Gheorghe Grigurcu

Gheorghe Grigurcu (n. 16 aprilie 1936, Soroca, Republica Moldova) este un poet, critic literar, eseist și comentator român. Născut în stânga Prutului, a parcurs un traseu biografic care l-a purtat prin Oradea, unde a urmat cursurile liceului, apoi la București, unde a fost timp de un an cursant al Școlii de Literatură "Мihai Eminescu", apoi la Cluj, unde a studiat Literele. A revenit la Oradea, unde a lucrat ca funcționar la „Societatea de Științe Istorice și Filologice” și ca profesor de școală, după care a devenit pentru un deceniu redactor la revista „Familia”, pentru ca, după ce a fost îndepărtat din redacție, să se retragă la Târgu Jiu, unde locuiește și în ziua de azi. Nu s-a considerat însă niciodată un provincial. În prezent este director al revistei „Acolada” din Satu Mare. Scrie de aproape patru decenii cronici literare la cărți de poezie sau de critică, eseistică, teorie literară etc. (nu și la proză) și le risipește în presa din toată țara. A publicat în „Familia”,...

63 poezii, 0 proze

Dimitrie Petrino

Dimitrie Petrino (n. 1838, Rujnița, Soroca, azi Republica Moldova - d. 30 aprilie 1878, București) a fost un poet, membru corespondent al Academiei Române. A publicat patru volume de versuri: ”Flori de mormânt” (Cernăuți, 1867); ”Lumine și umbre” (Cernăuți, 1870); ”Raul” (Cernăuți, 1875); ”La gura sobei” (Iași, 1876). A apărut un volum postum de ”Poeme” la editura ”Frații Șaraga” din Iași. Contemporan cu Eminescu, a fost comentat de Titu Maiorescu cu destule rezerve, criticat datorită conținutului morbid, aidoma viitorilor simboliști-decadenți. În timpul vieții a creat un scandal printr-o broșură cu atacuri la adresa lui Aron Pumnul, cel care i-a fost profesor lui Eminescu. La moartea lui Petrino, Eminescu îi va dedica totuși un necrolog candid în care îi apreciază activitatea de poet și îl critică pe d. N. Ionescu, care în memoria lui Petrino a făcut un discurs care însă nu menționează nimic despre activitatea sa poetică. Necrolog - Dimitrie Petrino Dimitrie Petrino, cunoscut ºi...

2 poezii, 0 proze

Eugen Simion

Ioan Eugen Simion (n. 25 mai 1933, Chiojdeanca, Prahova) este un critic literar, editor, eseist, filolog, profesor universitar român, membru al Academiei Române și președinte al acestui for din 1998 până în aprilie 2006. Volume Proza lui Eminescu, 1964 Orientări în literatura contemporană, 1965 Eugen Lovinescu, scepticul mântuit - (Eugen Lovinescu, the Redeemed Skeptic), 1971 (ediția a doua, 1994) Scriitori români de azi, I, 1974 (ediția a doua, 1978) Scriitori români de azi, II, 1977 Timpul trăirii, timpul mărturisirii. Jurnal parizian, 1977, (a doua ediție, 1979, a treia ediție, 1986), 1983 - ediția în limba maghiară Dimineața poeților, 1980, (a doua ediție, 1995, a treia ediție, 1998). Întoarcerea autorului, 1981, (a doua ediție, 1993) Scriitori români de azi, III, 1983 Sfidarea retoricii, 1986 Scriitori români de azi, IV, 1989 Moartea lui Mercutio, 1993 Convorbiri cu Petru Dumitriu, 1994 Mircea Eliade, un spirit al amplitudinii, 1995 Fragmente critice, I, Scriitura publică,...

1 poezii, 0 proze

Ion Vitner

Ion Vitner (n. 19 august 1914, București, d. 1991) este un scriitor și critic român asociat cu proletcultismul. Chiar dacă primele sale volume de versuri sunt asociate cu avangarda, ele sunt tot în spiritul literaturii proletare de mai târziu... Opere * Octombrie, 1932 (publicat sub numele de Ion Wittner) * Supremul adevăr, editura unu, București, 1933 (ediție hors-commerce cu un portret de M. Grünspan și cu un autoportret-colaj de autor; publicat sub numele de Ion Wittner) * Critica criticii, 1949 * Pasiunea lui Pavel Corceaghin, 1949 * Fronturile de luptă ale lui C. Dobrogeanu-Gherea, 1949 * Influența clasei muncitoare în opera lui Eminescu și Caragiale, 1949 * Poezia lui A. Toma, 1950 * Viața și opera lui D. Th. Neculuță, Editura pentru Literatură și Artă a Uniunii Scriitorilor din R.P.R., București, 1950 * Problema moștenirii literare, 1952 * Eminescu, Editura de Stat pentru literatură și artă, București, 1955 * Un mare scriitor al Chinei de Azi: Go Mo-Jo, Editura de Stat pentru...

1 poezii, 0 proze

Eminescu, Mihai

13 poezii, 0 proze

Mihai Eminescu

Repere Temporale 1850 Mihai Eminescu se naste la Ipotesti pe data de 15 ianuarie ca si al saptelea copil al familiei Eminescu. 1858 Intre 1858 si 1860 Eminescu urmeaza scoala primara. 1860 Intre 1860 si 1861 urmeaza cursurile Ober Gymnasyum din Cernăuti. 1867 Eminescu este angajat ca si sufleur in trupa de teatru a lui Mihail Pascaly. 1869 În 2 octombrie intră la Universitatea de Filosofie din Vienna. 1872 1872-1874 Mihai Eminescu este student la Berlin,unde intră în contact cu mare literatură a lumii. 1873 El primeste o slujbă la Consulatul Român din Berlin. 1874 Mihai Eminescu este directorul Bibliotecii Centrale din Iasi. 1876 Este corector si redactor al părtii neoficiale a ziarului "Curierul de Iasi". 1877 Eminescu pleacă din Iasi si se stabileste în Bucuresti,unde este redactor la "Timpul" 1878 Mihai Eminescu are o intensă activitate publicistică la "Timpul" "Convorbiri literare". 1883 În ianuarie el se află în spital pentru o perioadă.În 4 iunie Eminescu se întoarce la Iasi si...

460 poezii, 0 proze

Mihail Eminescu

0 poezii, 0 proze