"Inca mai plang" – 20660 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
DAdascalu alexandra
Ce s-ar face lumea fara cuvinte, caci ele inseamna si ce nu inseamna, vorbesc, chiar daca nu au glas si, mai ales, nu cunosc varsta, raman in timp si in inimile oamenilor! Cand aveam 11 ani, am inceput sa astern cuvinte impletite in versuri si in urma condeiului a aparut prima mea poezie. Scriam atunci despre un lucru care mi-a tulburat copilaria… O persoana foarte draga mie pleca dintre cei vii la doar 11 ani. Sufletul imi era gol… Nu intelegeam de ce un copil ce inca nu gustase din bucuriile vietii trebuia sa moara!Si singurul mod in care puteam sa-mi manifest durerea si zbuciumul sufletesc a fost scriind versuri:„Cand floarea~florilor s-a stins/Cazut-a inc-o stea/Afland si iarna cea cu parul nins/A lacrimat si ea./Cand floarea~florilor s-a stins/Cocorii au strigat/Plangand departe au zburat/Spre cerul innorat si-ntins. ” [„Floarea-Florilor” ] Mai trebuia lucrat la elementele de versificatie, insa Dumnezeu mi-a dat talentul si imaginatia necesare pentru ca, putin mai tarziu, sa...
30 poezii, 0 proze
MSMarin Sorescu
Marin Sorescu (n. 19 februarie 1936, Bulzești, județul Dolj - d. 8 decembrie 1996, București) este considerat unul dintre cei mai mari scriitori români contemporani. Sorescu (poet, dramaturg, prozator, eseist și traducător) a fost cunoscut în timpul vieții pe aproape toate continentele planetei. Operele lui au fost traduse în mai mult de 20 de țări, totalizând peste 60 de cărți apărute în străinătate. S-a facut remarcat și prin preocuparea pentru pictură, deschizând numeroase expoziții în țară și în străinătate. Fară a se înscrie într-un partid politic după Revoluția română din 1989, ocupă functia de Ministru al Culturii în cadrul cabinetului Nicolae Văcăroiu (25 nov. 1993 - 5 mai 1995). Marin Sorescu debutează în 1964, la vârsta de 28 de ani, cu volumul de poezii satirice "Singur printre poeți". Până la moartea sa în 1996 mai publică încă 23 de volume, devenind o figură marcantă a poeziei românești contemporane. În 1966 primește Premiul Uniunii Scriitorilor pentru "Poeme", reușind să...
352 poezii, 0 proze
IPIleana Petrovici
Liceul de coregrafie Micuța lebădă era încă o copilă care credea că paralela 45 ar putea fi o panglică pe care s-o înfășoare-n păr noaptea auzea orașul cum scrâșnește îmbibat de petrol sondele îngânându-i oftatul prima ei păpușă a fost o marionetă ale cărei ațe se încurcau mereu cu ea-n brațe a cunoscut-o într-o sala pardosită cu note muzicale pe doamna Margareta împărtășindu-i primele noțiuni de balet timpul nu mai avea răbdare devenise o tornadă ce o desprinse de poalele mamei unicul punct de referință din viața ei abandonând brusc cuibul copilăriei migrând spre o nouă lume așa se trezi catapultată într-o sala mare împrejmuită toată cu oglinzi creându-se o stranie relație cu imaginea sorei ei o confruntare permanentă stimulând autocontrol și o atentă coordonare a mișcărilor absorbită de muzica lui Bach,Mozart,Beethoven care-i asistau pașii dându-le muzicalitate studiul desfășurat zi după zi transforma corpul fetiței tendoanele căpătau flexibilitate alungându-se arabescurile luau...
34 poezii, 0 proze
RNRalu Nantu
am o mie de vise si un dumnezeu care le pune in ordine am putin mai putin de douazecisicincideani am parul balai am un plans de copil n-am inca un copil am un barbat pe care il scriu si care ma scrie am multe de scris acum va iubesc
6 poezii, 0 proze
GSGary Soto
Gary Soto s-a născut în aprilie 1952 în Fresno – California. A fost interesat de poezie încă din anii liceului și a absolvit Colegiul din Fresno City, apoi Universitatea de Stat din California. Locuiește în California. Prima colecție de poeme, „Elementele din San Joaquin”, a câștigat în 1976 premiul internațional al Statelor Unite pentru poezie și a fost publicată în 1977. De atunci a publicat numeroase volume de poezie, între care „Un plan simplu” (2007), „Un soi de credință” ( 2003), „Colegiul Junior” (1997), „Noi poeme selectate” (1995), „Canto familiar / cântec obișnuit” (1994), „Odele vecinătății” (1992), „Curs de religie pentru acasă” (1991), „Cine va dori să ne cunoască?” (1990), „Păr negru” (1985), „Acolo unde săgețile lovesc” (1981), „Coada răsăritului” (1978). A mai scris nuvele: „Amnezia într-un district republican” (2003), „Iubitorul de poezie” (2001), „Moneda de 5 și 10 cenți” (2000) și un memoriu numit „Locuind deasupra străzii” (1985) pentru care a primit „American Book...
