Căutare

Eu sunt...trebuie sa fiu..o femeie puternica. Viata e asa cum e...asa cum ti-o faci...de aceea trebuie sa ne ridicam, sa mergem mai departe, sa razbim asa cum putem si sa daruim pt a primi inapoi. Viata e un dar si eu nu vreau s-o risipesc fiind deprimata sau urland dupa fantome...Vreau sa ma bazez pe mine, pe forta mea launtrica...vreau sa fiu puternica si optimista!!! Am scris asta pentru ca atunci cand simt ca nu mai pot, citesc randurile astea si prind puterea sa merg mai departe.Poeziile mele sunt triste, ironice, insetate de iubire si utopii. E un mod de-al meu de a evada...un mod prin care alung ceea ce e trist spre poezii, ca sa nu-l pastrez in realitate.

5 poezii, 0 proze

George Bălan

Sunt verdele crud din ochii tuciurii a lui Alex și istoria portocalie care învăluie coapsele mamă-si. Sunt roua din sufletul tău care-ți sărută obrajii, de bucurie. Sunt greșeală, fericire și strigăt. Uneori câinele nostru mă scoate cu el la plimbare, dar nu schimbă cu mine nici o vorbă . Nu știu de ce. Cu Alex valsează și cântă. Poate nu mă credeți, cum nici eu nu v-aș crede. Veniți să vedeți! Am fost întotdeauna pe locul doi, pentru că n-am putut niciodată să văd mai departe de omul care mă ținea de mână.Chiar și-n căsnicie sunt pe locul doi, fiind soț, nu soție... Am greșit! Trei!...Ba nu, că e și Alda...Patru! Am absolvit cu greu Școala de Iertare, unde, în fiecare an, am rămas repetent. Actualmente sunt fântânar la Fabrica de fântâni S.A. din Oradea. Am încercat o dată să scriu și m-am speriat atât de tare încât nu cred că voi mai scrie niciodată. Acum transcriu anotimpuri pe frunze, iar pe fețe răstimpuri. Era să uit ceva ce chiar că mă definește: îmi plac frăguțele. Bineînțeles...

61 poezii, 0 proze

Dancu Andreea-Diana

Am putut vreodată să aleg între a mă îndrepta către interior sau exterior? Am putut atunci, albă și nepăcătoasă, să-ți reintru în uter, Mamă? M-am încuiat pentru prima oară în propria-mi piele și apoi în pereți și granițe de timp și spatiu. Nu sunt decât omul-țestoasă, care, în ciuda zecilor de învelișuri de piele sau piatră... se teme. Ce pradă usoară. Țestoasă fiind, mă târăsc către mare. Marea de oameni - să mă înghită, să mă cuprindă, să mă înece. Căci în albastrul chipurilor, în albastrul mării mascate elegant pentru balul omenirii, zace negrul smoalei în care-mi odihnesc membrele. O să mă reproduc, asemeni reptilei leneșe pe care o reprezint printre voi, și apoi o să-mi depun ouăle minții sub nisip, ascunzându-le de vulturi. Imediat după, mă voi întoarce să mor pe propria-mi plajă de idei, știind că nu le voi mai vedea... niciodată. Sub piele și carapace - din noiembrie '88.

8 poezii, 0 proze

Daniela Crăsnaru

născută la 14 aprilie 1950 Daniela Crasnaru are la activ o impresionanta productie literara care cuprinde versuri, nuvele si carti pentru copii. Este unul dintre poetii romani cu cele mai multe traduceri in limba engleza si laureata a unor premii importante, printre care Premiul Academiei Romane pentru intreaga activitate (1991) si Premiul pentru literatura al Fundatiei Rockefeller (1994). O parte dintre poemele Danielei Crasnaru au fost incluse in antologiile bilingve de poezie contemporana romana si suedeza Corespondente lirice si Noi corespondente lirice, alcatuite de Dan Shafran (Editura Fundatiei Culturale Romane, 1997 & 2002). Daniela Crãsnaru a fost tradusã in peste 15 limbi, poezia ei fiind studiatã in universitãti romane si americane. Este director adjunct al Accademia di Romania din Roma. A fost președinte al Consiliului Național al PNL, în anii 90. Daniela Crăsnaru a condus Editura Ion Creangă. A fost un deputat român în legislatura 1990-1992, ales în...

