"Galbeni si goi" – 10954 rezultate
0.02 secundeMeilisearchIon Ninulescu
Născut: 7 ianuarie 1881 Se stinge din viață la 11 aprile 1944 Copilăria o petrece la Slatina, orașul de baștină al părinților Școala primară și șase clase de liceu la Pitești Ultimele clase de liceu la București 1899 bacalaureatul 1900-1904 prezent la Paris. Intenționează să studieze dreptul la „Ecole de droit” 1906-1907 funcționar la Domeniile statului în Constanța Versuri: 1908 Romanțe pentru mai târziu Liturghii profane 1913 De vorbă cu mine însumi Cântec de leagăn 1930 Strofe pentru elementele naturii Strofe pentru cele patru anotimpuri Strofe pentru faptele diverse Strofe pentru mine singur Strofe pentru cel de sus 1936 Nu sunt ce par a fi 1943 Patrusprezece inedite Cinci grotești Proză: Casa cu geamurile portocalii Măști de bronz și lampioane de porțelan Roșu galben și albastru Mihail Sebastian despre Ion Minulescu: E un poet care și-a inventat singur tipul său de poezie. Nu-l datorează nimănui. În literatura românească nu are premergători, iar în literatura străină nu are...
0 poezii, 0 proze
Dragoi Ana-Maria
voila: nascuta in 84 in orasul pe care cred ca mi s-a permis sa il aleg, in mod curios, inainte de anxitatea primara; imi plac girafele si culoarea galbena (mai nou) nu-mi place cand mi se usuca buzele scriu versuri numai cand am inspiratie si cand nu pot sa imi exprim verbal sentimentele, in stari de oboseala accetuata sau de durere coplesitoare; cred ca iubirile platonice sunt cele mai puternice pentru ca nu au cusur dar si cele mai rele cu stima de sine in mod obisnuit am momentele mele de copilarie, prostie, carisma si culoare viata mea nu e o poezie iar poezia nu e viata mea sunt doar un om care isi indeplineste din cand in cand o nevoie: aceea de a a se exprima
23 poezii, 0 proze
Mares Raluca Maria
Buna! Eu mă numesc Mareș Raluca Maria, am 9 ani și sunt din Brăila. Acum, ca am făcut cunoștiință,vreau să vă spun ceva : vreți să fiți prieteni cu mine ? Știu că uneori sunt inervantă, dar eu nu sunt așa mereu. Scuze, vroiam să spun că mai nimeni nu mă place, și ,măcar tu să fii prieten/prietenă cu mine ! Am o familie foarte amuzantă, mai ales când vine vorba de baie.Cine face primul ? Mama ! Cine face ultimul ? Tata ! Cine face al 3 ? Eu ! Și uite așa se termina o zi frumoasă de sâmbătă sau vineri. Ei, cam atât despre mine ! Acum despre animalele mele de casă. Dar cu papagalii mei a fost o poveste tristă ... Mi-au murit! Asta e tot, despre ei. Și aveam 3: Coco, Alice și Paco... Dar mai am destule animale. Am un câine. Să vi-l prezint : RASA : ciobănesc german CULOAREA BLÃNII : maroniu-galben OCHII : caprui Și cam atât despre el... Dacă vreți mai multe informații despre animalele mele, scrieti într-un mesaj.
3 poezii, 0 proze
Cornel Galben
CORNEL-SIMION GALBEN (n. 28 decembrie 1950, București). Absolvent al Facultății de Ziaristică București (1975-1979). Redactor, redactor principal la săptămânalul Steagul roșu Bacău (1979-1988), redactor principal, publicist comentator, șef de secție, director, director general la cotidianul Deșteptarea și S.C. Deșteptarea S.A. Bacău (1990-1995), consilier editorial și director al Editurii Corgal Press Bacău (1994-2003), corespondent al cotidianului Azi (1996-1997), redactor-șef al revistelor Credința ortodoxă (1997-1999), Vitraliu (2002-2005) și Glasul monahilor (2003-2004), redactor la Monitorul de Bacău (1999-2000), consilier la Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Bacău (2000-). Debut în revista Preludiu (1970). A publicat poezie, interviuri, anchete, reportaje, cronici plastice, teatrale și muzicale în Scînteia tineretului, Scînteia, Munca, România liberă, Apărarea patriei, Adevărul, Azi, Curierul național, Jurnalul național, Curentul, în peste...
