poate nu mă credeți, cum nici eu nu v-aș crede. Veniți să vedeți! Am fost întotdeauna pe locul doi, pentru că n-am putut niciodată să văd mai departe de omul care mă ținea de mână.Chiar și-n căsnicie sunt pe locul doi, fiind soț, nu soție... Am greșit! Trei!...Ba nu, că e și Alda...Patru! Am absolvit cu greu Școala de Iertare, unde, în fiecare an, am rămas repetent. Actualmente sunt fântânar la Fabrica de fântâni S.A. din Oradea. Am încercat o dată să scriu și m-am speriat atât de tare încât nu cred că voi mai scrie niciodată. Acum transcriu anotimpuri pe frunze, iar pe fețe răstimpuri. Era să uit ceva ce chiar că mă definește: îmi plac frăguțele. Bineînțeles...

61 poezii, 0 proze

ion cranguleanu

* * * Vreme de elegie,timp de luna neagra Vant cu stele batute,ranile mele la vant! Eu mi-am pierdut sufletul prin fantani Cautand chipul tau, Eu mi-am pierdut pasii prin pamant Mereu dupa tine, In goana, Cu gura in spume... Timp de cantec intr-o singura voce, Jale si tristete de balada, Luna peste morminte,luna neagra, Pasare rupta gata sa cada..... Vant alungat pe rauri in sus Om singur si pamant pana la capatul lumii!

0 poezii, 0 proze

La fântâna

de George Bălan

La fântâna La fântâna fericirii am venit să mă adap, Luciul calm, oglinda firii, să-l sărut, de griji să scap. Gura ta surâde-a rouă, dimineața, printre flori, Zâmbete plutesc pe apă, se amestecă-n...

La fântână

de Iulia Elize

Motto: Frumusețea pielii tale, lângă mine, nu rămâie ci te-îndepărtează, mândră, și cu talpa de zăpadă, Seara, uite, că lasă-va doar un dor de despărțire Când te ungi pe la picioare cu mult mir și...

La fantana cu dor

de pop romeo

La fantana dorului am plans cu suflete , prin ochii din talpi vedeam culorile cerului mai albastre ca ziua , intre mine si lume erau inimi presarate pe vise cu scancete de copii alaptand paradise ,...

La fântâna oracolelor

de Nicolae N.Negulescu

Sfâșiat de durere, dedic acest poem fratelui meu spiritual Artur Silvestri, eminent scriitor, critic literar si cercetător în Istoria Culturii și a Religiilor, plecat atât de timpuriu dintre noi,...

Mama la fantana

de Florin DeRoxas

in noapte, langa o fantana, secata, o mama nebuna plange si-ncearca sa umple fantana inapoi cu lacrimi stoarse din ochii ei goi. copiii s-au dus si nu le mai pasa, c-o mama plange si-i asteapta...

fântâna de la răscruce

de petre ioan cretu

am săpat o fântână la răscruce de drumuri în satul natal satul ars de ger de la marginea câmpiei și apa era bună îi ziceau fântâna lu' Petre al lui Nicuță o știau toți trecătorii nu știu de ce de...