"Iufant" – 1705 rezultate
0.01 secundeMeilisearchValentin Irimia
Apariție în volume colective: Natură în mișcare cu infantă, flamingo...și fără măr-2012; Din pana egretei 2013; Splendoarea capcanelor-2013; Maratonul poeziei -2014; Autograf pentru m(â)ine-2014; Nemuritorii cuvintelor-2014; Nimic nou despre ceaiul de mușețel-2014; Antologia revistei Singur-2014; Paradigme virtuale-2014; Să nu-l uităm-2014; Petale de suflet-2014 Antologia festivalului de poezie „Romeo și Julieta la Mizil” editia 2013 unde a obținut una dintre mențiuni Premiul special la concursul de poezie al festivalului Adrian Paunescu 2014 Volum de autor – Chemarea nedeslușitului editura Karta Grafic 2014
42 poezii, 0 proze
Francisco de Quevedo
Francisco Gómez de Quevedo y Santibáñez Villegas (Francisco de Quevedo) (n. 14 septembrie 1580, Madrid - d. 8 septembrie 1645, Villanueva de los Infantes, Ciudad Real) a fost un scriitor aparținând „Secolului de aur” al literaturii spaniole. Născut într-o familie aparținând micii nobilimi (originare din Cantabria), copilăria lui Quevedo s-a petrecut la Curte, înconjurat de nobili și alte persoane importante, deoarece părinții săi dețineau funcții importante în palat. Tatăl său, Francisco Gómez de Quevedo, era secretarul prințesei Maria, soția lui Maximilian de Germania, în timp ce mama sa, María de Santibáñez, era servitoarea de încredere a reginei. Quevedo, deși supradotat, avea mai multe defecte fizice care aveau să-i influențeze viața și opera : avea picioarele strâmbe și mergea șchiop, era supraponderal și cu grave probleme de vedere. Rămas orfan la șase ani, s-a refugiat în cărți la Colegiul Imperial al Companiei lui Iisus din Madrid. În 1596 se înscrie la Universitatea...
2 poezii, 0 proze
CANTACUZU
Puritatea se mentine prin intermediul visului,care devine sublin, permitand individului sa fie creativ,intuitiv,plin de imaginatie!In "solitudinea mea infantila" am reusit sa-mi exprim emotiile si starile sufletesti.Astfel ma dezvalui,folosind un limbaj care ma reprezinta ca persoana visatoare,nostalgica,atrasa de metafizica, abstract,arta definita ca un "tot" ,care te invaluie si te poseda!
16 poezii, 0 proze
André Verdet
André Verdet est né à Nice en 1913 et il s'est éteint à l'âge de 91 ans à son domicile Saint Paulois le dimanche 19 décembre 2004. La famille Verdet s’installe à partir de 1918 à Saint-Paul de Vence. André Verdet rejoint l’infanterie coloniale en 1923 et séjourne en Chine. Rapatrié et soigné à Briançon, il rencontre Jean Giono en 1937 et publie ses premiers poèmes. André Verdet rencontre Jacques Prévert en 1941 à Saint Paul de Vence. En 1944, le Commandant Duroc, alias André Verdet, chargé du sabotage et du contre-espionnage, est arrêté par la Gestapo en même temps que Robert Desnos. Il est incarcéré à la prison de Fresnes, puis envoyé au camp de Compiègne et déporté à Auschwitz puis à Buchenwald. En 1948, André Verdet publie "Souvenirs du Présent", "Histoires" et "C’est à Saint-Paul de Vence" cosignés par Jacques Prévert. André Verdet et Jean CocteauEn 1951, encouragé par Picasso, André Verdet va diversifier son art et va se mettre à la peinture. Durant les années cinquante, à...
1 poezii, 0 proze
Odile Hellmann-Hurpoil
Odile Hellmann-Hurpoil, escritora e ilustradora francesa nacida en 1946 en Troyes. En 1984 incursionó en el mundo de la literatura infantil y juvenil, y desde entonces decidió dejó por completo el periodismo y se dedicó a escribir cuentos y novelas. Su obra ha sido traducida a varios idiomas y algunos de sus escritos han sido adaptados a la televisión y se venden en formato de video. Odile Hermann-Hurpoil escribe álbumes y cuentos cortos para los niños más pequeños, pero también tiene algunos libros para jóvenes lectores. Por lo general su obra aborda temas actuales ubicados en mundos imaginarios. Algunos de sus títulos más recientes son Les deux Sophie (1992), La fée Sidonie a des soucis (1998), Quel curieux ce chat (1999), Victor Tropetit (2000), Un carnaval formidable (2000) y Le gros chagrin de Bastien (2000). Animatrice dans une bibliothèque de la ville de Cholet puis journaliste, elle ne cesse d'écrire des contes et récits pour enfants. En 1984, ses premiers...
