Poezie
Uscate lacrimi
Altceva decât ce este... nimic nu e etern.
1 min lectură·
Mediu
Când mă mai plâng,
Mi se ciupesc din strune,
Întinse, aproape a rupe, bune
Cât încă nu mă frâng.
Când mă despart,
E ca și un ecou,
Ce se întoarce afazat...
Târziu și deformat de hău.
Când încă mai visez,
Sunt ca un curcubeu
Plin de culoare; crez
De-un arc, pe-un defileu.
Când plâns și el dispare,
S-a dus și strigăt, strună,
Culoare... pe uscat se moare...
Cum o pădure, asecând arid, sub dună.
30.03.2013
00882
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 75
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniel Aurelian Rădulescu. “Uscate lacrimi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-aurelian-radulescu/poezie/14055488/uscate-lacrimiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.