65 poezii, 0 proze
Cristian Tanasescu
Sunt un roman canadian si locuiesc la Montreal, un oras multietnic cu ierni lungi si enervante, un megalopolis in plina vibratie inconjurat de minunate parcuri, totul dominat de un munte numit Mount Royal, de la care-si si trage numele de Montreal. M-am nascut intr-un sfarsit de octombrie in anul 1966 atunci cand toamna plangea cu frunze galbene peste parcurile din orasul Ploiesti, oras unde am trait pana la varsta de 34 de ani cand am parasit definitiv Romania. Ca roman cred ca Eminescu este cel mai mare poet al lumii iar Bacovia imi este cel mai drag prieten. Pana in decembrie 2004 nu am scris niciodata un rand macar, am inceput s-o fac insa pentru ca scriindu-mi gandurile in limba romana ma pot apropia mai mult de Romania, tara pe care o iubesc foarte mult si pe care o voi purta mereu in inima mea.
21 poezii, 0 proze
Gheorghe Luchian
Nasut pe 25 Ianuarie 1942 in Bucuresti.Autor a patru titluri aparute. Amintiri din casa galbena.Aceasta Femeie, aparute la Editura Risoprint din Cluj,respectiv Epigrame si poezii,Batracienii,aparute la Editura Astra Dej.In curs de aparitie: Sacalii,Vitralii de gheata,Istoria literaturii franceze(traducere dupa Rene Doumic)alte traduceri. In lucru romanul Mostenirea doamnei Miclescu,al doilea volum de poezie si epigrame.
6 poezii, 0 proze
Cristina
Începeți de azi o poveste nouă cea din 23 iunie 1990 a mai crescut dați-i formă și noi înțelesuri dați-i un nume și apoi părinți lecturați-i lumina până începe să-i viseze și marginea firii apoi lăsați-o să scrie mai departe alte și alte copilării despre ceruri copaci și copii între aceste două coperți de idee. În palmele ei stau înscrise toate ideile și părerile voastre galbene din raze de soare sau liniștite albastre verzi cu gust de oglindă retrovizoare. Iar mai presus de toate în istoria ei stau încrustate povești de iubire din sentimente umane sau complexe dorințe și ambiții îngerești pornind din trecutul acesta: o parte din coperta-spate a volumului de debut "iubind copaci neterminati",editura Eikon,Cluj,2008
11 poezii, 0 proze
Stoiciu Liviu Ioan
De la prima carte, treptat, Liviu Ioan Stoiciu a evoluat spre un discurs mai frust, în defavoarea metaforizării. Autor a peste zece cărți de poezie și proză, precum și a mai multor tentative de sinucidere, Liviu Ioan Stoiciu a copilărit într-o singurătate totală. Cantonul CFR nr. 248, în care și-a petrecut mulți ani din viață, era situat la câțiva kilometri de cea mai apropiata localitate (Adjudul Vechi). Copilăria lui a însemnat, în fond, un lung șir de trenuri și un cantonier fluturând un fanion galben, ori de câte ori vagoanele treceau prin fața cantonului. De altfel, Liviu Ioan Stociu debutează literar cu o carte intitulata La Fanion, obținând cu ea, în anul 1980, Premiul Uniunii Scriitorilor. Astăzi, Liviu Ioan Stoiciu pare un om sobru și înțelept, cu mult bun simț și cu o puternică personalitate, fiind considerat unul dintre scriitorii reprezentativi ai generației ‘80. Nu a uitat nici o clipă însă de copilăria lui însingurată petrecută la cantonul CFR 248.
4 poezii, 0 proze
Ioan Stoenica
I am my soul, and I have my brain to help me with that. Doar o parte din mine. Ma intereseaza sufletul uman cu toate sentimentele lui (din care sunt atatea de invatat), scrisul si fotografia, care imi permit sa exprim dragoste si bucurie si frumusete si tristete, si bicicleta mea iubita, care ma face sa zbor liber pe drumuri de caramida galbena ce duc catre cer... Mai erau teatrul si tangoul si parca si muzica, dar cred ca pana la urma e vorba de orice ma poate ajuta sa simt si sa exprim sufletul, orice ma poate ajuta sa invat si sa fac sa creasca mintea...
