"Firul poetic" – 13159 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
ESEugeniu Speranția
Născut în București la 18 mai 1888, fiul folcloristului Th. Sperantia. Studii liceale, absolvite în 1906, doctor în litere și filozofie în 1912. Participă de tânăr la mișcarea literară a epocii, mai întâi în grupul Analelor literare, apoi în cenaclul macedonskian (1905-1906), după care se alătură cercului Vieței noi, condus de Ovid Densusianu. Carieră didactică de prestigiu după primul război mondial: profesor și director de minister, Cluj (1919-1921), profesor la Academia de drept din Oradea (1921-1934), profesor de filozofia dreptului și sociologie la Universitatea din Cluj (1934-1949). Pensionat în 1949. Publică numeroase lucrări de filozofia dreptului, sociologie și filozofie. Face și critică muzicală la revista Steaua, unde a publicat și o istorie de amintiri literare și universitare. În 1966 publică Medalioane muzicale, în 1967, Amintiri din lumea literară și Figuri universitare iar în 1968 Inițiere în poetică. Se stinge la vârsta de 84 de ani în ianuarie 1972, la București....
5 poezii, 0 proze
Dumitru Iacobescu
D. Iacobescu, pseudonim literar al lui Armand Iacobson, fiul medicului Iosif Iacobson și al Dorotheii Jensen, originară din Austria, s-a născut la Craiova, în 1893. După moartea tatălui său, familia se strămută în 1898 la București, unde D. Iacobescu urmează cursurile Seminarului pedagogic universitar. Vocație poetică precoce. Scrie versuri de la 14 ani, sub prestigiul evident al simboliștilor francezi (Verlaine, Samain), din care va și traduce. Debutul său publicistic se produce în revista Insula (1912). Prezență promițătoare în revistele epocii, întreruptă de ftizie, care-l și răpune în vârstă de 20 de ani (9 octombrie 1913). OPERE: Quasi, poezii, cu o prefață de Perpessicius, Buc., Cultura națională, 1930; Ms. inedite la Muzeul literaturii române. COLABORÃRI: Insula (1912); Arta (1912); Noua revistă română (1912-1913); Ilustrațiunea națională (1913); Flacăra (1913), Noi pagini literare, Biruința, Ramuri etc.
8 poezii, 0 proze
VMVirgil Mazilescu
Virgil Mazilescu (n. 11 aprilie 1942, Corabia, județul Olt — d. 13 august 1984, București) a fost un eseist, poet și traducător român, afiliat onirismului poetic. A scris printre altele poeziile „Cineva pe lume are nevoie de mine”, „Mi-am uitat casa și numele”. Este fiul contabilului Sabin Mazilescu și al Aurei Rădulescu. A urmat școala primară și gimnazială mai întâi în comuna Cușmir între 1948 – 1950, apoi câte un an la Turnu Severin și Târgu Jiu, continuând la Drăgășani între 1952 – 1957. În anul 1957 pleacă în capitală unde urmează Liceul „Spiru Haret” până în 1959 și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București între 1959 – 1964. După terminarea studiilor a fost timp de doi ani profesor la Scoala Generală din comuna Greaca din județul Ilfov, conform Legii repartiției uniform teritoriale din regimul comunist. Apoi, pâna în 1968, a ocupat postul de bibliotecar la Biblioteca Municipală din Ploiești. Din 1968 și până în anii '70, a fost secretar al...
32 poezii, 0 proze
Fric
Fric (1230-1315) Pseudonim semnificând \"grâu tânăr pârlit\". Numele adevărat, ca și unele detalii biografice, sunt necunoscute. Născut în Armenia Orientală. În împrejurările dramatice ale invaziilor mongole, își pierde avutul și chiar pe fiul său, luat ca zălog în schimbul datoriilor făcute. El însuși cade prizonier și este salvat prin răscumpărare. Trăiește câțiva ani în satul Harga din Cilicia. Peregrinează prin Armenia și Cilicia, cunoaște viața grea a poporului, pe care o va reflecta în opera sa. Se cunosc 45 de scrieri poetice ale lui Fric. Viziunea poetică este amplă, limba utilizată este cea uzuală, iar lexicul se nutrește din bogăția folclorului. Imaginea poetică devine, în consecință, expresivă, limpede și percutantă.
