"Evadează prin sinapse" – 1999 rezultate
0.02 secundeMeilisearchHenri Bergson
Premiul Nobel pentru Literatură în 1927. Henri-Louis Bergson (n. 18 octombrie 1859 — d. 4 ianuarie 1941) a fost scriitor și filosof evreu francez ale cărui idei au pătruns și în literatură, prin intermediul operei lui Proust. Studiază la Ecole Normale Supérieure unde obține în 1881 examenul de agregat în filozofie. În 1889 își susține doctoratul în litere cu două teze: Essai sur les données immédiates de la concience și Quid Aristoteles de loco senserit. A fost numit profesor la Collège de France în 1897, a făcut politică și, după primul război mondial, a fost interesat de chestiunile internaționale. Este foarte apreciat pentru remarcabilele sale opere filozofice, care i-au adus Premiul Nobel pentru Literatură în 1927. Filozofia sa este una dualistă – lumea acoperă două tendințe aflate în conflict – forța vieții (élan vital) și lupta lumii materiale împotriva acelei forțe. Ființele umane înțeleg materia prin intelectul lor, cu ajutorul căruia evaluează lumea. Acestea exprimă...
0 poezii, 0 proze
Buleu Alina Maria
Nascuta pe 7 ianuarie 1989, sunt la un liceu bucurestean(Dimitrie Bolintineanu),mi s-au publicat cateva proze(scriu predominant proza) in revista scolii,in antologii.Visez sa fiu ca toti ceilalti,sa fac si sa iert greseli,sa evadez din tara mea,sa musc din mar... Am vazut viata si-mi place sa o vad dincolo de zenit ori de nadir...orizontul este pierdut dincolo de ele...
5 poezii, 0 proze
Adrian Onicescu
In curs de implementare. Am pornit la drum de la un inceput a carui localizare in spatiu-timp au ales-o altii pentru mine. Conjuncturile au continuat sa dea cu zarul pe masa destinului meu iar eu, intr-o cursa furibunda cu propriul meu liber arbitru, citeam scrupulos de fiecare data, tare , rasunator verdictul zarurilor.E viata mea, in masura in care mie mi se intampla tot ceea ce traiesc, in masura in care imi asum onest verdictul, si in care nu incerc sa evadez din imprejmuiri. E viata mea in masura in care privesc atent de la fereastra trenului meu in mers si in care incerc sa traduc cat mai exact, tot ce vad, in cuvinte , in fapte si in iubire
7 poezii, 0 proze
Gabriela Frantz
M-am nascut la 12 noiembrie 1968,in vecinatatea orasului Bacau, intr-o minunata zona peisagistica, un coltisor de rai uitat parca de vicisitudinile timpului. Am urmat scoala primara, gimnaziala si liceul in zona, dupa care mi-am continuat studiile la Universitatea "Titu Maiorescu" Bucuresti, Facultatea de Drept. Timp de 10 ani am lucrat ca profesoara in localitatea unde m-am nascut si am depanat pe ghemul existentei cei mai frumosi ani: anii copilariei. M-am casatorit in Italia, la Montecchio Maggiore, orasul legendarilor Romeo si Julieta unde am rezidenta si in momentul de fata. Am cochetat cu poezia inca din copilarie.Sensibila si visatoare mi-am creat un univers al meu in care ma refugiez ori de cate ori doresc sa evadez zidurile realitatii si sa ma alimentez cu energia necesara pentru a putea merge mai departe. Sunt sociabila, altruista, perfectionista dar nu perfecta,neinteleasa de cei din jur si uneori de mine insami. Iubesc inocenta copiilor, prospetimea naturii si ma simt...
24 poezii, 0 proze
Anca Ciobanu
M-am nascut in singura zi din vara in care toti se asteapta sa toarne cu galeata-si chiar a turnat.13 ani am fost suparata pe ploaie ,pana cand am realizat ca simbolizeaza belsugul-nu pe cel material,ci pe cel spiritual. Multi si-au imaginat ca mai am un nume legat de un sfant,de ziua in care m-am nascut-o vreme am considerat ca sunt fata cu parul de ape datorita ploii de mai sus-dar doar mi-am imaginat povestea…sau cine stie?Poate inca nu s-a dus vremea copilariei. Iar cat timp am fost soarece de biblioteca mi-am dorit sa devin medic sau profesor;la inceput de liceu mi-am dorit sa fiu actor,iar catre final mi-am dorit sa scriu,sa citesc,sa dictez sau sa evadez. Intre timp am devenit studenta,dar nu am de gand sa fiu absenta la admiterea de la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din iulie 2010. Despre mine nu am scris niciodata,nici urat si nici frumos-poate doar fara rost-si totusi sper sa fie un pas mai mult spre maine decat spre ieri cand nebunia se transformase in...
