"Eu voi pleca" – 20573 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
istorie
istoria, așa cum o văd eu
de sunet1
BRbarbu roxana-maria
am vazut lumina zilei pe 21 iunie 1990,in orasul bacau,dar ,am avut norocul de a-mi petrece primii ani ai copilariei intr-o lume de vis,intr-un sat linistit,aflat pe malul stang al dunarii ,un sat cu oameni cuminti,si cu frica de Dumnezeu.am scris inca de mica,si aveam satisfactia de a-mi fi ascultate poeziile.dupa cum era obiceiul prin acele locuri,ieseam seara dupa o zi lunga si obositoare,cu totii ,la poarta.femeile,unele coseau,altele torceau lana sau impleteau,in timp ce barbatii curatau porumb sau alte mestesuguri ce le voi mentiona in alte imprejurari; eu,nefiind prea multi copii pe-acolo,aveam de fiecare data privilegiu de a fi in centrul atentii,si astfel imi erau ascultate poziile.dupa ce am mai crescut ,nu am mai avut la tara timp de scris,fiind programul mult prea incarcat,dimineata la trei plecam la camp,si ne intorceam o data cu soarele ce se lasa peste sat.dar asta nu m-a impiedicat sa adun impresii si sa memorez imagini de o tulburatoare frumusete si...
4 poezii, 0 proze
CRConstantin Alexandru Rosetti
Constantin A. Rosetti (n. 2 iunie 1816, București; d. 8 aprilie 1885, București) - deseori numit C.A. Rosetti -fiu al spătarului Alexandru Rosetti și al Elenei Obedeanu (născută Cretzeanu), a fost om politic și publicist român, unul din conducătorii Revoluției de la 1848 din Țara Românească și ai luptei pentru Unirea Principatelor Române. Viața și activitatea Înainte de 1848 Studiile și le-a făcut la Colegiul Sfântul Sava din București, unde a avut profesori, printre alții, pe Eftimie Murgu și Jean Alexandre Vaillant. În 1832 (sau 1833) întră în armată, servind până în august 1836, când a demisionat. "Se apucă de literatură, apoi intră în administrație, fiind șeful poliției din Pitești în 1842, și după aceea în magistratură, fiind procuror la Tribunalul civil din București. Își dădu demisia în 1845." În 1844 pleacă pentru prima dată la Paris: "Aveam apoi nădejdea că lucrînd 3-4 ani, mă voi întoarce în patria mea, voi străluci eu prin știință și virtute, voi ferici o zi măcar pe muma,...
1 poezii, 0 proze
vilciuc iancu
oradea m-a primit intr-o noapte friguroasa de decmbrie si de atunci nu am indraznit sa plec departe de acest oras minunat.am facut liceul militar in alba iulia unde am petrecut clipe frumoase alaturi de prieteni adevarati.As fi vrut in continuare sa zbor...cine nu ar vrea ,dar academia fortelor aeriene nu a vrut sa-mi ofere aceasta sansa asa ca mi-am urmat a doua pasiune:marea asa ca acum sunt student la academia de marina mircea cel batran.ce-mi va rezerva viitorul...voi vedea.
1 poezii, 0 proze
FHFlorina Handoca
povestea vieții mele începe în aprilie atunci când melcul iese din a lui cochilie; am fost, sunt și voi fi o revoluționară, chiar dacă pare-o "teorie" cam bizară; în viața asta n-am participat la nici o revoluție dar, sigur, pentru asta găsesc eu o soluție. acum sunt absolventă de liceu, mândrul Colegiu Național "Iulia Hasdeu"; am planuri mari pentru viitor... (oricum, nu să devin scriitor); în clipa asta visez să termin bine bacu' că dacă nu... mă ia dracu'! vreau foarte mult să vizitez această lume, să văd a Himalayei culme, să povestesc locuitorilor din România că doar în țara lor stăpână e prostia. *bacul, eu l-am terminat, evident, l-am si luat; acum ma pregatesc sa plec la facultate la una din strainatate.
1 poezii, 0 proze
CDCătălin Al DOAMNEI
,,eu voi da sama de ale mele, câte scriu'(Miron Costin)
781 poezii, 0 proze
MGManolescu Gabriel
Eu sunt ceea ce sunt.O strofa dintr-o poezie.O lacrima de tristete si bucurie.Sunt aici dar sufletul meu traieste printre stele.Visele mele sunt ale sufletului meu.Corpul doar le intretine.Gandurile mele sunt mostenirea trecutului si al educatiei mele.Tot ce am strans pana acum e tot ce am mostenit de la strabunii mei.de la bunici si parinti.Sunt o apa care curge din munte si s-a varsat in Olt iar din Olt a urcat pe dealuri prin paduri spere un loc mirific unde eu mi-am trait copilaria cu bune si rele cu jicniri de la oameni si cu zambete de la ei cu multa ,multa suferinta a mamei mele...si a tatalui meu.Din toate acestea sunt eu Un ghem de pamant plin de viata...iar mai tarziu ma voi cobora in pamant iar dim mine se va hrani un liliac cu flori albastre.Sufletul meu se va ridica din nou la stele iar eu voi citi din cand in cand din zambetele voastre cuvintele din versurile mele.