11 poezii, 0 proze

Griffo

Sosesc de pe un drum aparte, deosebit față de drumurile pe care le cunoașteți voi. E singura cale, singura înșiruire de trăiri pe care eu însumi o știu. Dealtfel eu sunt singurul om care a pășit pe această cale. Ce singur ne simțim câteodată drumul meu și cu mine! Tot ce-ți povestesc ți-ar putea părea cunoscut, totuși mă privești cu uimire, calea mea fiind mai altfel decât a ta. Știu că-ți surâde ideea de a trage cu ochiul la alte povești. Defapt și pe mine mă gonește aceași dorință: să aflu la margini de râuri povești aduse din alte trăiri.

2 poezii, 0 proze

Nicolae Labiș

1935 - la 2 decembrie se naște, în familia învățătorilor Eugen și Profira Labiș, din satul Mălini - Poiana Mărului, județul Baia, Nicolae Labiș; Mama - originară din ținutul Neamțului (Topolița, pe apa Ozanei) - provenea dintr-o familie înrudită cu aceea a lui Ion Creangă; 1942 - începe cursurile școlii primare din satul natal, învățătoare fiindu-i chiar mama sa; 1944 – evacuați din pricina războiului, mama și Nicolae se stabilesc în satul Văcarea din părțile Muscelului. Aici Nicolae urmează clasa a III-a primară; 1946 - din acest an urmează cursurile Liceului „Nicu Gane” din Fălticeni; 1950 - participă la Conferința de la Iași a tinerilor scriitori din Moldova. Debutează în Almanahul „Iașul nou” nr. 8 (decembrie) cu poezia „Fii dârz și luptă, Nicolae!” 1951 - este „consacrat” de revista „Viața românească” nr.6 (iunie) prin publicarea poeziei „Gazeta de stradă”; 1952 – se transferă la Liceul ,,Mihail Sadoveanu” din Iași. 1952-1954: Urmează cursurile școlii de Literatura și Critică...

111 poezii, 0 proze

Ion Barbu

Ion Barbu este pseudonimul matematicianului Dan Barbilian (n. 18 martie 1895 la Câmpulung-Muscel, d. 11 august 1961 la București). Este pseudonimul sub care a devenit cunoscut ca unul dintre cei mai importanți poeți români din secolul trecut, „dacă nu cumva cel mai mare”, scrie Alexandru Ciorănescu în volumul său publicat în 1981 la Twayne Publishers și tradus în limba română în 1996). Dan Barbilian era fiul judecătorului Constantin Barbillian (care și-a latinizat numele inițial Barbu) și Smaranda, născută Șoiculescu. Talentul său matematic se manifestă încă din timpul liceului, elevul Barbilian publică remarcabile contribuții în revista Gazeta matematică. Tot în acest timp, Barbilian își dezvoltă și pasiunea pentru poezie. Între anii 1914-1921 studiază matematica la Facultatea de Științe din București, studiile fiindu-i întrerupte de perioada în care își satisface serviciul militar în timpul Primului Război Mondial. În anul 1919, Dan Barbillian începe colaborarea la revista literară...