2 poezii, 0 proze
Ungureanu Alexandru
Alexandru Ungureanu N. 7 ianuarie 1957, în București - m. 11 octombrie 2004, la Bacău. Prozator. Fiul juristului Vasile Ungureanu și al Elenei, casnică. Își începe studiile în Capitală, unde după absolvirea școlii generale urmează cursurile secției reale a Liceului Teoretic Nr. 24 și, apoi, pe cele ale secției Tehnologia Transporturilor și Telecomenzi Feroviare a Facultății de Transporturi din cadrul Institutului Politehnic București. Are preocupări literare încă din liceu, frecventând mai toate cenaclurile bucureștene și scriind cu frenezie proza umoristică, poezie și teatru absurd. În anul 1978 își face debutul în cenaclul studențesc „Solaris\", al Casei de Cultură a Studenților „Grigore Preoteasa\", pe care îl va și conduce în perioada 1979-1982. în 1979 creează primele proze de anticipație, gen care îl va impune rapid mai ales prin inventivitatea, viziunea poetică și romantică, dar și ultramodernă cu care își construia misterioasele povestiri. Debutează publicistic peste doi ani,...
0 poezii, 0 proze
AUAlexandru Ungureanu
Alexandru Ungureanu (n. 7 ianuarie 1957, București - d. 11 octombrie 2004, Bacău a fost un prozator de science-fiction român. Fiul juristului Vasile Ungureanu și al Elenei, casnică, își începe studiile în București, unde după absolvirea școlii generale urmează cursurile secției reale a Liceului Teoretic Nr. 24 și, apoi, pe cele ale secției Tehnologia Transporturilor și Telecomenzi Feroviare a Facultății de Transporturi din cadrul Institutului Politehnic București. Are preocupări literare încă din liceu, frecventând mai toate cenaclurile bucureștene și scriind cu frenezie proza umoristică, poezie și teatru absurd. În anul 1978 își face debutul în cenaclul studențesc Solaris, al Casei de Cultură a Studenților "Grigore Preoteasa", pe care îl va și conduce în perioada 1979-1982. în 1979 creează primele proze de anticipație, gen care îl va impune rapid mai ales prin inventivitatea, viziunea poetică și romantică, dar și ultramodernă cu care își construia misterioasele povestiri. Debutează...
4 poezii, 0 proze
ABAnatol E. Baconski
Anatol E. Baconski (n. 16 iunie 1925, Cofa, județul Hotin — d. 4 martie 1977, cutremurul din București) a fost un poet, teoretician literar, eseist și traducător român. A fost fiul lui Eftimie Baconski, preot, și al Liubei, respectiv fratele criticului și istoricului literar Leon Baconski și tatăl publicistului și diplomatului Theodor Baconski. A urmat liceul la Chișinău și la Râmnicu-Vâlcea. Între 1946 și 1949 a frecventat cursurile Facultății de Drept a Universității din Cluj. A debutat cu versuri în revista pentru copii „Mugurel” din Drepcăuți (1943), cu eseu în „Tribuna nouă” din Cluj (1945), iar debutul editorial s-a produs în 1950 cu volumul Poezii. A fost redactor-șef al revistei „Almanah literar”, devenită ulterior „Steaua”, de la Cluj (1953-1959). Dacă în primii ani poezia sa este apropiată de poetica realismului socialist, la maturitate devine un poet neo-expresionist. La Congresul Scriitorilor din 1956 atacă principiile dogmatice ale proletcultismului. Traduce mult din...
23 poezii, 0 proze
Miron Pompiliu
Miron Pompiliu, pe numele său adevărat Moise Popoviciu, s-a născut la 20 iunie 1848 fiind fiul popii Nicolae din Ștei. El a fost unul dintre poeții importanți ai \"Junimii\"(din 1869), folclorist, publicist și prieten intim al lui Eminescu cu care, de altfel, a și locuit câțiva ani. A făcut studii universitare la Budapesta, Iași și București. Stabilit la Iași, a fost profesor la Școala militară și apoi la Liceul Național. Pe lângă poezii a publicat, la Iași în 1870, și o culegere de balade populare, Balade populare române. Se stinge din viață la 20 noiembrie 1897...
1 poezii, 0 proze
HFHoria Furtună
Născut la Focșani, la 21 iunie 1886, fiul medicului veterinar Ioan Stephănescu Furtună și al Plautinei Speranța Vasiliu, originară din Lipova. Urmează liceul în București, la \"Matei Basarab\", absolvit în 1906. Studii juridice la Paris: \"bachelier en droit\" (1908), licențiat în drept(1909). Mare prieten, din această perioadă, cu Ion Pillat, amândoi admiratori ai lui Alexandru Macedonski, \"descoperit\" și editat în colecția \"Cărțile albe\". \"Florile sacre\" apar în 1912 cu o scrisoare de mulțumire către cei doi tineri poeți. Doctor în drept (Paris, iunie 1915). Întors în țară, se înscrie în Baroul de Ilfov. Mobilizat în 1916, cade prizonier (24 noiembrie). Lungă perioadă de captivitate în Germania, la Stralsund. Eliberat în 1918, face carieră literară și mai ales politică, în special după 1920. Redactor al revistelor \"Flacăra\" și \"Democrația\", în 1916, activitate continuată și după război. Deputat, prefect, director teatral, conferențiar la radio (1939-1947). Autor de...