1 poezii, 0 proze
Paul Verlaine
Poet francez si lider al simbolismului in evolutia poeziei. Stilul de viata a lui Verlaine a oscilat intre criminalitate si inocenta; s-a casatorit cu o tinerica in 1870 dar dupa un an s-a indragostit de tanarul poet Arthur Rimbaud, care avea 17 ani. Impreuna cu Stéphane Mallarmé si Charles Baudelaire au format asa numitul "Decandents". In opera lui Verlaine predomina doua impresii: doar "eu" este important si ca rolul poeziei este de a pastra momentele celor mai intense si unice trairi. A folosit atat forma clasica dar si versul liber si un limbaj simplu, muzical. Paul Verlaine s-a nascut in Metz, nord-estul Frantei, unde tatal sau, capitan de infanterie, s-a intamplat sa stationeze. Verlaine a fost singurul copil, dar alaturi de familia sa a trait si Elisa Déhee, o verisoara orfana, de care poetul s-a indragostit nebuneste mai tarziu. In 1851 familia se muta la Paris, unde a fost trimis la liceu. La varsta de 14 ani citeste Baudelaire "Les Fleurs du mal" ce il va influenta puternic...
64 poezii, 0 proze
Saadi
Abū-Muḥammad Muṣliḥ al-Dīn bin Abdallāh Shīrāzī, better known by his pen-name as Saʿdī or, simply, Saadi, was one of the major Persian poets of the medieval period. He is not only famous in Persian-speaking countries, but he has also been quoted in western sources. He is recognized for the quality of his writings, and for the depth of his social and moral thoughts. A native of Shiraz, his father died when he was an infant. Saadi experienced a youth of poverty and hardship, and left his native town at a young age for Baghdad to pursue a better education. As a young man he was inducted to study at the famous an-Nizzāmīya center of knowledge (1195–1226), where he excelled in Islamic Sciences, law, governance, history, Arabic literature and theology. The unsettled conditions following the Mongol invasion of Khwarezm and Iran led him to wander for 30 years abroad through Anatolia (he visited the Port of Adana, and near...
2 poezii, 0 proze
Adelbert von Chamisso
Adelbert von Chamisso (January 30, 1781 – August 21, 1838) was a German poet and botanist. He was born Louis Charles Adélaïde de Chamissot at the château of Boncourt in Champagne, France, the ancestral seat of his family. Driven out by the French Revolution, his parents settled in Berlin, where in 1796 young Chamisso obtained the post of page-in-waiting to the queen, and in 1798 entered a Prussian infantry regiment as ensign. His family was shortly thereafter permitted to return to France; he remained in Germany and continued his military career. He had little education, but sought distraction from the dull routine of the Prussian military service in assiduous study. In collaboration with Varnhagen von Ense, he founded (1803) the Berliner Musenalmanach, in which his first verses appeared. The enterprise was a failure, and, interrupted by the war, it came to an end in 1806. It brought him, however, to the notice of many of the literary celebrities of the day and established his...
5 poezii, 0 proze
Eugenio Montale
Eugenio Montale (n. 12 octombrie 1896, Genova – d. 12 septembrie 1981, Milano) a fost poet, prozator, editor și translator italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1975. Montale s-a făcut cunoscut ca unul dintre principalii arhitecți ai poeziei italiene moderne a anilor 1920. Este inițiatorul și reprezentantul poeziei ermetice italiene; un liric meditativ abordând motivele simple: peisajul uneori "halucinant", evaziunea, iubirea, timpul mitic, copilăria, aspirația spre libertate dar și dialogul cu istoria recentă. Este considerat unul dintre cei mai importanți poeți italieni moderni alături de Giuseppe Ungaretti și Umberto Saba. Eugenio Montale s-a născut în 1896 la Genova. A urmat studii superioare de muzicologie și muzică teatrală în orașul natal. Aceste studii au fost întrerupte de încorporarea ca ofițer de infanterie în timpul primului război mondial. La sfârșitul primului război mondial, Montale și-a împărțit activitatea între poezie și cronica muzicală,...
