"Firul vieții" – 13145 rezultate
0.01 secundeMeilisearchMarcel Romanescu
Marcel Romanescu, fiul lui N. P. Romanescu, fost primar al Craiovei, născut la 11 octombrie 1897, la Liège, în Belgia. Urmează clasele primare la Paris și Craiova, liceul la Craiova, Turnu Severin, Iași și Mănăstirea-Dealului. În 1920, obține licența în drept și filozofie, cu orientare spre funcțiile publice și serviciul diplomatic, în care debutează ca atașat de legație pe lângă Vatican (1920-1921). La Roma va conduce și foaia de propagandă România (1921). Ulterior, ocupă diferite posturi în diplomație (Varșovia, Haga, Madrid, Cairo, Belgrad, Copenhaga, etc.), secretar, în 1924 al comisiei româno-ungare, însărcinată cu aplicarea tratatului de la Trianon. Stil de existență asemănător lui Duiliu Zamfirescu, diplomat și scriitor. În 1926, conduce la Craiova revista Flamura. Colaborator la numeroase reviste literare din țară, se consacră în ultima perioadă a vieții sale studiilor de istorie, publicate anterior, sub rubrici variate, și în Arhivele Olteniei. A decedat la Craiova în...
4 poezii, 0 proze
Mihail Cruceanu
Născut în Iași la 13 decembrie 1887, fiul lui Mihai Cruceanu, farmacist, și al Ecaterinei Petrovna. Licențiat în litere și drept. Un timp, avocat și profesor secundar. În 1905, poetul se apropie de cenaclul lui Macedonski, omagiat și mai târziu prin dedicații (Insula, I, 18 martie 1912). Devine apoi colaboratorul Vieții noi, integrându-se grupului său simbolist, pe care-l apară (X, 1, 1 martie 1914) și despre care lasă amintiri (Jurnalul literar, I, 2, 2 ianuarie 1939). Întreprinde o anchetă despre poezia nouă, în 1912, în Rampa, important document de epocă. Apropiat de mișcarea muncitorească, după 1916, Mihail Cruceanu devine membru al P.C.R. de la înființare. Vechi ilegalist, poetul înfruntă arestări și închisoare. După 23 august 1944 este ales în toate legislaturile deputat în Marea Adunare Națională. Duce la îndeplinire importante sarcini obștești. OPERE (poezii): Spre cetatea zorilor, Târgoviște, 1912; Altare nouă, Buc., 1915; Fericirea celorlalți, Craiova, 1920; Lauda vieții,...
3 poezii, 0 proze
CACecco Angiolieri
(1260 cca - 1313 cca) Născut la Siena din părinți bogați, bigoți și avari cu fiul lor, Cecco moare lăsând în urmă nenumărate datorii și amintirea unei vieți extravagante, trândăvie și desfrâu. Poet original și bizar, este autorul unui Canțonier de 110 sonete cu atribuire certă, jurnal de o sinceritate brutală al vieții lui familiale și citadine. *** Cecco Angiolieri was born in Siena in 1260, son of Angioliero, who was himself the son of Angioliero Solàfica who was for several years a banker to Pope Gregory IX; his mother was Lisa de' Salimbeni, from a powerful Senese family. In 1281 he was with the Guelphs of Siena who were besieging their Ghibelline fellow citizens in the Torri di Maremma, near Roccastrada, Tuscany, and he was fined many times for deserting the battlefield without permission. He was fined again on July 11, 1282, for violating the curfew of Siena, signalled by the third ringing of the commune bells. He was slapped with another fine in 1291 in similar...
1 poezii, 0 proze
GBGheorghe Brăescu
Gheorghe Brăescu (n. 29 ianuarie 1871, Iași - m. 15 martie 1949, București) este un prozator și un comediograf român. Fiul lui Alexandru Brăescu și al Mariei. Este printre puținii militari din România care pe lângă arme s-au ocupat și de literatură. A avut o tinerețe aventuroasă, a fugit de acasă pentru a se înrola în Legiunea franceză, unde a luptat sub contract timp de doi ani. La întoarcere a urmat Academia militară, a ajuns maior și inspector al vieții culturale din armată și a început să scrie literatură. În timpul primului război mondial a luat parte la campania din Transilvania, în 1916, și este rănit și i se amputează brațul drept. Este arestat și închis în lagărele germane din Stralund, Breseen și Neise, apoi este eliberat, revine în țară unde este trecut în rezervă cu gradul de general, în 1918. În volumele sale de schițe și nuvele Vine doamna și domnul general (retras din librării din cauza greșelilor de tipar), Doi vulpoi, Maiorul Boțan, Schițe vesele a surprins cu umor și...
