Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

mamiferul negru adulmecă tristețea

1 min lectură·
Mediu
să faci poezie pe marginea prăpastiei ca și cum
orice cădere în gol ar repeta la nesfârșit
aceeași schizofrenie sălbatică
aceeași fâlfâire cu iz rânced a aripilor
aceeași mireasmă de insomnie nevrotică
ce ți se cuibărește sub piele
aceeasi nedumerire cu gleznele umflate
sunt momente când orice vis evadează dimineața
prin gratiile străvezii ale pleoapelor
când toți gardienii moțăie pe scaunele șubrede
și nu faci absolut nimic
gestul de a riposta rămâne inert ca o manușă tricotată
rămâi imobilizat în propria dâră de viață
peste drum mamiferul negru adulmecă tristețea
ca un sâmbure de caisă ascuns în pumn
034.495
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
98
Citire
1 min
Versuri
15
Actualizat

Cum sa citezi

lucaci sorin. “mamiferul negru adulmecă tristețea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/lucaci-sorin/poezie/13900681/mamiferul-negru-adulmeca-tristetea

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@nica-madalinaNMnica mădălina
as veda cativa determinanti eliminati. gen salbatica, daca tot e schizofrenie, e si salbatica, printre altele. gen tricotata, inmoaie imaginea, in loc sa o pastreze inerta.
un flux coerent in toata sugestia lui de anormalitate. placut.
0
@marina-nicolaevMNMarina Nicolaev
Sunt anumite pasaje care filtrate, pot avea o concentrație poetică interesantă precum
\"sã faci poezie pe marginea prãpastiei ca și cum
orice cãdere în gol ar repeta la nesfârșit...
aceeași mireasmã de insomnie nevroticã
ce ți se cuibãrește sub piele\"


Câteodată Poezia este ca un balon cu hidrogen cu un balast care, din când în când, trebuie aruncat peste bord.
Un text ce-și păstrează pe alocuri, balastul...
0
@lucaci-sorinLSlucaci sorin
scuze pentru intarzierea raspunsului
va multumesc pentru lectura si comentarii
0