68 poezii, 0 proze
Mihail Gălățanu
Mihail Gălățanu (n. 11 septembrie 1963, Galați) este un poet român, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Mihai Gălățanu s-a născut la 11 sept. 1963 la Galați. A terminat Universitatea de Fizică-Matematică, în 1988. A absolvit școala postuniversitară de Relații Internaționale (Paris, 1994-1995). Bursier al Guvernului francez și al Comunității Europene (2004-2005). A fost membru al cenaclului Universitas. Primul premiu literar (infantil, așa cum a și rămas autorul pînă în ziua de azi): pentru monolog literar, tabăra de la Ștefești-Prahova, in 1972, la 9 ani. Debut: poate fi considerat oricare din poemele publicate integral (toamna lui 1982) la rubrica DILIGENȚA POȘTALÃ din revista Cronica, cu recomandarea lui Emil Brumaru – sau chiar în LUCEAFARUL (1980-1981) de poetul Geo Dumitrescu. Debut (cu un grupaj mai amplu): 12 decembrie 1983, în SLAST (Suplimentul Literar Artistic al Scînteii Tineretului, condus de Ion Cristoiu, cu o prefață de Alex Ștefănescu, chiar în preziua morții...
6 poezii, 0 proze
Iufant
de Stoica Nicolae Ciprian
Un ochi spart de lumină. O clipă de privit în colț. Te lămurește și te trimite în groapa imaginației. Și dacă era cu mine? Am încălecat valul imaginației tale și am pus steluțe în urechiușa ta dulce,...
Infanta către sicofant
de Elena Malec
Nu te mai gudura la picioare, cîine, îi șoptesc lui Cerber în rever.
Infantilism
de Cristian Munteanu
Mie imi plac mai mult merele decât inimile. Nu, nu că pică singure atunci când se coc. Nici că-ți troznesc sub apăsarea incisivilor. (în fond, ei se pot odihni la fel de bine și-n inimi). Mie îmi...
infantilitate
de Vasile Munteanu
duc lucrurile la gură asemeni unui copil nelămurit inima? arătător pentru care zilele nevenite sunt molii de duh sau poate inelele devorării îmi mestec linia vieții și palmele încep să semene cu...
Infantilă
de Oana Radu
Afară-i frig și innegurat Și părul se infoaie, Mama și tata s-au certat Și iar e beat tataie. Calul nechează ca în Ghost Bunica face fitze Căci a ținut 5 zile post Și acum vrea halvitze. Tu singurel...
Infantele sublim
de Dragomir Daniel
Treișpe a treia șapteșopt Apare omul cel necopt Doctorul zbiară: a ieșit! Mama leșină: bun venit... Eu nu țin minte ce-am făcut Dacă am plâns sau am tăcut Þin minte doar că eram eu Cu mingea ridicată...
Infanterist fără glorie
de Vasile Mihalache
Siluete precare umblă prin parcuri Ațipesc pe bănci de lemn Ca pe rafturi. Iată-le cum lunecă Pe rulmenți de iarbă cu bile de rouă, Alături de valiza soldatului. Scrisoarea lui mi-o destăinuie...
infanticid
de Vasile Munteanu
s-au lipit s-au fixat de blocuri fulgii plopilor – mii de iisuși transparenți – orășenii își strâng rufele din balcoane oameni lași mediocri decenți du-te-vino cu aromă de piață pași târșiți de...
infanteristul Petre
de ioana negoescu
să fiu trează până la capăt. să simt. poate dacă te numeai Petre și erai soldat. poate dacă îți exploda o grenadă în piept. sau dacă plângeai cu poza mea în tranșee. poate dacă aveam un copil pe care...
Infantis
de Cojocaru Alin
Cine nu și-ar dori iar copil să fie? Poate eu.Aș alege altă copilărie Vorbind eu cu mine însumi rup orice tăcere Și astup prin poezie,un gol numit durere Îmi doresc să dispară definitiv părinții...