1 poezii, 0 proze
Ben Corlaciu
Pentru poet spațiul tavernal este un cadru familiar în care trăiește și scrie. Descoperim la el o lipsă de solemnitate a vieții ce se derulează într-un registru existențial degradat. Starea bahică prelungită conduce la o decădere metamorfică a eului: Mama mea a fost o broască țestoasă/M-a făcut cu trestia cea mai inaltă/Am fost alăptat de o baltă râioasă/Culcușul/Mi-a fost tot o baltă. (Fiul mlaștinei)
3 poezii, 0 proze
WBWolfgang Borchert
Wolfgang Borchert s-a născut la 20 mai 1921 la Hamburg. Tatăl său, un om retras și plin de sensibilitate, era învățător la școala elementară din Hamburg-Eppendorf, iar mama scriitorului, Hertha Salchow, provenită din mediul rustic, aducea cu ea, în vâltoarea vieții din marele port german, poezia nostalgică a lumii de care se despărțise. Rezervat și tolerant, Fritz Borchert își educă fiul într-un spirit liberal, neîncercând să-i imprime nici un fel de convingeri religioase. Petrecându-și copilăria în mijlocul fiilor de marinari, căpitani de vase și negustori, Wolfgang Borchert, natură veselă prin excelență, rămâne totuși în timpul anilor de școală un izolat, un tânăr ciudat și excentric care nu arăta un interes deosebit pentru studiu. Nonconformismul adolescentin al lui Borchert începe să devină din ce în ce mai manifest. Ținuta vestimentară frapantă, preferința pentru anumite spectacole de teatru și opere expresioniste, afișarea dorinței de realizare a unei libertăți necondiționate,...
1 poezii, 0 proze
AJAlexandru Jebeleanu
Alexandru Jebeleanu (7 octombrie 1923, Șipet, județul Timiș - 28 aprilie 1996, Timișoara) este un poet. Este fiul Emiliei (născută Sârbu) și al lui Alexandru Jebeleanu. A fost timp de un semestru student al Facultății de Agronomie din Timișoara, dar a renunțat, înscriindu-se, tot aici, la Facultatea de Filologie, unde și-a luat licența în 1959. A funcționat ca redactor-șef la revista „Scrisul bănățean", devenită „Orizont" (1949-1971), apoi ca șef de redacție la Editura Facla din Timișoara (1971-1986). Debutează cu poezia Cădere nouă în „Universul literar" (1941). Colaborează, în continuare, la „Vremea", „Luceafărul", „Vestul", „România literară", „Viața românească" etc. Secretar al Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor de la înființare (1948) până în 1969, Jebeleanu constituie un reper al vieții literare bănățene, fiind unul dintre animatorii săi. Opera literară • Oglinzi sonore (volum colectiv), Timișoara, 1945; • Certitudini, București, 1958; • Frumuseți simple, București, 1962;...
3 poezii, 0 proze
ESEugeniu Speranția
Născut în București la 18 mai 1888, fiul folcloristului Th. Sperantia. Studii liceale, absolvite în 1906, doctor în litere și filozofie în 1912. Participă de tânăr la mișcarea literară a epocii, mai întâi în grupul Analelor literare, apoi în cenaclul macedonskian (1905-1906), după care se alătură cercului Vieței noi, condus de Ovid Densusianu. Carieră didactică de prestigiu după primul război mondial: profesor și director de minister, Cluj (1919-1921), profesor la Academia de drept din Oradea (1921-1934), profesor de filozofia dreptului și sociologie la Universitatea din Cluj (1934-1949). Pensionat în 1949. Publică numeroase lucrări de filozofia dreptului, sociologie și filozofie. Face și critică muzicală la revista Steaua, unde a publicat și o istorie de amintiri literare și universitare. În 1966 publică Medalioane muzicale, în 1967, Amintiri din lumea literară și Figuri universitare iar în 1968 Inițiere în poetică. Se stinge la vârsta de 84 de ani în ianuarie 1972, la București....