30 poezii, 0 proze
Vladimir Holan
poet ceh, nascut la 16 septembrie 1905 ; incepe sa scrie versuri de timpuriu si debuteaza la 21 de ani, cu volumul \"Evantaiul visator\" 1933-1938- redactor la revista \"ivot\" ( Viata)a Asociatiei artistilor; in 1968 primeste titlul de artist al poporului; in volumele publicate dupa 1960, mai cu seama in cele mari trei poeme, \"Noaptea cu Hamlet\", \"Toscana\" si \" Nopatea cu Ophelia\"( neterminat)se afirma ca un liric reflexiv, atras de marile teme ale iubiii si mortii; a scris si cateva culegeri de proza poetica si s-a remarcat ca un mare traducator moare la 31 martie 1980 Opera Evantaiul viselor-1926 Triumful mortii- 1930 adiere- 1932 Arc-1934 Vis - 1939 Primul testament - 1940 Noapte cu Hamlet - 1963 Noapte cu Ophelia - 1973 Toscana -1963 Toamana 1 vanatorii ce ar navali acum asupra indragostitilor ar orbi de prea marea apropiere. Tot asa este un pacat sa ucizi un sarpe, caci nu se zareste nici o femeie moarta. Desi aerul de pe deal bate in culori cel mai putin galben e galbenul...
0 poezii, 0 proze
Galbeni si goi
de Adrian Andrei
Simt un gol ce nu vrea să-și găsească plinul. Iubito, nu vreau să privesc luna în seara asta, mi-e teamă să nu se răstoarne peste noi și să ne strivească-n foi, și-uite așa, galbeni și goi, ne vor...
am încetat să mai cred în cuvinte
de Maria Bungău
dimineața are gust de cafea și de ploaie. amintirea unui ieri inexistent îmi urlă în urechi, șoptește, plânge și dansează într-un ritm lent și aproape provocator. regretul miroase a nisip și a mare....
Chipul de piatră…
de petre-iulian popescu
Aplecată peste noapte, peste vise tu-mi veghezi, Când în timpul său se-ascunde luna-n nouri triști și goi, Sfărâmând, a câta oară? Ochiul meu ce nu-l mai vezi, Îmi arăți că e amorul o poveste cu...
În munți
de Lucian Blaga
Lîngă schit miezul nopții găsește făpturi adormite-n picioare. Duhul mușchiului umed umblă prin văgăuni. Din răsărit vin fluturi cît buhele să-și caute-n focuri cenușa. La rădăcinile brazilor, lîngă...
Noroi si amintiri
de Sorin Teodoriu
- De ce taci? - Ma gandeam la noi. - Nu esti aici, nu traiesti in prezent. De ce iti faci rau? Ne simtim atat de bine impreuna. - Asa e, ne simtim bine. - Ce se intampla cu tine? Esti in fata mea, te...
Pragmatica rastignire
de Gheorghe Aurel Pacurar
Ca intr-un cinic balans de aripi, timpul matroana separa – dezoseaza spun frunzele – aripile ingerilor de la radacina… “Miscarile sunt bruste.“… Galbena lumina de apus da-mi norul de sus…Uneori...
Viața este vis(col)
de Pestrea Ion-Daniel
Stihiile ne conduc viețile (Coridoarele mașinilor oarbe) Ah! vântul vorbește dar nu pe limba mea, arborii, ei fandează precum spadasinii Lumina e puțină ne aflăm În colțul cel mai umbros dintre cele...
Dincolo de usa
de Alina Maria Ivan
Era ea, mai frumoasă, mai reală, mai femeie decât mine. O invidiam din totdeauna pentru că știam că eu nu voi avea niciodată ochii verzi, eu nu voi fi niciodată admirată ca ea. Mergeam mereu la ușa...
De-a viața… la grădiniță
de Oana Condurache
Avem guri, cercei și unghii. Suntem desenele unui copil, Părinții noștri-s creioane… Oja miroase frumos, Uleiul stă-mpuțit în tigaie și suntem galbeni de două zile, oare ne-au desenat c-un creion...
nu mai vedeam
de ana sofian
cascadele de cai galbeni un fel de monede căzute din buzunarele trădătorilor era de ajuns să torn mierea cuvintelor ca să mă asculți ore în șir până când luna se torcea fuior de lumină pe gardul unor...