1 poezii, 0 proze
GMGheorghe Mădălina
Când o vei cunoaște pe ea, s-ar putea să ți se pară scorpie, sau s-ar putea să ți se parâ cea mai dulce fata. Uneori poate să fie atât de rea iar alteori atât de bună… Nu știe nimeni cum, majoritatea doar cred că iși schimbă măstile la fiecare minut. Dar ea nu poartă măști pentru că a învățat că e mai bine fără ele. Nu. Se schimă atât de repede pentru că de fapt ea e mai multe persoane într-una, dar nimeni nu pare să realizeze asta. Mădălina e serioasă, bea cafea și știe că fiecare sfârșit e inevitabil și ca pâna la urmă totul va păli cândva. Ea nu iubește niciodata cu toata inima pentru că știe că intr-un final inima ei va ajunge zdrobită pe podea și va plânge atât de mult.Mădălina nu se atașează niciodata de obiecte sau de locuri pentru că știe că se sparg, se pierd și se uită. E atât de matura încât te izbește cu capul de asfalt doar spunându-ți adevarul.Mădălina nu urlă niciodată. Ea doar se uită la tine fără să spună nimic și atunci poti să știi că i-ai făcut cel mai rău lucru și...
8 poezii, 0 proze
Cristian Tanasescu
Sunt un roman canadian si locuiesc la Montreal, un oras multietnic cu ierni lungi si enervante, un megalopolis in plina vibratie inconjurat de minunate parcuri, totul dominat de un munte numit Mount Royal, de la care-si si trage numele de Montreal. M-am nascut intr-un sfarsit de octombrie in anul 1966 atunci cand toamna plangea cu frunze galbene peste parcurile din orasul Ploiesti, oras unde am trait pana la varsta de 34 de ani cand am parasit definitiv Romania. Ca roman cred ca Eminescu este cel mai mare poet al lumii iar Bacovia imi este cel mai drag prieten. Pana in decembrie 2004 nu am scris niciodata un rand macar, am inceput s-o fac insa pentru ca scriindu-mi gandurile in limba romana ma pot apropia mai mult de Romania, tara pe care o iubesc foarte mult si pe care o voi purta mereu in inima mea.
21 poezii, 0 proze
Aurel Pastramagiu
S-a născut la 21 Iunie 1922, în Galati. In anul 1929 familia se mută la București. În Aprilie 1941 intră în "Frătia de Cruce" la liceul Titu Maiorescu din București. Absolvent al Scolii Navale (1942-1944),a functionat ca ofiter de marină militară în perioada 15 Aprilie 1944 - 15 August 1947. A participat la actiunea de evacuare a trupelor române din Crimeea, între 15 Aprilie 1944 - 13 Mai 1944, îmbarcat pe canoniera N. M.S. Lt. Cdor Stihi Eugen. Pentru comportamentul său este decorat cu "Coroana României" în gradul de Cavaler, cu panglica Virtute Militară, cu spade și frunze de stejar. Este licentiat al Facultătii de litere și filosofie din Bucuresti sectia filosofie, specialitatea psihologie, în 1948 și absolvent al Seminarului Pedagogic Universitar "Titu Maiorescu" din Bucuresti 1948. A fost arestat la 1 Iulie 1949, făcând parte dintr-un grup legionar care încerca să reorganizeze pe cei rămași fără legăturã în urma arestărilor, începute încă din 1948, în vederea...