11 poezii, 0 proze
Marina Tsvetaeva
Marina Ivanovna Țvetaeva s-a născut la Moscova pe 8 octombrie (26 septembrie-stil vechi) 1892 în familia unui profesor universitar. De la vârsta de 6 ani începe să scrie versuri, atât în limba rusă, cât și în poloneză și finlandeză. Învață la Moscova, apoi în pensioane din Europa, respectiv Elveția și Germania. Primele versuri pe care le publică, atrag atenția criticilor vremii(V. Briusov, M. Voloșin, N. Gumiliov), fiind considerată de către aceștia o poetesă deosebită. În 1912 se căsătorește cu Serghei Efron , ofițer în garda albă și, se pare, agent dublu. În 1922 – emigrează la Berlin, apoi se mută în Praga. În 1925 se stabilește în Franța. În 1939 se întoarce în Rusia Sovietică. La scurt timp, îi sunt arestați soțul și fiica, soțul fiind împușcat, iar Ariadna închisă în Gulag, unde va supraviețui 16 ani. Țvetaeva aproape că nu mai scrie poezie, se dedică traducerilor. La începutul războiului se evacuează la Elabuga. Nu are un loc de muncă, nu are o casă. La 31 august 1941 se...
27 poezii, 0 proze
Evadează prin sinapse
de Albert Cătănuș
Evadează prin sinapse Trecutul meu Se așează lângă mine Și mă întreabă sarcastic Ce mai faci tu Albert? Dau din mâini și din picioare, Fumez, visez și închid conturi la bănci, Aștept autobuzul, Nu...
Pieton pe galben
de Liviu Nanu
sînt prizonier între repere conexe și datul peste cap n-aduce nimic nou folosesc mereu iluzii de ambe sexe cu senzația că mă-nchid într-un ou tu-mi oferi, inocent o alternativă mai grozavă decît...
Stop
de Maria Zirra
Cateodata cand incep sa scriu parca imi zboara unghiile prin nisip si se impiedica de imaginea unei cismele si se adapa ingropate pana la pielite. Acum cand trenul se misca printre galeti si gari,...
Novissima verba
de Cristi Vasilica
Anii trecuți a fost prins, judecat și condamnat la moarte prin injecție letală un faimos criminal în serie. Intrigant pentru polițiști era predarea lui după ce ani la rând reușise să se ascundă și să...
Lumea lui Mariu
de Rodeanu Marius
LUMEA LUI MARIU Interacțiunea între subsemnatu’ și asistenta medicului specialist M.F. începe normal, când năvălim (eu și scrisoarea medicală) în clădirea seculară care adăpostește habar n-am câte...
Ia mana de-aici!
de dana patranoiu
La prima mână, am suferit îngrozitor. Mi-au retezat-o, dreapta, cu o ghilotină pentru hârtie. Pentru ca mințisem fără să-mi dau seama și așa se pedepseau mincinoșii în Roniria. A fost o durere, atât...
Lanț trofic de amor
de Sorin Stoica
Își taie venele cu lama de ras și așteaptă liniștit în cadă până ce corpul i se golește complet de sânge, evadează prin canalizarea rece și avansează prin intestinele de plumb ale orașului ce îl...
Poem pentru niciodată
de Ana Urma
toamna inundă orașul cu râuri de frunze și case își schimbă în roșu fațadele vechi sub ruguri de iederă mai înalte ca noi în cel mai înalt dintre turnuri un ceas s-a oprit cei mai mulți doar privim...
cantec Penal
de felix petrescu
din barba\'n vorba sunt penal ! acustic - omogen - verbal magiun de note natural la mine\'n minte - carnaval cand flutur jazzul lateral te doare\'n batzul de tzambal ... iau vitamine sunt penal !...
Lordul întunecat
de Fluerașu Petre
îmbrăcat în solzi vă salut pe toți împingând spre voi vântul se ridică multe gunoaie să rămânem relaxați furia nu ajută la nimic, ba chiar sperie șobolanii în fața lacrimilor aceștia dispar colțurile...
Asa am trait sfirsitul lumii
de ispas florin ciprian
Ora 5.În urlete și zăngănituri de uși se dă deșteptarea.Tineta tîrîită pe culoarul îngust și rece apoi masa.Stomacurile mereu goale cîntă a deznădejde iar măinile flăminde caută cu disperare să agațe...
Prea mult
de GheorghePopovici
George Popovici PREA MULT Trăiesc de prea mult. De vreo șapte decenii! Călcând două veacuri și două milenii Picioarele s-au săturat să mai meargă. Nu vor cărucior, dar nici cârje, nici targă. De...
Lanțuri și aripi
de radun gabor
Căzut în nada cerului albastru legat în lanțuri de buza pământului stă trupul meu sclav vieții doar gândul insidios plănuie o evadare jupuind pielea trupului cu unghiile ascuțite și lungi până în...
mamiferul negru adulmecă tristețea
de lucaci sorin
să faci poezie pe marginea prăpastiei ca și cum orice cădere în gol ar repeta la nesfârșit aceeași schizofrenie sălbatică aceeași fâlfâire cu iz rânced a aripilor aceeași mireasmă de insomnie...