3 poezii, 0 proze
IBIon Barbu
Ion Barbu este pseudonimul matematicianului Dan Barbilian (n. 18 martie 1895 la Câmpulung-Muscel, d. 11 august 1961 la București). Este pseudonimul sub care a devenit cunoscut ca unul dintre cei mai importanți poeți români din secolul trecut, „dacă nu cumva cel mai mare”, scrie Alexandru Ciorănescu în volumul său publicat în 1981 la Twayne Publishers și tradus în limba română în 1996). Dan Barbilian era fiul judecătorului Constantin Barbillian (care și-a latinizat numele inițial Barbu) și Smaranda, născută Șoiculescu. Talentul său matematic se manifestă încă din timpul liceului, elevul Barbilian publică remarcabile contribuții în revista Gazeta matematică. Tot în acest timp, Barbilian își dezvoltă și pasiunea pentru poezie. Între anii 1914-1921 studiază matematica la Facultatea de Științe din București, studiile fiindu-i întrerupte de perioada în care își satisface serviciul militar în timpul Primului Război Mondial. În anul 1919, Dan Barbillian începe colaborarea la revista literară...
95 poezii, 0 proze
Firul poetic
de Tudoran Lucica
Firul poetic se tricotează non stop ca să iasă munți intregi de textile ca din fabricile bon-marché chinezesti ca să se răspandească peste tot și ca în funcție de gust oameni diferiți să poarte...
Pufăită și irespirabilă!
de Ottilia Ardeleanu
Răsucită foiță într-un căuș Cu ten de negru Rotocoale câte 5 Se iau la braț în lungul tăcerii Risipindu-se înspre tine Greu stor tras de forța gravitațională împotriva noastră Grav do de jos Notă...
moartea face cu mâna...nebuna
de Dorina Șișu
o lamă uriașă se rostogolește pe străzi simți cum se năpustește spre tine pe trupul tău urlete și nebunie venite fără să le chemi se prind de gâtul tău iar tu fără să te miri ori să te întrebi...
culture pub
de Adrian Firica
După ce am terminat de citit cartea domnului Năstase, m-a apucat o neliniște. Parcă dăduse strechea-n mine. Ceva-mi spunea, și mă-ndemna!, ca musai să sparg \"Codul Termopan\", altminteri viața mea...
Reflecția poetică
de Bianca Dan
O foame cerebrală lovește azi poetul Când pe hârtia goală alunecă antetul Sondaj în semiființă, sondaj în amintire Subit se taie firul, bucăți de rătăcire. De ce iubirea doare, de ce-mi sunt ochii...
Erotica-poetica
de Ivan Adrian
Tiptil și fantomatic, tu, muză a tăcerii Apari din nou să ne oferi un sunet al plăcerii! Și licuricii, steluțe verzi și rătăcite Îți admirau picioarele armonic despărțite. Luna de sus privea și...
Poeticile Cotidianului, marti Claudiu Komartin
de Cosmin Dragomir
de la ora 18.00, MARTI, pe 28 aprilie in CLUB A (str blănari nr 14) poeticile cotidianului va invita la Un anotimp in Berceni (blog de poezie) cu Claudiu Komartin si invitatii lui Blogul unui volum...
Verbul poetic, ulei pentru icoanele Mariei Mănucă
de Paul Gorban
Filosoful Gotthold Ephraim Lessing, reprezentant de seama al iluminismului german, spunea, în prelegerile sale, că pictura e poezie mută, iar poezia, pictură vorbitoare. Dacă aruncăm doar o privire...
Tapiserie pe firul de iarbă
de Adriana Marilena Stroilescu
când cerul și cerul cerurilor nu-l mai încap încalță pianul sandale de gumă și pleacă împăturindu-și visele într-o valiză alb-negru de fiecare dată când cineva dezertează din poezie muzica își face...
Busola încheieturii poetice
de Nicolescu Bogdan
Știi că bucata de hârtie cu poezia ta, Care cade-n hăul inimii mele, S-a transformat într-un fir de praf Pus pe lentila aparatului de diafilm În care rulează o poveste noir. De ce poezia urmărește...