5 poezii, 0 proze
BNBarbu Nemțeanu
Talentat și prodigios traducător din literatura universală (Petrarca, La Fontaine, Baudelaire, O. Wilde, Goethe, Turgheniev, Lessing, Heine, Lenau etc.), poetul Barbu Nemțeanu (pe numele adevărat Benjamin Deutsch) s-a născut în octombrie 1887, la Galați, fiul lui Iacob și Sanina Deutsch. Tatăl a fost institutor la școala izraelită din acest oraș. Moare tânăr, lăsându-l pe Barbu Nemțeanu la vârsta de 10 ani unicul sprijinitor al familiei. Ocupă diferite funcții (practicant de birou, reporter, funcționar etc.). În 1904, poetul debutează la ziarul gălățean Înainte, transformat după război în Galații noi. De-a lungul scurtei sale vieți, Barbu Nemețeanu desfășoară o bogată activitate gazetărească sub diferite pseudonime (Cireșeanu, Todescu, Luca Zimbru, Ion Corbu, Vasile Crângu etc.). În 1908, sub conducerea sa, apare la Galați revista socialistă Pagini libere, unde semnează lucrări originale și traduceri. Ultimii ani ai tinereții și-i petrece într-un sanatoriu de tuberculoși. În 1913...
3 poezii, 0 proze
OCoana calusa
1990- Premiul de pozie,,Junimea'', la Iasi 2002- publicarea volumului de versuri ,,Monolog despre firul de iarba''
5 poezii, 0 proze
Firul vietii
de Cosmin Corlan
Te nasti..., Si-ncepi sa cunosti drama, Te uiti..., Si vezi ca plange mama, Te-ntrebi..., De ce sufera ea, Dar simti..., Ca nu ai ce-mbraca. Continui..., Din nou, lupta cu viata, Te-nsori..., Dar...
firul vietii
de croitoru ionut
acum incepe viata acum ea se termina iar firul vietii-i scurt si rupt si indoit pe margini si c-o culoare roza pe-un fond negru inchis asa apare viata pe-un ton de nedescris.
Firul Vietii
de Alexandru Mares
O lacrima amara, suspina dulce dorul Vise, pierdute poate, par a se dizolva Un vuiet parca rupe tacerea noptii Din marea linisita iese ceva Un rasarit de luna, lumineaza totul Din vastul intuneric,...
Firul vieții
de Diana Mihai
Picură fiecare secundă în clepsidra uitată în cămară E noapte târzie, iar greierii cântă în șoaptă Pe lădița garnisită cu mucegaiuri pufoase și reci Tremură mâna, când țese urzeala Și tace bătrâna,...
Firul vieții
de Vasile Mihalache
Când se termină o poveste frumoasă crezi că toate vor fi la fel. Tot ce trebuie să faci este doar să le cauți. Și când le găsesti depinde de fiecare cât de tare va fi dezamăgit. Pentru că dezămagit...
firul vieții
de RAȚA VASILE
Se naște omul Tot murind Se naște omul Tot plîngînd Trăiește omul Cu un gînd Trăiește omul Tot sperînd Și moare omul Tot visînd Și moare omul Nesperînd
Esti firul vietii, mama
de sol
Esti firul vietii, mama Chipul tau nostalgic Spre casa ma cheama Si strang de dor pamantul Si il cuprind in brate Ce ritmic inima imi bate! Esti firul vietii, mama.
ROATA VIETII
de Menagache Victoria
ROATA VIETII Omul cand imbatraneste,firul vietii se opreste; De aceia dragi copii cand si eu nu voi mai fi, Nu plangeti,nu regretati...nu vreau sa fiti suparati; Viata-n piept sa o luati,pe Dumnezeu...
Șiragul vieții
de Elisabeta Gîlcescu
Când aduni an după an în șiragul vieții Și te trezești apoi în pragul dimineții, Că-s patruzeci de pietre, mărunte, șlefuite, Într-un sertar păstrate... La mine-s prăfuite. Și nimeni nu-l deschide......
Trilema vieții
de Stelian STANCU
Ne naștem și ne întrebăm, dar nu de două ori precum ne așteptăm Dacă ne va fi bine sau rău, de vom avea noroc sau soarta va fi cu al său Gând purtat peste trecut, prezent și poate chiar mai mult. Ne...