"Intunericului Mort" – 10121 rezultate
0.01 secundeMeilisearchArdelean Mihaela
Sunt lumina, sunt întunericul…sunt un pas în noroiul morții și al lacrimilor, sunt un pas în noroiul vieții și al zâmbetelor, sunt o sculptură nereușită, pentru că am prins viață atunci când creatorul meu m-a scăpat din ochi, sunt exact ceea ce simt și nu mă ascund decât când îmi doresc să fac asta, pentru că pot să fac orice oricând vreau in a mea lume.
20 poezii, 0 proze
cemeteryum
Cuvintele sunt de prisos aici, sunt doar o prelungire a eternei depresii a unui suflet pierdut in aceasta realitate moarta si fara mila. Sunt doar un tanar de 19 ani satul de tot si de toti, inconjurat de prosti si de inculti, fortat sa-i suport zi de zi pana la refuz si pana la o eventuala migrena care ma acompaniaza trista in intunericul noptii. Imi place sa-mi exteriorizez sentimentele prin poezie, careia incerc sa-i ofer o tenta cat mai intunecata, cat mai trista si cat mai neagra! Binenteles, imi place muzica rock, sunt fan In Flames si imi place sa scriu poezii ascultand Cradle of Filth si Dimmu Borgir dar nu numai.
1 poezii, 0 proze
Francisco Brines
S-a născut în Oliva (Valencia) în anul 1932. Licențiat în drept la Universitatea din Salamanca. Licențiat în Filosofie și Litere la Universitatea din Madrid. Este deținătorul Premiilor Adonais (1959) și al premiului Critica (1966). A semnat mai multe cărți de poeme care l-au consacrat ca unul dintre poeții remarcabili ai generației lui Claudio Rodriguez. Printre cărțile care i-au adus renume figurează: Jeraticul (1960), Sfîntul inocent (1965), Cuvinte pentru îmblînzit întunericul (1966) ș. a. E membru titular al Academiei Regale Spaniole. Într-o cameră imensă păstrează cărțile cele mai vechi, multe dintre ele fiind ediții rarisime din sec. al XVIII-lea. De cîțiva ani încoace, Francisco Brines s-a retras în Sudul Valenciei, acolo unde își are casa solitară, în Oliva, loc în care ființa lui se contopește cu liniștea. Adoră acest mod de viață și aceste ținuturi sacre: " Am venit aici ca să mor, zice Francisco Brines. Acum nu-mi doresc altceva, decît niște ani ca să mai pot citi cărțile...
5 poezii, 0 proze
Vrancianu Diana
Privesc spre cer si zambesc intunericului... Privesc spre intuneric si surad cerului. (Scuze pt lipsa semnelor diacritice :D )
7 poezii, 0 proze
mocanu mariana
atunci cand m-am nascut aveam de toate. INOCENTA mi-a rapit-o un demon al intunericului...,INCREDEREA sa rupt din mine farama cu farama atunci cand cei dragi ma tradau...,FERICIREA a pierit dureros atunci cand m-am lovit de zidul dur al neputintei de ami implini un vis...am ramas doar cu SPERANTA ca voi avea din nou ceea ce am pierdut...
1 poezii, 0 proze
Mihaela Anghel
Intunericul e din ce in ce mai des...dar oare cat de departe este lumina?
19 poezii, 0 proze
castellano bruno
Sint ca o bezna in intunericul mult prea mare. Sint un trecator prin asta lume... Sint PRAF SI VIS Sint ceea ce nu am stiut ca sint si voi deveni ceea ce nu voi vedea...
27 poezii, 0 proze
anila sterian-laurentiu
sunt un tip ciudat, ma pasioneaza intunericul, (obscuritatea); pentru ca nu comite umbre...
1 poezii, 0 proze
Perdaica Andreea Claudia
Gadeste-te la mine ca la o stea desprinsa din tine si dusa in intunericul fara fund.
30 poezii, 0 proze
nastia muresan
nascuta iarna. ma straduiesc sa compensez frigul si intunericul de atunci. inginer. unul atipic.
113 poezii, 0 proze
Intunericului Mort
de Black goddess of Tears
Plang in dimineata rozelor sfasiate De lumina sangerie ce crapa norii fara mila Si varsa sange; lumina e o timida criminala In zari norii fug zgariati de gheare colorate. Mort.Plang poetii cu...
despre Planul Divin
de FLOARE PETROV
Fiecare om se naște cu un Plan Divin, cu amprenta ancestrală, cu o zestre cerească și ereditară. Entuziasmul și bucuria sunt semne că oamenii se află pe calea cea bună a evoluției. Toate aspectele...
în rezonanță cu Universul
de FLOARE PETROV
Încă din momentul nașterii ființa umană întră în rezonanță cu universul situație menită să insereze în conștiință programe de dezvoltare personală, programe de evoluție. Este necesar să înțelegem că...
Ușa morții
de Simion Cozmescu
într-o noapte am visat după ușa morții copiii întunericului își lăsau sandalele afară la intrarea în templu clipiri răsuciri de vii între întrebări și răspunsuri ce nasc alte întrebări și nu...
Intre maretia nasterii si necesitatea mortii
de Remus Cretan
Viteza luminii mele a fost mereu egala cu a intunericului meu, nefiind in stare sa schimb si eu ceva pe drumul scurt de la nastere spre final. Sunt un \"ieri\" despuiat de mister si ma pierd in...
Aeterna Mortis (3)
de Vasile Munteanu
la pragurile apostolilor îmi rup haina cu scârbă de sine ratându-mă astru mi-au trecut prin față ispitele cârduri plutind pe-o balenă de aer albastru ouăle din traistă nu sunt puii de mâine sunt...
despre morții și despre viii mei
de Gabriel Nicolae Mihăilă
(în exces întunericul dinlăuntru va curge pe alături ori va sparge recipientul) azi îmi îngrop morții în piept ca într-o groapă comună sângele meu este acid sângele meu descompune rapid sângele meu...
Mortii
de razvan rachieriu
Oamenii își lasă gândurile iederă Să crească peste ei cu frunze și melci cu mucus de vorbe, Își schimbă metabolismul cu clorofilă în reacție cu mintea-seră, Devin mutanți cu corpul trunchi și gânduri...
Reabilitarea întunericului (motivul umbrei în poezia și aforistica lui Blaga IV)
de Corneliu Traian Atanasiu
Cu titlul de mai sus, un aforism blagian ne face atenți că: \"Cetățeni ai tenebrelor nu sînt numai duhurile rele, ci și izvoarele.\" O veste bună dacă n-ar fi de fapt decît divulgarea ignoranței și...
cu mâna pe clanța de la ușa morții
de Teodor Dume
azi m-am gândit să-mi provoc moartea dezbrăcat de orice sentiment mușc din viață ca dintr-un colț de pâine și alerg între negru și alb ca într-un cerc umbra mi se deșiră puțin câte puțin respir rar...