95 poezii, 0 proze

Sylvia Plath

Sylvia Plath (n. 27 octombrie 1932, Boston, Massachusetts - d. 11 februarie 1963, Londra), poetă americană contemporană. Părinții ei erau cadre didactice la Boston University. Tatăl ei, Otto Plath profesor universitar, a murit când ea avea 8 ani. Mama sa, Aurelia, a trebuit să o crească singură, împreună cu fratele ei mai mic. Poeta i-a dedicat poemul Daddy. Talentul literar al Sylviei s-a făcut remarcat de timpuriu, prima poezie fiindu-i publicată la vârsta de opt ani. În vara anului 1953 se înscrie la o colaborare voluntară de patru săptămâni la revista de modă Mademoiselle" din New York. La întoarcerea la mama sa, la Wellesley, Massachusetts, află că, în ciuda speranțelor care i se dădusră, i-a fost refuzat un curs de vară la Harvard, condus de celebrul scriitor Frank O'Connor (1903 - 1966). Disperată, tânăra de 21 de ani s-a dus la mormântul tatălui său și a înghițit 50 de tablete de somnifer, cu intenția de a se sinucide, dar este găsită după trei zile în pivniță și este salvată...

279 poezii, 0 proze

Nedelcu Horia

inalt ca bradu' -- far' de continuare, balai, tumefiat de muza, golit de sensuri si de vomul cuvintelor aruncate in obraji de zana, albastrit in ochi de-atata cer cernit printre pelicula clipei, romantic pana'ntre labele picioarelor deznisipite de valuri molcom trecatoare, cu mintea aburita de drogul fonemului, cu inima mai la una, mai la alta ... dintre flori, caut linistea ce n-o voi apuca niciodat', sufletul fiindu-mi rob conflictului si creatiei de adanc intru inalt iaca c-am spus-o!

3 poezii, 0 proze

Fiindu-ți ucenic

de Ramona Rusenescu

Îmi arăți locul unde începe ploaia, aduni în palme vuietul de panseluțe sumar înveșmântate-n rouă. Mă ungi cu absențe de vapoare, răsfoind dicționarul cu plăgi. Ascult, mă nărui picior peste picior...

PoezieAtelier

Savastie - IX -

de Emil Iliescu

Acum trei ani, Savastie pornise spre Kemerevo să picteze murii acelui nou sfânt locaș. Și plecase de acolo cu inima cernită de durerea nereușitei. O nereușită pe care nici chiar pustnicul Fiodor nu...

Praf, scrum si nemurire

de A V

* Biserica inalta si impunatoare de pe deal era singura cladire care a ramas intreaga din tot vechiul sat. Un tanar sfios si aproape firav intra cu teama in biserica. Aici timpul parca a stat in loc....

PS: Regret...

de Rautoiu Alin

- Casta: Tehnicieni - Data: 14.05.2653 - Divizia : Cercetarea arhivelor Ucenic: Ce avem azi? Tst¨: O înregistrare din 2231 Un „nebun” a reușit sa o transmită pe toate P.C-urile , afișajele și...

\"Arestați după toate canoanele vremurilor\"

de Argeseanu Gabriel

A.G. Recunosc domnule Prepeliță că este un privilegiu al soartei să fii „ ucenic la Eminescu”, ca să parafrazez unul din titlurile volumelor d.voastră. În ce împrejurări l-ați descoperit pe Eminescu?...

ArticolAtelier

Predică la Învierea Domnului

de Cleopa Ilie

Predică la Învierea Domnului Hristos a înviat din morți, fiind începătură (a învierii) celor adormiți (I Cor. 15, 20) Hristos a înviat ! Iubiți credincioși, Astăzi prăznuim praznicul praznicelor și...

Clasic

Stranii experiențe mari ce se cern la CERN

de Cristian Petru Balan

Stranii experiențe mari ce se cern la CERN (Un mic dialog între un CERCETĂTOR și ucenicul său NEȘTIUTORUL) NEȘTIUTORUL: Dragul și învățatul meu Cercetător, astăzi aș dori să mă informezi pe scurt cu...

Timpuri și destine

de valeriu danalachi

Al doilea an de studii se desfășura în tihnă creativă. Clasa avansa, în toate. Aurora Ivanovna, văzându-și în creștere roadele străduințelor, se bucura, înflorea, binevoitoru-i zâmbet făcând-o tot...