2 poezii, 0 proze
IBilona braica
M-am născut în Cluj-Napoca, la data de 11 iulie 1964, unde îmi trăiesc zilele una după alta și încerc să supraviețuiesc. Arta m-a atras mereu sub orice formă ar fi fost, îmi place să găsesc frumosul și acolo unde altcineva vede doar un lucru banal. Îmi place mult să citesc, să-mi aștern gândurile pe hârtie. Îmi place să mă pierd în visare, în contemplarea frumosului; să apreciez frumusețea gesturilor, a naturii, frumusețea oamenilor, frumusețea fiecărei zile din viața mea. Iubesc frumosul, iubesc copiii, iubesc oamenii, florile, natura cu toate minunile ei, iubesc viața. Poezie la modul mai serios am început să scriu acum doi ani, când mama mea se lupta cu cancerul. După o lungă suferință, după agonia dinaintea morții, s-a stins sărmana, așa cum a trăit, în liniște. Mi-a fost așa de greu s-o văd cum se chinuie, cum se stinge și eu să nu pot face nimic, încât într-o zi stând la calculator și plângând sfâșiată de durere, am deschis o pagină nouă și-am început să scriu ca după dictare....
26 poezii, 0 proze
Ina
Nu cred ca vreau sa scriu în această fereastră un CV cu date seci. Aș vrea sa spun ca sunt fericită că am avut o copilărie frumoasă, plină cu de toate, șotii și fapte bune, zâmbet și plânset, premii și diplome de la școală, priviri serioase și cuvinte de înțelepciune pe care le-am auzit de la părinți. Acum înțeleg că a fost pe atunci și prima dragoste, care a fost un pic stângace, dar care, cum îmi dau seama la moment, a fost sincera. Acum am ajuns acolo unde trebuie sa fii mai responsabila, mai puțin sincera, mai cu inițiativa, dar cel mai important este ca și aceasta etapa a vieții mele o ador la nebunie, cu greșelele făcute, cu iubiri nerealizate, cu prietenii și dușmanii, pe care ii ador la fel de mult.
8 poezii, 0 proze
Inca mai plang
de Yasmina O.
...si cu fiecare despartire O stea din cer iar va cadea Va rog, nu faceti greseala mea... Am ranit un suflet, Atat de cald si bland Inca mai aud soptind Soapte duse de vant Se pierd in noapte, in...
Cel care nu mai e
de Alina Maria Ivan
habar n-am unde mă uitam să nu îmi vezi lacrimile mi-am promis de atâtea ori să nu mai debitez poezii de dragoste apoi mă gândesc că te urăsc prea mult să nu mai scriu îmi amintesc că îți asemănam...
Plang
de Bogdan Apostol
Plâng, da, plâng și nu mi-este rușine Că plâng cu lacrimi și suspine Căci plânsul este omenesc Cine nu plânge nu-i firesc Plâng ieri, plâng azi, plâng mâine Plâng în fiecare zi Sufăr, d-asta plâng și...
O ultima dorinta
de Gozman Anca
Inca mai plang pentru tine Orice as face eu tot te iubesc Nu pot sa uit, si vad in tine Singurul lucru ce nu-l mai gasesc Nu pot nici eu sa-mi schimb parerea Acelasi ai ramas in inima mea As vrea...
Copil la 18 ani
de Ene Catalin Ionut
Eu încă mai cred în povești cu îngeri. Nu mai plâng cu lacrimi de copil curgând pe obrajii prea albi; acum nu mai am voie, nu pot decât să strig cu gura-nchisă și să vărs lacrimile pe pașii care mă...
Uscate lacrimi
de Daniel Aurelian Rădulescu
Când mă mai plâng, Mi se ciupesc din strune, Întinse, aproape a rupe, bune Cât încă nu mă frâng. Când mă despart, E ca și un ecou, Ce se întoarce afazat... Târziu și deformat de hău. Când încă mai...
lacrimi
de cretu alexandru
ochii mei mai sunt inca plini de lacrimi amare si limpezi nezvantate nici de mangaierea soarelui nici de imbratisarea suava a florilor nici de freamatul copacilor sunt lacrimi ce inca mai plang...
Picasso, bilet la zero grade
de Marinescu Victor
obosit de graiul sfânt cu hainele rupte și sufletul lipit de cer încă mai plâng fluturii răstigniți pe decorul mânjit de spaimele copilului uitat în camera amintirilor de pluș sau 911 unde îngerii...
Iarna de atunci
de Dumitru Andrei
Mai ții minte Ană, iarna de atunci Când eram la școală încă niște prunci? Auzeam la geamuri crivățul cum zbiară; Doamne, ce ninsoare spulbera afară! Era-n toiul zilei, cam pe la amiezi; Doamna ne...
Viata
de Daniel Ciolacu
Mai canta viorile trist, Mai canta un gand pesimist, Simti florea incet cum se trece In vibratia trista si rece. Mai e dirijorul pe scena, Se tine de-a baghetei trena, Mai canta pianul; de frica Spre...