7 poezii, 0 proze
Morariu Elena
Am început să scriu, la început timid, încet, încet am prins curaj. Scriind simt că revin la viață. A trebuit să renunț la multe activități fizice...dar spiritul mi-l simt liber. Și chiar dacă trupul suferă, mintea și gândirea vreau să-mi fie sănătoase. Dacă cineva îmi citește textele și lasă o vorbă de bine sau de rău, eu voi fii fericită.
2 poezii, 0 proze
CRcezara răducu
cezara răducu (pseudonim magda mirea) n.1971, bucuresti "femeia cu mâinile lipite de trup", ed. ager press, 2008 "siaj", Fundatia ,,Scrisul Romanesc", Craiova, 2011 "antologia ARTGOTHICA 2011", editura A.T.U., Sibiu apariții în :"ramuri","cenaclul de la păltiniș","singur",'algoritm","fereastra" "- Oamenii, zise vulpea, au puști și vânează. E foarte neplăcut! Mai cresc și găini. E singurul folos de pe urma lor. Cauți găini? - Nu, zise micul prinț. Caut prieteni. Ce înseamnă „a îmblânzi”? - E un lucru de mult dat uitării, zise vulpea. Înseamnă „a-ți crea legături”... - A-ți crea legături? - Desigur, zise vulpea. Tu nu ești deocamdată pentru mine decât un băiețaș, aidoma cu o sută de mii de alți băiețași. Iar eu nu am nevoie de tine. Și nici tu n-ai nevoie de mine. Eu nu sunt pentru tine decât o vulpe, aidoma cu o sută de mii de alte vulpi. Dar dacă tu mă îmblânzești, vom avea nevoie unul de altul. Tu vei fi, pentru mine, fără seamăn în lume. Eu voi fi, pentru tine, fără seamăn în...
463 poezii, 0 proze
IDIna Delean
M-am nascut un eu printre voi si am fost un 'Eu, odata..' printre noi. cel mai mare defect al meu: iubesc oamenii. cea mai mare calitate a mea: iubesc copiii. cel mai mare ghinion... tot al meu: am pierdut credinta pe un drum... am pierdut si drumul. cel mai mare noroc: am pierdut si ghinionul, saracul...
22 poezii, 0 proze
Adrian Boruga
epigon eu mă numesc nimic mai mult având a spune iar sub acest ultim rând eu nu voi pune nici un nume
23 poezii, 0 proze
Eu voi pleca
de Daniel Bratu
Eu voi pleca-n curând, doar ca să vin, cu pasul mic, de cal împiedicat, la ușa ta, vizorul cristalin mă va filma cum nu-ndrăznesc să bat. Cum mă învârt ca păsăroiul spin, ca un nebun fără certificat,...
eu voi pleca la tata
de Teodor Dume
astăzi am mers mai mult ca în toate zilele venele sufocate de umbre și de multe alte lucruri s-au încins între timp mă gândesc să scriu o scrisoare dar nu știu cum să încep ideile se detașează și nu...
ușor și fără urmă voi pleca și eu
de Teodor Dume
Viața nu e un accesoriu de schimb, nici lumea nu mai e ceea ce a fost și eu voi fi tot mai singur, doar Mama, Dumnezeu și Copilăria mi-au mai rămas, mărturie a tot ceea ce am fost Doamne, cum să uit...
Voi pleca
de Manolescu Gorun
Eu voi pleca iubito în spaţiul neştiut Ce îşi găseşte locul adânc între cuvinte Precum singurătatea unui poem pierdut Prin înţelesuri clare dispare şi ne minte Şi umbra urmei mele pe steaua ce s-a...
Voi pleca
de Gabriela Petrache
Intr-o zi voi pleca Unde Intr-o zi voi pleca spre Sa nu ma strigi atunci iubitule Nu-ti voi raspunde Imi voi ascunde dragostea Intr-o raza de luna Si o voi tace in mii de culori Si-am sa dansez prin...
Atunci voi pleca
de mariniuc viorica
Atunci voi pleca: Albit de lumină când vasul va fi, Când calea se-ndreaptă din noapte spre zi, Măslinul începe din nou a-nverzi Și ramul ce crește Din ce putrezește Un semn de la cer va urma. Atunci...
spre moarte eu cobor
de florin
nimic din ce voi face nu e bine caci tu nu esti cu mine ma lasi sa cred ca rece esti caci tu nu ma mai iubesti te vrea dar rece eu voi fii caci voi invata cum e a murii nu lasi o urma in sufletul meu...
ultima despartire
de bjd
Eu voi pleca curind in alta lume Tu sa pastrezi in piept cu strasnicie Si lacrima si vorba si sarutul Ce vreau sa le transform in vesnicie.
tu să nu spui nimănui
de Anca Zubascu
eu voi pleca astăzi de câteva zile exersez mă urc în fiecare autobuz privesc o vreme prin geam lumea scurgându-se în urmă și mă dau jos în stații aglomerate la întâmplare mi-am luat biletul de ceva...